Veşti proaste pentru clanurile penale PSD-ALDE, aflate la putere în România: alegerea conducerii Uniunii Europene se apropie de final, negocierile pentru funcţiile-cheie sunt aproape de final, iar Laura Codruţa Kovesi revine în cărţi, pe cai mari, pentru şefia Parchetului European.
Anunţul privind „reîncărcarea” şanselor ca Laura Codruţa Kovesi să devină procurorul-şef al Uniunii Europene a fost făcut de europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan, pe Facebook:
„De la începutul procedurii de alegere a doamnei Kovesi în poziția de procuror șef european am spus că șansele domniei sale vor crește după alegerile europarlamentare, deoarece prioritățile Franței vor fi altele.
În urmă cu două săptămâni am spus clar într-un interviu că prioritatea Franței este poziția de președinte al Băncii Centrale Europene.
Astăzi s-a decis exact asta: Franța va da viitorul președinte al Băncii Centrale Europene.
Fac aici următoarea afirmație: astăzi au crescut șansele doamnei Kovesi de a deveni procuror șef european.”
Au înfiinţat SS-Gestapo special anti-Kovesi
Kovesi a fost permanent hărţuită de PSD şi ALDE. Puterea a înfiinţat secţia SS-Gestapo (folosită de procurorul general Licu împotriva familiei adoptive în cazul Sorina), care a avut ca prim obiectiv s-o „facă” pe Kovesi. Au folosit în acest scop procurori obedienţi politic: Gheorghe Stan (ajuns scandalos la CCR!) şi Adina Florea (susţinută de gaşca Liei Savonea, şefa CSM, pentru şefia SS-Gestapo).
Nenorocirile puse la cale de mafia penală PSD-ALDE cu ajutorul „SS-Gestapo” au fost fără precedent în lumea justiţiei. Practic, la comanda unui fugar penal (Sebastian Ghiţă), slugile mafiei politice penale i-au fabricat lui Kovesi un dosar penal pe motiv că ar fi luat bani de la mogul ca să-l aducă în ţară pe un condamnat penal definitiv (Nicolae Popa)!
Angela Nicolae, fosta şefă a biroului de relaţii internaţionale de la Ministerul Public, când Codruţa Kovesi era procuror general, a demonstrat pentru Monitorul Justiţiei că acuzarea lui Kovesi a fost o făcătură politică.
Mărturia care o dezincriminează pe Kovesi şi îi acuză indirect pe Gheorghe Stan şi Adina Florea, autorii monstruosului abuz
-
„În luna martie, 16-19 martie 2011 eu mă deplasez în Indonezia împreună cu Kovesi şi împreună cu Marius Iacob (fostul adjunct DNA, n.r.) şi cu reprezentanţii IGPR şi un lucrător SRI care îşi prezentase calitatea de translator, deşi nu era translator. Am fost la Jakarta, la o conferinţă privind cooperarea în materie penală care se referea la cooperarea Asia Pacific şi Orientul Mijlociu, o conferinţă regională la care Kovesi nu avea ce să caute pentru că ea voia să contacteze procurorul general al Indoneziei şi preşedintele Indoneziei.”
- „Neavând tratat de extrădare cu ei trebuia să dea avizul pentru extrădarea lui Nicolae Popa. În acest dosar am fost martorul-cheie, pentru că se referea numai la activitatea anterioară deplasării cu avionul privat. Deci eu cunosc toate activităţile care au fost desfăşurate special de către Kovesi pentru ca să urgenteze extrădarea, primind acea scrisoare faimoasă de la Băsescu pe care eu am văzut-o cu această ocazie”.
- „Când am ajuns eu în dreptul preşedintelui Indoneziei – acesta probabil că primise informaţia de la omologul meu că am mai fost în Indonezia. Am purtat o scurtă discuţie absolut de protocol în legătură cu faptul dacă am mai fost în Indonezia, de frumuseţile acestei ţări şi aşa mai departe. În momentul în care am depăşit această fază m-am întors la restul delegaţiei am fost foarte certată de către Kovesi: Cum de mi-am permis să am această discuţie cu preşedintele Indoneziei fără să o anunţ. Deci ei îi era frică ca nu cumva eu să discut ceva despre această problematică. Se ştia în speţă de problema extrădării lui Nicolae Popa, dar nu se ştia de scrisoare. Eu i-am spus că în lumea diplomaţiei sunt anumite situaţii în care nu poţi să-ţi anunţi dinainte şeful ce vei discuta cu anumite persoane. În momentul în care m-am întors la delegaţie, colega mea care era directoare de relaţii internaţionale din Indonezia i-a cerut lui Kovesi o copie după scrisoarea lui Băsescu pentru că aşa cerea protocolul de la ei din ţară.”
- „În momentul în care i s-a dat acea scrisoare – era o foaie A4, era o copie – i-a fost dată acestei doamne procuror şef din Indonezia care era lângă mine. I se înmânează de către Kovesi această scrisoare, eu văd această scrisoare pentru că i se dă o foaie A4 colegei mele din Indonezia. În momentul în care ea citeşte lângă mine, mi-arunc privirea, am citit şi eu şi-am văzut exact conţinutul acestei scrisori. Deci spunea că îşi manifestă întreaga disponibilitate faţă de preşedintele Indoneziei să coopereze în domeniul justiţiei şi printre alte formule de protocol încheia cu această rugăminte ca să urgenteze extrădarea lui Nicolae Popa, deci o spunea direct”.
- „Până atunci exista o cerere de extrădare, iar competenţa revine Ministerului Justiţiei. Cătălin Predoiu era în acea vreme ministru al Justiţiei şi încercase, dar încercările. Primise un răspuns preliminar, dar nu se mişca nimic, adică practic trebuia să ajungă la Ministerul de Justiţie şi de acolo trebuia să ajungă la preşedinte, dar nu mai ajungea la preşedinte.”
- „Procurorul general (n.r. – Kovesi, la acel moment), în materia extrădării, n-avea niciun fel de competenţe. Nu conta în ce modalitate. Putea să-l trimită pe Cătălin Predoiu sau acea scrisoare putea s-o trimită prin poşta specială. (…) Este primul caz de extrădare pe care l-am întâlnit în care este implicat Ministerul Public român în toată perioada activităţii pe care am desfăşurat-o ca şef al acestui departament. Şi implicarea a fost – inclusiv cu acel avion privat de care vorbeşte Sebastian Ghiţă şi de care toată lumea ştie. Nu ştiu detaliile (privind un eventual sprijin financiar din partea lui Ghiţă, n.r.), pentru că nu l-am cunoscut pe Sebastian Ghiţă. Dar întâlnirea cu preşedintele Indoneziei a fost foarte bine chibzuită şi foarte bine pregătită.”
- „Aceste aspecte au fost foarte importante pentru că au dus la aducerea în ţară a lui Nicolae Popa. Pentru că dacă nu se primea avizul preşedintelui Indoneziei era foarte greu de primit acest aviz. Ei tergiversau foarte mult şi Ministerul de Justiţie român încercase de mai multe ori şi nu reuşise”.
Consecințe economice. Întreg Estul ar avea de câștigat noi fonduri europene, prin diminuarea corupției.