Guvernul României pregătește o lege pentru “situații de criză” care prevede schimbări majore în țară, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia. Printre numeroasele prevederi se numără aceea că toți bărbații între 18 și 60 de ani pot fi încorporați, că trupe române pot trece sub comanda NATO, iar Armata primește puteri sporite.
Oficialii români, în frunte cu președintele Iohannis și premierul Ciucă, au dat repetate asigurări că țara noastră nu e în pericol și nu va intra în război cu Rusia. Legea pentru situații de criză este prezentată ca un răspuns la criza refugiaților din Ucraina și evoluțiile din țara vecină atacată de Rusia.
Totuși, măsurile prevăzute în proiectul de lege sugerează altceva.
În legislație va fi introdus termenul „situație de criză cu impact asupra securității și apărării naționale”. Dacă Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) declară situație de criză, aceasta va fi gestionată de Ministerul Apărării. Doar ministrul Apărării poate propune declararea stării de criză și numai CSAT poate poate impune această situație excepțională.
O măsură foarte importantă prevede că, în cazul unor operațiuni NATO pe teritoriul României, forțele armate române pot trece sub comanda operațională a comandantului care conduce acea operațiune. Se creează astfel cadrul legislativ ca trupele române să poată acționa sub comandă străină. Măsura este logică pentru că în România au sosit deja contingente ale forței de reacție rapidă a NATO și toate aceste forțe, în cazul unui atac al Rusiei, trebuie să beneficieze de o comandă supremă. Este posibil ca șeful întregii concentrări militare din România, în această situație, să nu fie un român.
Situația de criză, așa cum e definită în proiectul de lege, este aceea în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unui incident pe teritoriul național, amenințări, riscuri și vulnerabilități de natură să perturbe societatea.
O altă măsură foarte importantă, potrivit proiectului de lege, este că rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război va fi formată din toți bărbații români cu vârste între 18 și 60 de ani.
De asemenea, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau în rezervă, cei încorporabili, adică între 20 și 35 de ani, dar și bărbații cu vârste între 35 și 63 de ani.
Acest proiect de lege a intrat într-un circuit rapid de avizare la ministere și va ajunge în Parlament, spun unele surse, în următoarele două zile.