Cazul crimelor de Caracal a scos la iveală complicităţi grave între instituţiile statului şi clanurile interlope implicate în traficul de carne vie. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care poliţiştii nu au luat în serios, din start, apelurile disperate ale Alexandrei şi ale familiei sale: au crezut că este vorba de „încă o fată” ajunsă pe mâna traficanţilor, nu şi-au închipuit că viaţa ei poate fi în joc.
Aceste legături periculoase, care subminează practic statul din interior şi protejează indirect reţelele de tip mafiot, explică într-o mare măsură de ce România este lider în Europa în materie de trafic de fiinţe umane.
75% din cazurile de trafic de persoane din Uniunea Europeană au ca sursă a victimelor România. Din acest procent, 61% reprezintă femei traficate pentru reţelele de prostituţie. Altfel spus, una din două femei traficate pe întreg continentul este din România!
Evident, în consecinţă, că şi numărul de proxeneţi din România bate toate recordurile în UE.
Ar fi posibile toate acestea fără complicitatea angajaţilor din statul român? NU! Am devenit cel mai nefericit „lider european” în materie tocmai din cauza corupţiei. Tot din cauza acestor cumetrii, l-am produs pe unul dintre cei mai monstruoşi criminali de pe teritoriul Europei: Gheorghe Dincă, monstrul din Caracal.
De altfel, potrivit avocatului său, acesta ar fi declarat că a crezut că Alexandra şi Luiza (fetele pe care a recunoscut că le-a omorât) sunt din reţele de prostituţie. Chiar dacă minte, el ştia un lucru: Caracalul şi regiunea erau surse de fete pentru traficanţi.
„Dădeau cu palmele, cu pumnii”
ONG-urile care încearcă să le ajute pe victime spun că mii de tinere au fost păcălite ori chiar răpite, violate, bătute și adesea drogate sau torturate, ca să nu se opună atunci când se întâlnesc cu clienții. Îngrozitor este că uneori chiar partenerii – soții sau iubiții lor – le obligă să se prostitueze.
Unele victime au însă amintiri traumatizante. ”Am ajuns să mă oblige să fac sex pe bani. Se drogau şi veneau la mine, cu copilul în casă, cu copilul în pat. Dădeau cu palmele, cu pumnii. Degeaba ţipam. Era târziu, era noapte”, a povestit una dintre victimele traficului de femei intervievată de reporterul Pro TV.
Agăţate şi apoi aruncate în reţea
Ea este însă doar una dintre sutele de femei care ajung, an de an, victime ale traficului de carne vie din România. De cele mai multe ori, cele cad în plasa aşa numiţilor „Lover boy” sunt adolescente. Sunt bărbaţi care le abordează pe reţele de socializare, ori în stradă, şi le fac să se îndrăgostească de ei.
„Apare acest tânăr, apropiat de vârstă cu ele, care le înţelege absolut toate traumele, toate durerile, care le propune o întâlnire, se întâlnesc. Este foarte uşor să se îndrăgostească de ei, pentru că le spun tot ce vor să audă. Nouă ni se pare că ea s-a îndrăgostit, că a întâlnit jumătatea vieţii ei şi, de fapt, ea a intrat într-o schemă de trafic de persoane în care a fost agăţată fără să-şi dea seama”, spune Simona Voicescu, de la Asociaţia „Necuvinte”
Unele cazuri sunt halucinante. Iubitul iniţial devine soţ, dar şi proxenet! Sunt sate întregi în România unde bărbaţii îşi conving soţiile să se prostitueze măcar pentru o vreme.
„În timp ce noi vorbim cu ele primesc mesaje atât de des şi întrebându-le zic: “Aaa, păi nu, e soţul meu. Ce face iubita mea, câţi bani am făcut noi în seara asta? Noi!”. Ea fiind în bordel, el fiind la colţul străzii, în cafenea. În satele astea în care te duci şi întrebi, familiile ştiu – da, dragă, dar ce mare lucru face şi ea pentru şase luni. Un an, lasă că nu moare nimeni”, spune şi Monica Boseff, de la Asociaţia „Uşa Deschisă”.
România, numărul 1 în UE şi la traficanţi
Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, România este ţara din UE care furnizează cele mai multe victime ale traficului de persoane, majoritatea femei şi copii.
În doi ani, 2015 şi 2016, peste 1.700 de victime au ajuns în ţări precum Marea Britanie, Germania, Italia, Spania sau Austria. O altă statistică neagră arată faptul că cei mai mulţi traficanţi provin tot din ţara noastră – aproape trei mii de infractori.
Într-un an de zile, un traficant poate câştiga de pe urma unei singure fete de la câteva sute de mii de euro la câteva milioane.
O statistică şi mai tristă arată ca trei sferturi dintre copiii din centrele de plasament ajung victime ale traficanţilor. ONG-urile au raportat numeroase cazuri în care tinerii instituţionalizaţi sunt abuzaţi încă din centre, apoi ajung să se prostitueze.
Același studiu realizat de Comisia Europeană arată că peste 60% dintre victime sunt exploatate sexual în reţele de proxenetism, iar un sfert sunt folosite pentru muncă.
Trist. Decaderea morala si lipsa educatiei genereaza asa ceva.