Liderii europeni vor încerca duminică să treacă peste disensiunile lor în cadrul unui summit de criză la Bruxelles pentru a desemna noul preşedinte al Comisiei Europene, dar şi pentru numiri în alte posturi de putere în cadrul UE, relatează AFP.
Candidatul Partidului Popular European (PPE) în fruntea executivului european, germanul Manfred Weber, ar fi renunţat să mai rămână în competiţia pentru preşedinţia Comisiei Europene, au declarat surse apropiate acestuia.
Condiţia pusă ar fi fost să fie ales săptămâna viitoare la preşedinţia Parlamentului European. În urma retragerii lui s-ar putea afla dacă un alt candidat, cel al social-democraţilor, Frans Timmermans, actual prim-vicepreşedinte al Comisiei, poate obţine dubla majoritate cerută în Consiliu şi Parlamentul European pentru a ocupa postul.
Potrivit a doi responsabili implicaţi în negocieri, tabăra social-democrată s-a angajat în alegerea lui Manfred Weber, dar a acceptat şi să acorde PPE o altă favoare, preşedinţia Consiliului, pentru a se asigura că partidul de dreapta, al cărui sprijin este indispensabil, îl va susţine pe Timmermans.
Weber şi-ar putea anunţa retragerea duminică, după ce vor exista asigurări că liderii altor familii politice au aprobat „deal-ul”.
Cancelarul german Angela Merkel a discutat despre această retragere cu omologii săi europeni Emmanuel Macron, Pedro Sanchez şi Mark Rutte, prezenţi la summit-ul G20 de la Osaka.
Acordul urmează să fie încheiat duminică seară şi comunicat şefilor grupurilor politice pentru alegerea preşedintelui noului Parlament săptămâna viitoare la Strasbourg.
Pe lângă preşedinţia Comisiei şi a Consiliului, postul de şef al diplomaţiei europene urmează să fie atribuit, respectând paritatea şi echilibrul geografic.
Potrivit unor surse din PPE, liberalii blochează acordul şi solicită, la fel ca şi PPE, preşedinţia Consiliului.
Două nume sunt menţionate în prezent pentru acest post: cel al preşedintelui român Klaus Iohannis, membru PPE, şi premierul belgian Charles Michel pentru liberali.
Bulgăroaica Kristalina Georgieva, de la PPE, este menţionată pentru diplomaţia europeană, post pentru care liberalii nu au avansat niciun nume.
În ceea ce o priveşte pe liberala daneză Margrethe Vestager, figură importantă a actualei Comisii, ea ar putea deveni prima vicepreşedintă a executivului de la Bruxelles, ceea ce ar echilibra repartizarea posturilor.
Pentru a câştiga, Frans Timmermans va trebui să treacă de ostilitatea a cinci ţări: cele patru membre al grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia) şi Italia.
Dacă olandezul va eşua, mai mulţi responsabili europeni au avertizat că Margrethe Vestager, candidata liberală pentru preşedinţia Comisiei, nu va obţine sprijinul PPE şi nici pe cel al social-democraţilor, astfel că PPE va încerca să propună atunci un alt candidat, notează news.ro.
Iohannis: „Vreau să rămân preşedintele României”
„Domnul deputat Ovidiu Ganţ, în laudatio, pentru care i-am mulţumit şi m-am bucurat foarte mult de cuvintele frumoase, a menţionat că sunt persoane importante, şi în ţară, şi în Europa, care m-ar vedea într-o poziţie de conducere într-o instituţie europeană. Şi vreau să spun aici, acum, public: eu sunt Preşedintele României şi vreau să rămân Preşedintele României, şi nu al Consiliului European, pentru că mai sunt, dragii mei, multe de făcut şi sunt dispus să rămân implicat”, a afirmat preşedintele Iohannis, la primirea Medaliei de Onoare a FDGR.
În discursul său, Klaus Iohannis a precizat că vrea să spună câteva cuvinte şi despre politica de acum.
Preşedintele Klaus Iohannis a primit, sâmbătă, la Sibiu, Medalia de Onoare a FDGR. Distincţia i-a fost acordată pentru activitatea sa ca preşedinte al Forumului, ca primar al Sibiului şi ca şef al statului, dar şi pentru contribuţia în promovarea valorilor şi tradiţiilor minorităţii germane.
Atenţie la ură, antisemitism, rasism, naționalism și extremism! „Riscul ca ele să-și croiască încet un drum în societatea noastră nu trebuie neglijat”
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis duminică un mesaj la comemorarea a 78 de ani de la Pogromul din Iaşi (28-30 iunie 1941). El a a atras atenția că „riscul ca manifestările de ură, antisemitismul, rasismul, naționalismul și extremismul să-și croiască încet un drum în societatea noastră nu trebuie să fie neglijat”.
„În perioada următoare, prin Acordul național politic pe care l-am propus, mă aștept ca decidenții politici să respecte, să sprijine și să susțină demersurile de consolidare a parcursului european al României și de întărire a proiectului european. În acest parcurs proeuropean intră fără discuție apărarea memoriei Holocaustului și sancționarea acțiunilor extremiste”, subliniază șeful statului.
„Comemorăm, astăzi, un episod tragic și întunecat – pogromul din Iași – dintr-un dureros și copleșitor capitol de istorie din trecutul nostru – Holocaustul. Acum 78 de ani, pe străzile Iașiului, era în plină desfășurare o campanie diabolică de persecuție, capturare și exterminare a populației evreiești. Lichidarea fizică a evreilor din Capitala Moldovei făcea parte dintr-un plan crud și laș care i-a vizat, de asemenea, pe evreii din Basarabia și Bucovina. Pe străzile și în împrejurimile vechiului târg pașnic și liniștit a avut loc un măcel de o brutalitate greu de imaginat pentru o societate modernă: pe trotuare, în spații deschise, în incinta unor instituții publice, în ‘trenurile morții’ și-au dat ultima suflare mulți dintre cei care astăzi se odihnesc în Cimitirul Evreiesc din Iași. Din acel infern al oamenilor – dintre care nu au lipsit bătrâni, femei și copii – renegați de statul care trebuia să-i protejeze, o parte au reușit să supraviețuiască și au devenit peste timp mărturisitorii acelor orori, iar moștenirea lor rămâne pe veci, prin amintire, în conștiința noastră colectivă”, a subliniat președintele.
Klaus Iohannis arată că avantajul timpurilor pe care le trăim este că „putem vorbi liber și deschis despre ce a însemnat cu adevărat Holocaustul și nesfârșita tragedie a evreilor europeni, putem onora victimele dând glas memoriei lor și putem restabili adevărul exilând minciuna, interpretarea tendențioasă, banalizarea crimei”.
Șeful statului avertizează totodată asupra riscului revenirii manifestărilor de ură și dă ca exemplu acțiunile de distrugere a unor cimitire evreiești.
„Riscul ca manifestările de ură, antisemitismul, rasismul, naționalismul și extremismul să-și croiască încet un drum în societatea noastră nu trebuie să fie neglijat. Acțiunile de distrugere a unor cimitire evreiești care au avut loc recent în România confirmă existența acestui pericol. Nu avem voie să lăsăm astfel de momente să umbrească rezultatele pe care le-am obținut în ultimele decenii. Din acest motiv, trebuie să fim fermi și să acționăm energic în lupta împotriva antisemitismului și a intoleranței”, transmite Klaus Iohannis.
„Mesajul meu este că toleranța, respectul și solidaritatea sunt elemente esențiale, definitorii, care stau la baza societății românești contemporane, principii pe care trebuie să le cultivăm și să le apărăm. Doar așa putem menține pacea socială și contribui la a păstra nealterată memoria traumatică drept un avertisment că masacre precum cel de la Iași nu se vor mai repeta vreodată. Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnic în inimile noastre!”, a încheiat șeful statului citat de Ştirile TVR.
