Mutaţiile climatice din acest moment, constată experţii Orzanizaţiei Internaţionale a Muncii (OIT), vor avea consecinţe tragice pe plan mondial. Ele vor duce la pierderi de productivitate echivalente cu 80 de milioane de locuri de muncă, în 2030.
Noul Raport elaborat de experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii (dat publicităţii ieri şi intitulat „Working on a warmer planet: the impact of heat stress on labour productivity and decent work”) trebuie lecturat de decidenţii politici ca un semnal de alarmă pe baza căruia ar trebui modelate politicile viitoare, reglementările sociale necesare pentru protecţia muncitorilor împreună cu soluţii alternative permiţând funcţionalitatea pieţele de muncă.
Proiecţiile stabilite de baza unei creşteri cu 1,5 grade Celsius a temperaturii mondiale la finele acestui secol anunţă posibilitatea că, în 2030, vom avea o pierdere de 2,2% din totalul forţei de muncă pe plan mondial, ceea ce echivalează cu 80 de milioane de locuri de muncă. Iar asta duce la pierderi economice directe de aproximativ 2.400 miliarde dolari pe plan mondial, în plus existând efectele secundare sociale, cu mult mai accentuate în cazul societăţilor sărace care vor fi şi mai mult afectate, destabilizate şi cu un apetit mai mare de violenţă şi infracţionalitate.
Hrană tot mai puţină şi mai proastă
Şi mai dure sunt previziunile legate de impactul climei asupra hranei şi a locurilor de muncă din agricultură! În acest sector, pierderile estimate la nivelul anului 2030 vor fi de ordinul a 60%!
În construcţii, al doilea sector de mare risc, pierderile estimate la nivelul orelor de muncă pierdute vor ajunge la 19% în comparaţie cu datele de acum. Ceea ce, logic, în cazul agriculturii, urmează să aibă efecte din ce în ce mai vizibile asupra cantităţii şi calităţii producţiei, dar şi a accesului populaţiei la hrană în condiţiile în care aceasta va deveni mai scumpă şi mai puţină.
Asia de sud şi Africa de vest vor fi zonele cele mai intens afectate de încălzirea climatică şi asta va produce până în 2030 în ţările din regiunile respective pierderi de productivite de 5,3 %, respectiv de 4,8%. Efecte negative se vor resimţi şi în regiunile tropicale ale planetei. În plus, cu absolută certitudine, vor începe să se amplifice mişcările masive de populaţii, relatează Adevărul.
Vestea bună: joburi în IT
În următorii zece ani, 600.000 de locuri de muncă din România vor fi afectate de transformarea digitală generată de noile tehnologii, din care 275.000 sunt în pericol în cazul în care lucrătorii nu-şi îmbunătăţesc abilităţile, se arată în raportul PwC’s Workforce Disruption Index.
Cele mai expuse domenii sunt industria manufacturieră, agricultura şi utilităţile, unde locurile de muncă au cea mai mare probabilitate de a fi înlocuite, relevă sursa citată. În primul rând, în aceste domenii va fi nevoie de îmbunătăţirea abilităţilor digitale ale angajaţilor.
Inovarea şi digitalizarea vor contribui la eficientizarea proceselor de producţie, estimându-se că vor avea un aport la creşterea produsului intern brut al României de 66 de miliarde de dolari, până în anul 2029, dar impun şi aplicarea unor strategii, inclusiv la nivelul guvernului, pentru dobândirea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor digitale ale lucrătorilor atât prin programe de recalificare, cât şi prin regândirea programei de învăţământ.
Potrivit raportului PwC, vor fi create 325.000 de noi locuri de muncă în următorul deceniu, în timp ce pentru alte 275.000, lucrătorii trebuie să-şi îmbunătăţească abilităţile digitale, întrucât noile tehnologii vor elimina, treptat, activităţile repetitive.
„Prin urmare, preocuparea pentru educaţie şi recalificare, inclusiv a guvernelor, poate să atenueze presiunea asupra persoanelor cu abilităţi care vor fi tot mai puţin cerute pe piaţa muncii în viitor”, subliniază Ionuţ Sas, Partener PwC România, citat în comunicatul transmis de compania de consultanţă.
Noile tehnologii vor genera noi locuri de muncă în special în domenii precum sănătate, educaţie sau servicii financiare, se mai arată în raportul PwC. În ceea ce priveşte educaţia în domeniul agricol, carenţele sunt foarte mari, în România. Multe dintre liceele de profil au fost închise, în ultimele decenii, şi încă persistă mentalitatea că agricultura este apanajul celor mai puţin instruiţi.
Am prostit cu totii ca rasa umana, nu mai stim socoti viata numai in productie, productivitate, profit! Nu mai conteaza cum traim ci doar cat am putea produce. Nu mai conteaza nimic numai profitul „elitei” mondiale, astia isi bat capul numai cu cat vor pierde la punga! Vai si amar!