Un anunț publicat în ziua de 25 mai, pe site-ul Senatului României, a trecut oarecum neobservat: declanșarea procedurii de numire a membrilor Consiliului de conducere al Institutului Cultural Român (ICR).
Senatul României anunță: ”În ședința din 21 mai 2026, Biroul Permanent al Senatului a hotărât să declanşeze procedura de numire a președintelui, a celor doi vicepreședinți și a membrilor Consiliului de conducere al Institutului Cultural Român. În temeiul art. 6 alin. (2) lit. i) și ale alin. (3) din Legea nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, republicată, cu modificările și completările ulterioare, asociaţiile şi uniunile de creatori legal constituite și declarate de utilitate publică pot transmite propuneri de candidaţi la Senatul României, Serviciul pentru lucrările Biroului Permanent – Calea 13 Septembrie nr. 1-3, în format hârtie, sau pe e-mail la adresa: bp@senat.ro, până vineri, 29 mai 2026, ora 14.00” (Știri Senatul României).
Conform cu ordinea de zi anunțată de Comisia pentru Cultură și Media a Senatului, astăzi are loc ședința comună a acestei comisii senatoriale și a Comisiei pentru politică externă a Senatului, în cadrul căreia vor fi audiați candidații propuși pentru Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român.
În aparență, miza nu ar fi prea mare: ICR, această instituție de cultură mereu controversată și de multe ori târâtă în scandaluri privind irosirea banilor publici, va avea o nouă conducere.
Totuși, de această dată, miza alegerii conducerii Institutului Cultural Român este una mare și, totodată, foarte periculoasă pentru viitorul României. Este o miză mare pentru că, foarte probabil, principala instituție prin care statul nostru promovează cultura românească în întreaga lume va fi capturată de ideologia naționalistă. Este o miză periculoasă pentru că AUR are șanse mari să intre la guvernare, pe ușa din spate reprezentată de ICR.
Cum va funcționa posibilul blat PSD-AUR
Din lista de candidați și, mai ales, din funcțiile pe care aceștia le vizează, se deduce posibilul blat.
PSD are trei candidați: Încrosnatu Corina Raluca pentru funcția de președinte al ICR, Șerban Ioana Alina și Badea Iulian Alexandru pentru poziții de de membri în Consiliul de Conducere al ICR.
Principalul candidat al PSD este Încrosnatu Corina Raluca. În perioada 2012-2014 a fost consilier de deputat PSD, iar în 2012-2016 a lucrat ca voluntar la Fundația Europeană Titulescu, ”jucăria” fostului pușcăriaș Adrian Năstase, cu care Încrosnatu a păstrat legătura după ce a încetat colaborarea cu fundația acestuia. Din 2014, Încrosnatu Corina Raluca lucrează la ICR, unde în prezent ocupă funcția de vicepreședinte.
AUR are doi candidați: Gae Adriana pentru funcția de vicepreședinte al ICR și Voiculeț Iulian Nicolae Mihail pentru funcția de membru în Consiliul de Conducere al ICR.
Gae Adriana este angajata ICR din anul 2012. La acel moment, Gae ocupa funcția Expert 1A – Șef Serviciu Programe și Publicații la Direcția Români din Afara Țării.
În declarația de avere din 15.06.2024 (ultima depusă pe site-ul ICR), Gae Adriana este identificată ca expert al ICR, fără să se precizeze Serviciul sau Direcția unde lucrează. În același document, Gae declară un venit de 9.365 lei obținut din partea AUR, pentru servicii de Operator Date.
Gae Adriana este candidata AUR pentru funcția de vicepreședinte al ICR. Nu deținem informații care să acrediteze legătura directă a lui Gae cu actul de cultură, profilul obținut fiind acela al unui birocrat.
Naistul Voiculeț Iulian Nicolae Mihail, cel de-al doilea candidat al AUR pentru Consiliul de Conducere al ICR, este un personaj cu o gândire sinistră, adept al naționalismului extremist, promotor al RoExit-ului, simpatizant înfocat al lui Călin Georgescu și, în general, al corupților și impostorilor.
În 2020, Voiculeț apărea în fruntea listei candidaților AUR Prahova pentru Senat. Lista a fost respinsă de BEJ Prahova și ulterior de Curtea de Apel Ploiești pentru că pe ea nu se regăseau și femei candidate. În ciuda acestei candidaturi asumate, Voiculeț a negat în mai multe situații apartenența la AUR, dovedind că este și un mare mincinos.
Pe 13 decembrie 2020, în plină pandemie de Covid-19, Nicolae Voiculeț spunea la B1 TV: ”Această pandemie închipuită m-a îndepărtat de concertele mele și am fost nevoit să intru în politică. Eu nu aveam nicio treabă cu politica”.
Tot în decembrie 2020 și tot la B1TV, Nicolae Voiculeț cerea interzicerea publicațiilor care susțin că AUR este un partid anti-european și pro-rus: ”Acele ziare ar trebui interzise!”.
Gândirea fascisto-stalinistă a lui Nicolae Voiculeț a dat în clocot pe 1 iulie 2021, când naistul AUR a scris pe Facebook (absolut cacofonic!), referitor la primărița de atunci a Sectorului 1, Clotilde Armand (USR-PLUS): ”O franțuzoaică care se dă româncă și care n-a lucrat în viața ei decât atunci când a luat milioane de euro pe consultanța de la Bechtel, a ajuns primăriță prin furt și fraudare, iar acum își bate joc de cetățenii bucureșteni..! Toți cei care o susțineți și care nu faceți nimic să înlăturați această individă, (inclusiv cei din justiție și structurile de stat) sunteți niște trădători nenorociți. Există o listă cu voi toți..!”
Așadar, amenințări și liste de ”dușmani ai poporului”!
Pe 15 iulie 2021, Nicolae Voiculeț a fost primul politician non-PSD care l-a vizitat pe Liviu Dragnea la vila acestuia din București, imediat după eliberarea lui ”Daddy” din închisoare. AUR-istul ”anti-sistem” i-a cântat la nai lui Dragnea, om-cheie al sistemului, aducându-i și o odă grețoasă, mincinoasă. Voiculeț i s-a adresat lui Dragnea astfel:
Pe filmulețul pus de Voiculeț pe Facebook se aude cum acesta i se adresează lui Dragnea: ”Cel mai mare patriot al României, pe care toți vor să-l omoare, începând cu Orban…” (se referea la Ludovic Orban, președintele de atunci al PNL).
A doua zi, pe 16 iulie 2021, Nicolae Voiculeț a scris pe Facebook (agramat!): ”Liviu Dragnea, fostul deținut politic acum e liber, dar românii încă sunt prizonieri. Clasa politică e compromisă în mare parte, dar încă există șanse ca România să rămână a românilor..!”
În noiembrie 2021, la moartea militantului anti-vaccinist Mihai Făgădaru, din carcasa lui Voiculeț urla conspiraționistul iresponsabil: ”Ne-au omorât un camarad. Avea sacul negru pregătit sub monitor”; ”Criminalii așa au omorât mii de oameni nevinovați la ATI, cu protocoalele lor”; ”Nemernicii l-au sacrificat ca să-l dea exemplu”…
Pe 4 martie 2026, Nicolae Voiculeț a cântat și la lansarea cărții-maculatură a lui Gabriel Oprea, fericit că-l poate omagia pe ”Generalul-Izmană” alături de putiniștii Ion Cristoiu, Marius Ghilezan și Alexandra Păcuraru.
În iulie 2025, a existat un conflict între Voiculeț și ICR. Conform G4Media, ”Institutul Cultural Român (ICR) a promovat, luni, pe pagina oficială de Facebook și pe site-ul instituției un eveniment organizat în Piața Victoriei de Ziua Imnului Național (29 iulie) de către naistul Nicolae Voiculeț, prezent la numeroase eveniment ale partidului extremist AUR și promotor al discursului conspiraționist și extremist. Contactat de G4Media, președintele ICR, Liviu Sebastian Jicman, a precizat că institutul nu este partener la acest eveniment, că vor fi retrase «imediat toate anunțurile» și că este regretabil ceea ce s-a întâmplat”.
Deloc surprinzător, Voiculeț este propunerea AUR pentru funcția de membru în Consiliul de Conducere al ICR.
Din zona politică, există o singură candidatură pentru funcția de vicepreședinte al ICR a unei persoane care are legătură directă cu actul cultural, anume artistul de blues și jazz Weinberger Attila Iuliu, susținut de UDMR. Weinberger este în prezent cel de-al doilea vicepreședinte al ICR. În iulie 2023, a fost implicat într-un scandal declanșat de demisia directoarei sale de cabinet, care l-a acuzat de comportament ”agresiv, abuziv și neprincipial”, ”limbaj și comentarii neadecvate, de umilire și dispreț” față de ea și de angajații instituției. Dincolo de problemele de comunicare, eventual de comportament, pe care se pare că le are, activitatea artistică a lui Weinberger în jazz-ul românesc și internațional îl recomandă la conducerea ICR, fiind singurul candidat care are legătură directă cu fenomenul cultural, dintre cei veniți din zona politică.
Cum poate intra AUR la guvernare
Din informațiile obținute despre candidații partidelor, rezultă că PSD vizează funcția de președinte al ICR, AUR își dorește una din cele două funcții de vicepreședinte, iar UDMR vrea să-și păstreze funcția de vicepreședinte pe care o deține în prezent. Votul este deja străveziu. Alianța PSD-AUR își va vota candidații, iar UDMR va fi obligat să voteze candidații acestei alianțe la schimb cu votarea candidatului propriu la funcția de vicepreședinte.
În Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român (Republicată), la articolul 12 se menționează:
”(1) Conducerea operativă a Institutului este asigurată de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreşedinţi, cu rang de secretar de stat, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului permanent al Senatului (…)”.
Dacă va obține una din cele două funcții de vicepreședinte al ICR, prin rangul de secretar de stat al funcției respective, partidul extremist AUR va fi indirect partid la guvernare.
O conducere PSD-AUR la nivelul Institutului Cultural Român ar avea două consecințe absolut nefaste pentru cultura românească și pentru democrație. Prima consecință poate fi aceea că mesajul naționalist, anti-european, de un tradiționalism pervertit și liberticid va începe să fie promovat de la nivelul ICR, atât în țară, cât mai ales în comunitățile românești din Diaspora. A doua consecință este aceea că partidul extremist AUR va intra în sfera Puterii, va face primul pas spre guvernarea țării – un pas poate mic, dar extrem de important pentru obiectivul AUR de a obține controlul absolut asupra statului român.
Cine sunt principalii candidați ai asociațiilor și uniuniilor culturale din România
Jicman Liviu Sebastian este actualul președinte al ICR, iar funcțiile anterioare pe care le-a ocupat (director general al Muzeului Național Cotroceni, director de cabinet și consilier al Ministrului Culturii, membru al Consiliului Administraţiei Fondului Cultural Naţional) îl recomandă ca fiind specializat în administrarea instituțiilor de cultură, deși nu pare a avea o legătură directă cu actul de cultură. Altfel spus, Jicman pare a fi un birocrat, un administrator care, într-o anumită măsură, cunoaște și înțelege funcționarea unei instituții de cultură.
Candidatura lui Jicman beneficiază de cea mai largă susținere din partea asociațiilor și uniunilor din domeniul cultural:
- Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor România;
- Uniunea Teatrală din România;
- Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România;
- Asociația Galeriilor de Artă Contemporană din România;
- Alianța Națională a Uniunilor de Creatori;
- Asociația IUNONA.
Dupu Adrian este al doilea candidat mai important din perspectiva susținerii primite (din partea a două ONG-uri: Asociația ASTRA și Asociația Euro-26) la funcția de președinte ICR. Dupu a fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor. În 2021, el a fost numit în funcția de secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, prin decizia prim-ministrului Florin Cîțu. În februarie 2025, Dupu a fost eliberat din această funcție, prin decizia lui Marcel Ciolacu. Din CV-ul lui Adrian Dupu rezultă că acesta este un birocrat fără prea mare legătură cu viața culturală.
Uniunea Scriitorilor din România îl susține pe poetul, jurnalistul și scriitorul craiovean Mihai Firică. Probabil că acesta este singurul candidat la o funcție importantă în ICR care cu adevărat are o relație directă și prolifică cu cultura românească. Firică este absolvent al Facultății de Litere și Istorie din Craiova, are o specializare post-universitară în Managementul Relațiilor Internaționale și a realizat o bogată operă poetică, scriitoricească și jurnalistică. În 1997, Firică a debutat în presa scrisă, ca redactor la Ora Craiovei, iar în 1998 – în televiziune, ca redactor și moderator la postul local Oltenia 3 TV. Mihai Firică a lucrat ca jurnalist pentru TVR 3 și Digi 24, precum și pentru diferite publicații locale și naționale. Firică are și experiență în managementul instituțiilor de presă și culturale. El a fost consilier și secretar de stat în Ministerul Culturii, precum și membru în Consiliul de Administrație al SRTV (până în iulie 2025).
Mihai Firică a debutat în literatură în anul 1989, în paginile prestigioasei publicații de cultură ”Ramuri”. El este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1997. A publicat numeroase cărți de proză și poezie, a primit mai multe premii pentru creația sa literară din partea unor reviste de cultură importante din România, precum și din partea Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova, iar poeziile lui au fost traduse și publicate în engleză, franceză, spaniolă, maghiară, japoneză și bulgară.
În prezent, Firică este președintele Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România, membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor la nivel național și director adjunct al ICR Stockholm. Pentru meritele sale în activitatea civică, scriitoricească și jurnalistică, în 2011, Casa Regală a României – prin Majestatea Sa Regele Mihai I – i-a acordat lui Mihai Firică ”Medalia Regele Mihai I pentru loialitate”.
Se poate observa că scriitorul Mihai Firică este singurul dintre candidații pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte ICR care are o bogată experiență ca om de cultură, diplomat cultural și, totodată, ca demnitar guvernamental cu activitate directă în domeniul culturii.
Din păcate, lupta pentru ICR va fi una politică. Alianța PSD-AUR este favorită, iar soarta ICR poate fi una sinistră: transformarea într-un instrument de propagandă naționalistă, anti-europeană și, implicit, anti-democratică.