Guvernul finlandez şi membri ai Comisiei Europene s-au întâlnit vineri cu ocazia începerii de către Finlanda a preşedinţiei semestriale a Consiliului UE şi pentru a discuta agenda acestei preşedinţii preluate de la România, relatează agenţia dpa.
Finlanda a anunţat deja că un obiectiv central al preşedinţiei sale va fi promovarea leadership-ului global al UE în combaterea schimbărilor climatice. Printre alte priorităţi se numără bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi apărarea ”valorilor europene” precum statul de drept.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a arătat optimist faţă de preşedinţia finlandeză, vorbind despre o caracteristică a Finlandei de a lucra în direcţia unui ”obiectiv comun” şi a descris această ţară ca fiind una ”pragmatică, realistă, calmă, exact ce ne trebuie în următoarele şase luni”.
Juncker a avut vineri o discuţie cu premierul finlandez Antti Rinne, în timp ce alţi membri ai Comisiei Europene şi miniştri finlandezi au avut discuţii în diverse formate, înaintea unei reuniuni comune a executivului comunitar şi guvernului finlandez.
Rinne a insistat că unul din subiectele discutate este ”cum să legăm statul de drept de finanţarea” din bugetul pe termen lung al UE. În programul preşedinţiei finlandeze se menţionează că vor continua eforturile de ”condiţionare a primirii fondurilor europene de respectarea statului de drept”.
Comisia Europeană a anunţat de anul trecut că doreşte ca în viitorul buget multianual al UE – care va avea un gol de 12-14 miliarde de euro ca urmare a retragerii Marii Britanii – să condiţioneze accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept.
”Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricţioneze accesul la finanţarea din partea UE în mod proporţional cu natura, gravitatea şi amploarea deficienţelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie şi adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă”, a menţionat Comisia Europenă în propunerile avansate în mai anul trecut privind bugetul multianual, pe care-l dorea să fie finalizat înaintea alegerilor europarlamentare de anul acesta, ceea ce nu s-a reuşit.
Oficiali polonezi au sugerat că Polonia ar putea bloca bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 dacă se va încerca o astfel de condiţionare a accesării fondurilor europene. Propunerile Comisiei Europene reprezintă doar o etapă în elaborarea bugetului, care va fi definitivat în urma negocierilor la care participă instituţiile europene şi statele membre, pentru adoptarea formei finale fiind nevoie de votul unanim al tuturor statelor UE, notează Agerpres.
Programul vizitei membrilor Comisiei Europene la Helsinki a mai cuprins participarea la un dineu găzduit de preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, membrii executivului comunitar având pe agendă şi o întâlnire cu Marele Comitet al parlamentului finlandez, un grup ce are un rol semnificativ în ghidarea politicii europene a guvernului de la Helsinki.
Dăncilă preferă să pierdem banii gratis ai UE
Condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept poate afecta România, de fapt pe posibilii beneficiari de finanţări nerambursabile, care vor rămâne cu buzunarele goale din cauză că politicienii blochează justiţia.
Nici până azi, România nu a pus în practică măsurile prevăzute în ultimul Raport MCV şi recomandările Comisiei de la Veneţia, ori propunerile din grupul GRECO. La loc de cinste, figurează desfiinţarea imediată se Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţiei, zisă şi SS-Gestapo, înfiinţată de clanurile penale din politică pentru a distruge justiţia din interior.
Dosarul fabricat de SS-Gestapo Laurei Codruţa Kovesi şi implicarea unei procuroare SS-Gestapo în cazul Sorina, care cerea date compromiţătoare despre judecătorii care au decis adopţia, sunt doar două cazuri grave, de factură penală, care demonstrează clar nocivitatea acestui monstru susţinut de Lia Savonea, şefa CSM.
Viorica Dăncilă a anunţat public că nu ia în calcul recomandările organismelor europene, ceea ce va echiva cu intrarea României într-o zonă periculoasă care ar putea să ne coste pierderea masivă de fonduri europene.
Bruxelles a virat la BNR (ask Mr. Mugur Isărescu) cele 100 miliarde euro fonduri europene pentru 2014 – 2035 pentru aderarea la zona euro. Zilele trecute.
Problema e agricultura. Nu produc mâncare în Carpați şi import 70% din mâncare la prețuri europene Bio. Deficitul comercial negativ înseamnă că din cele 100 miliarde euro rămân cu nimic în anul 2030. Ministrul Petre Daea nu e moral.
Mossad