Primul sondaj realizat de INSCOP Research după moțiunea de cenzură PSD-AUR arată că operațiunea de demolare a Guvernului Bolojan a fost catastrofală pentru PSD, care a scăzut într-o lună 3,3 procente (de la 16,6% la 13,3%), în vreme ce PNL a crescut 5 procente (de la 16,9% la 21,9%)!
PSD nu a reușit să recupereze voturi de la AUR, ci – dimpotrivă – a întărit poziția partidului extremist, care în aceeași lună a câștigat 3,1 procente (de la 38,3% la 41,4%). Cifrele reprezintă intenția de vot a celor 57,9% dintre români care spun că vor merge sigur la urne, pentru alegerile parlamentare.
La intenția de vot în general (indiferent dacă respondenții sunt hotărâți să voteze sau se mai gândesc), PSD a pierdut 2,6 procente (de la 20,1% la 17,5%), PNL a câștigat 4,8 procente (de la 15,5% la 20,3%), iar AUR a crescut cu 1,2 procente (de la 37,0% la 38,2%).
Și USR pierde câteva procente, ca urmare a migrării – cel puțin temporar – a unor votanți din bazinul său către ”omul momentului”, Ilie Bolojan, în condițiile în care USR e cel mai fidel susținător al reformelor demarate de guvernul acestuia.
Sondajul de opinie realizat de INSCOP Research în perioada 11-14 mai 2026 arată că tactica PSD din luna moțiunii de cenzură a fost falimentară. Partidul condus de Sorin Grindeanul și de ”Clanul de la Craiova” (Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, ultimul fiind impus de veroasa sa soție în funcția de secretar general al partidului) n-a recuperat voturi de la AUR, ci a continuat să piardă, accelerându-și căderea.
Această prăbușire colosală ar mai putea fi oprită doar prin revenirea la guvernare alături de PNL și UDMR (și USR, dacă nu se poate altfel), mai ales că lacoma clientelă PSD-istă, decuplată parțial de la ”cașcavalul” puterii, a început să mârâie la conducerea partidului.
Presat să aducă PSD la guvernare, Sorin Grindeanu se lovește de refuzul ferm al PNL și al USR de a mai accepta o asemenea asociere, după acțiunea iresponsabilă a PSD de a se înhăita cu AUR pentru a demite Guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură.
Intrați în această fundătură, liderii PSD și-au activat vechile legături cu televiziunile de propagandă, mai ales Antena 3 (”CNN”!), România TV și Realitatea Plus, dar au deschis uși largi și la B1 TV. Iar acestea, pentru prețul ”corect”, oferă prestații imunde, concretizate într-o mega-campanie de linșaj la adresa lui Ilie Bolojan. Miza e să accepte din nou o guvernare cu PSD! Deocamdată, premierul rezistă, iar ”aripa PSD” din PNL e încă timorată de susținerea populară neașteptat de mare de care se bucură Bolojan. Puciul se mai amână!
Iar sondajul INSCOP le mai dă o lovitură ”USL-iștilor din PNL”: prin politica sa fermă în raport cu PSD, Bolojan a crescut spectaculos scorul PNL, ducându-l peste cel al PSD, care se prăbușește accelerat! Or, PNL n-a mai depășit PSD de la alegerile europarlamentare din 2019, când partidul era condus de Ludovic Orban.
Dinamica electorală, prezentată de INSCOP, arată că PSD a ajuns partidul numărul 3 în România (după AUR și PNL), iar în curând ar putea coborî chiar pe locul 4, fiind depășit și de USR!
Intenţia de vot pentru alegerile parlamentare
Raportat la 77,4% din total eşantion (cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur la vot):
• AUR – 38,2% (faţă de 37% în aprilie 2026, 38% în martie, 40,9% în ianuarie, 38% în noiembrie 2025, 40% în octombrie, 40,8% în septembrie, 40,5% în iunie, 38,11% în mai 2025).
• PNL – 20,3% (faţă de 15,5% în aprilie 2026, 14,5% în martie, 13,5% în ianuarie, 14,6% în noiembrie 2025, 14,8% în octombrie, 15,2% în septembrie, 17,3% în iunie, 16% în mai 2025).
• PSD – 17,5% (faţă de 20,1% în aprilie 2026, 19,2% în martie, 18,2% în ianuarie, 19,5% în noiembrie 2025, 17,6% în octombrie, 17,9% în septembrie, 13,7% în iunie, 17,4% în mai 2025).
• USR – 10,0% (faţă de 12,7% în aprilie 2026, 11,4% în martie, 11,7% în ianuarie, 12,3% în noiembrie 2025, 11,5% în octombrie, 12,8% în septembrie, 13,1% în iunie, 12,2% în mai 2025).
• UDMR – 5,0% (faţă de 4,3% în aprilie etc.)
• SOS România – 2,9% (faţă de 2,8% în aprilie etc.)
• SENS – 2,5% (faţă de 2,4% în aprilie etc.).
• POT – 1,9% (faţă de 3,6% în aprilie etc.)
• Independent – 0,9% (faţă de 1,0% în aprilie etc.)
• Alt partid – 0,9% (faţă de 0,7% în aprilie etc.).
Raportat la 57,9% din total eşantion (cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă şi au declarat că ar merge sigur la vot):
- AUR – 41,4% (față de 38,3% în aprilie)
- PNL – 21,9% (față de 16,9% în aprilie)
- PSD – 13,3% (față de 16,6% în aprilie)
- USR – 10,8% (față de 14,4% în aprilie).
- UDMR – 3,4% (față de 3,0% în aprilie)
- SOS România – 3,1% (față de 1,4% în aprilie)
- SENS – 2,3% (față de 2,2% în aprilie)
- POT – 1,7% (față de 4,5% în aprilie)
- Independent – 0,9% (față de 1,3% în aprilie)
- Alt partid – 1,1% (față de 1,0% în aprilie).
67,4% dintre români spun că ”sigur vor vota” la alegerile parlamentare
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că “sigur nu” vor merge la vot, iar 10 că “sigur da” vor merge la vot, românii au răspuns astfel:
- 15,2% – 1 (”sigur nu vor merge la vot”)
- 0,5% – 2
- 0,4% – 3
- 0,3% – 4
- 3,6% – 5
- 1,2% – 6
- 2,4% – 7
- 4,4% – 8
- 3,1% – 9
- 67,4% – 10 (”sigur vor merge la vot”)
- 1,5% – nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a 11-a, este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Remus Ştefureac, directorul INSCOP Research: ”O schimbare majoră se observă în ceea ce priveşte locul 2”
- “Primul Barometru Informat.ro-INSCOP realizat după moţiunea de cenzură arată câteva modificări importante în intenţia de vot a românilor pentru partidele politice. AUR rămâne principalul partid din România în intenţia de vot, relativ stabil în banda 38-41% (variaţie în funcţie de gradul de mobilizare al votanţilor).”
- ”O schimbare majoră se observă în ceea ce priveşte locul 2. În premieră în ultimii 6 ani, PNL trece în faţa PSD, cu un scor de 20-22% (în creştere cu 5 procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de 3 procente faţă de aprilie). Diferenţa dintre cele două partide variază între 3 puncte în clasamentul votanţilor care au o opţiune şi peste 8 puncte procentuale în clasamentul votanţilor mobilizaţi.”
- ”USR este, de asemenea, în regres, ajungând la 10%, în timp ce UDMR se menţine în zona obişnuită de 3-5%. Moţiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societăţii româneşti, ceea ce a provocat o creştere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid şi oarecum neaşteptat.”
- ”Pe de altă parte, se poate observa totuşi că variaţia susţinerii electorale pentru marile bazine politice din aprilie până în mai nu este deocamdată atât de mare nici în cazul votanţilor care aleg un partid (blocul AUR–SOS–POT se menţine la 43%, blocul PNL–USR creşte uşor cu două procente, de la 28% la 30%, în timp ce PSD pierde trei procente, de la 20% la 17%), şi nici în cazul votanţilor mobilizaţi (blocul AUR–SOS–POT de la 45% la 46%, blocul PNL–USR de la 31% la 33%, în timp ce PSD pierde trei procente, de la 16% la 13%).”
- ”Interesant este că, în comparaţie cu situaţia din urmă cu un an (mai 2025), AUR, PSD şi UDMR sunt practic la acelaşi scor, în timp ce PNL creşte cu patru procente, iar USR scade cu 2 procente”.
presshub.ro
„Sefii CSM, ai Parchetului General și ai instanței supreme anulează, printr-o „minută”, o lege care le-a suspendat diurnele nesimțite”
VENALITATE EXCEPTIONALA! Ii SCAPA PE TOTI, NU ?
IN PLUS, PRINT DETASARI REZOLVA CU PRESCRIERE PE BANDA RULANTA SI FARA EFORT. LE RAMANE TIMP LIBER PENTRU AFACERILE IMOBILIARE.
„NOUA” „justitie” DA SEMNALUL REINCEPERII DEZMATULUI BUGETAR!
Cateva ideei in legatura cu situatia turbulenta in care ne aflam si actorii turbulenti: lideri si cetateni turmentati si instrumentele tehnice – sondarea fiind unul dintre ele. (Caragiale a inteles stiinta din spatele turmentarii sociale).
Conceptul de retele sociale a fost introdus in anii ‘80 de catre un sociolog. Reteaua este conceptul cheie in poveste dar conceptul depaseste mult aria retelelor de socializare, care sunt doar un exemplu de sistem complex. Long story short, utilizarea retelelor face posibila obtinerea unor predictii foarte precise, puterea de calcul si ai vor face viitorul ceva foarte previzibil, chiar programabil. – De la o viata planificata in comunism, la o viata programata in tehnocratie. – Nimic liberal, nimic natural. – Cum se face?
Ce se “decodeaza” mult mai usor construind aceste retele? – Care este acel “holy grail” cand vine vorba de comert – economie in sens mai larg, dar si optiuni politice sau scopuri mai obscure dar de neexclus – manipulare, control?
Comportamentul uman.
Decodarea comportamentului uman, al grupurilor, deschide multe posibilitati. Cui? Cui are cu ce, implicit si autoritatea.
In contextul distributiei optiunilor politice, retelele sociale au jucat si joaca un rol cheie.
In reteaua de socializare, nodurile retelei sunt, evident, indivizii din retea iar relationarile dintre indivizi sunt legaturile dintre noduri. Numarul nodurilor este un parametru esential: aici botii (numarul lor) probabil ca devin importanti, la fel si influencerii – noduri cu rang mai mare. Probabil ca excluderea din retele a unei populatii tinere in Europa va aduce o usoara “domolire” a retelelor.
Se poate vorbi despre retele sociale si in termeni de criticitate-supercriticitate. In acesti termeni, o moderare poate fi necesara si ar putea fi eficienta…daca nu esti dictatura si nu o dai in altele, probabilitate mare in lumea in care ne miscam.
“Atmosfera” din retea, contagioasa pentru intreaga societate via mijloacelor traditionale – televiziunile mentionate in articol – poate fi una de calm sau poate fi una cu turbulente. Cum bine remarca matematicianul Nicusor Dan, suntem intr-o zona cu turbulente. (Aceste lucruri trebuie sa fie o cunoscuta si pentru ceilalti absolventi de stiinte exacte din leadership.)
Doar ca presedintele poate nu remarca ca suntem in starea asta inca din campania electorala incoace. Atunci s-a “injectat” ceva in retea si nu s-a dezintegrat. Ce parametri caracterizeaza reteaua, simplist?
Viteza cu care circula informatia in retea, numarul de membri, structurati in grupuri (bule), si “vascozitatea” informatiei din retelele sociale sunt trei parametri ce pot determina calmul sau turbulenta sociala. Daca zice unu ca presedintele e “damblagiu”, asta scoreaza intr-o parte mai sulfuroasa dar extinsa de retea si da vascozitatea, sinonima aici cu mlastina, dintr-o ramura a retelei sociale. Vezi scorul partidului respectiv in crestere.
Presedintele matematician a folosit termenii ce descriu cel mai bine (si stiintific) situatia: calm si turbulente. Ne putem intoarce la calm date fiind turbulentele? Greu – a zis chiar el ca greu vom ajunge la un numitor comun- un premier.
Anularea alegerilor a fost o consecinta a turbulentelor aparute, in principal via retele sociale, inainte de alegeri. Opera cui (? )a vrut – sau poate ca am asistat la un experiment social de amploare, pentru care am fost alesi pe motiv de context politico-economic, geografie, traditionala tradare si ceva mai putina minte, adica geopolitic.
Turbulentele nu s-au terminat pentru ca numarul celor cu mai putin discernamant din retele e acelasi, densitatea de informatie proasta si falsa si viteza cu care inconstienta se raspandeste zilnic sunt la aceleasi prag – nu s-a imbunatatit nimic peste noapte, presedintele si cativa lideri sunt altii, in rest, poporul e acelasi. De luat in calcul in vederea unor anticipate. Toti parametrii sunt la niste valori astfel incat pragul turbulent este evident depasit.
Cine a intretinut turbulentele? Aceasta este intrebarea. Raspunsul este unul complex si ramificat:
Din perspectiva politicului de dinainte de alegeri, turbulentele au fost create de Bolojan si useristii lui penelisti si useristii de fel. Adevarat si nu, ei abia incepusera sa produca mici perturbatii, neglijabile, in sistemul imbatranit in rele. Din perspectiva celor ce au vrut ca odata cu venirea lui Nicusor Dan lider sa devenim o tara europeana in adevaratul sens, turbulentele au fost create de catre cei ce au condus si au adus economia si societatea in starea deficitara in care se gaseste.
Deci, depinde din ce tabara privesti. Ce va urma, depinde de maiestria pilotului ce piloteaza aeronava (suntem in aer) prin turbulente. Nicusor isi alege foarte bine si inteligent stiintific cuvintele, poate ca noi pricepem mai greu.
O alta concluzie ce se poate extrage este ca, atentie, pe cat par liderii de eratici si lumea impredictibila prin prisma lor, tehnica si conectarea sociala fac lumea un loc foarte precis predictibil, in functie de natura scopului, chiar controlabil. O concluzie deloc reconfortanta daca traiesti in Turcia, Rusia, China, Orient, de fapt oriunde orice pare posibil.