Finala din acest a concursului Eurovision, desfășurată la Viena, a adus României un excelent loc 3. Tânăra Alexandra Căpitănescu, propulsată în 2023 prin câștigarea emisiunii-concurs ”Vocea României” de la Pro TV, a fost devansată sâmbătă seara doar de reprezentanții Bulgariei și Israelului. Un rol important în ascensiunea ei l-a avut Tudor Chirilă, ”antrenorul ei de voce”.
Toate statisticile finalei de la Viena (distribuția punctelor, voturi pe țări, clasamente etc.) pot fi consultate pe site-ul oficial al evenimentului: eurovisionworld.com.
Pe scena de la Wiener Stadthalle, Alexandra Căpitănescu (22 de ani) a interpretat piesa ”Choke me”, reușind să cucerească publicul și să ”miște” juriul. Ea a intrat pe scenă penultima (a 24-a dintre cei 25 de finaliști).
Ediția a 70-a a Eurovision a fost câștigată de reprezentanta Bulgariei, Dara, cu 516 puncte, urmată de repezentantul Israelului, Noam Bettan (343 de puncte), și de românca Alexandra Căpitănescu (296 de puncte).
Sâmbătă, la Viena, românca a urcat pe scenă alături de colegii săi de trupă – Bogdan Stoican, Luca Şofron, Matei Cohal şi Thomas Cîrcotă.
Bulgaria a luat punctat maxim, 24 de puncte (12 juriu + 12 public), de la trei țări: Danemarca, Lituania și Australia (ultima, evident ne-europeană, dar acceptată în concurs).
României i-au venit cele mai multe puncte din Luxemburg: 22 (12 juriu + 10 public). Urmează cele primite din Moldova, Italia, Cehia și Polonia – câte 15, Ucraina, Norvegia și San Marino – câte 13 etc. Cea mai slabă zestre ne-a venit din Germania: un punct (de la public).
Reprezentantele Bulgariei și României sunt singurele care au luat puncte de la toate celelalte națiuni, inclusiv de la ”restul lumii”!
A treia oară locul 3. De unde vine punctajul-record
Prin locul 3 obținut la Viena, Alexandra Căpitănescu egalează performanțele reușite de români în alte două ediții: Luminița Anghel și trupa Sistem (în 2005), respectiv Paula Seling și Ovi (în 2010).
Punctajul Alexandrei Căpitănescu este mult mai mare decât al predecesoarelor ei, dar asta se datorează schimbării modului de acordare a punctajului începând cu 2016.
Cele mai bune clasări ale României la Eurovision
- 2026: Alexandra Căpitănescu – locul 3 (296 de puncte)
- 2010: Paula Seling și Ovi – locul 3 (162 de puncte)
- 2005: Luminița Anghel și Sistem – locul 3 (158 de puncte)
- 2006: Mihai Trăistariu – locul 4 (172 de puncte)
- 2017: Ilinca și Alex Florea – locul 7 (282 de puncte).
Precizare: în 2016 s-a schimbat sistemul de vot. Dacă până atunci fiecarea țară oferea un singur set de puncte (care combina atât preferințele publicului, cât și punctajele juriului), din 2016 fiecare țară acordă două seturi separate de puncte: unul de la juriu, unul de la televot. De aceea, punctajele au crescut semnificativ.
VIDEO: Finala Eurovision (integrală). România – de la 2.11:35
Publicul european a pus România pe locul 2; juriile – pe 13!
Reprezentanta României a fost apreciată mult mai bine de publicul din celelalte 34 de țări participante la Eurovision 2026 (24 de finaliste și 10 eliminate în semifinale), plus ”restul lumii”, decât de la juriile naționale din aceleași țări.
Alexandra Căpitănescu a primit 232 de puncte de la public și doar 64 de la jurii. Astfel, publicul a plasat-o pe locul 2, iar juriile naționale – pe locul 13!
Votul juriilor naționale (Top 10)
1. Bulgaria – 204 puncte
2-3. Australia – 165
2-3. Danemarca – 165
4. Franța – 144
5. Finlanda – 141
6. Italia – 134
7. Polonia – 133
8. Israel – 123
9. Norvegia – 115
10. Cehia – 104
Votul publicului (Top 10)
1. Bulgaria – 312
2. România – 232
3. Israel – 220
4. Moldova – 183
5. Ucraina – 187
6-7. Italia – 147
6-7. Grecia – 147
8. Finlanda – 138
9, Australia – 122
10. Albania – 85
Piesa Alexandrei a obținut punctaj maxim de la publicul din Republica Moldova și de la juriul din Luxemburg
România a primit punctajul maxim, 12 puncte, de la câte o singură țară, pe fie care palier: publicul din Republica Moldova și juriul din Luxemburg.
Marea surpriză plăcută a fost Luxemburgul, care, pe lângă cele 12 puncte de la juriu, ne-a susținut și cu publicul: 10 puncte (locul 2, după Bulgaria).
În schimb, juriul de la Chișinău a dat României doar 3 puncte (locul 8), spre deosebire de publicul basarabean, care ne-a dat punctajul maxim (locul 1).
Puncte date României de publicul din celelalte țări (232)
12 puncte: Republica Moldova
10 puncte: Italia, Ucraina, Belgia, Luxemburg, Finlanda, Lituania, Polonia, Bulgaria
8 puncte: Franța, Marea Britanie
7 puncte: Portugalia, Cehia, Norvegia, Cipru, Georgia, Serbia, Restul Lumii
6 puncte: Grecia, San Marino, Letonia, Azerbaidjan, Australia
5 puncte: Croația, Albania, Malta, Armenia
4 puncte: Elveția, Danemarca, Estonia
3 puncte: Suedia, Austria, Muntenegru, Israel
2 puncte: –
1 punct: Germania
0 puncte: –
Puncte date României de juriile naționale (64)
12 puncte: Luxemburg
10 puncte: –
8 puncte: Cehia
7 puncte: San Marino
6 puncte: Norvegia
5 puncte: Italia, Polonia
4 puncte: Israel
3 puncte: Republica Moldova, Ucraina, Azerbaidjan
2 puncte: Grecia, Letonia
1 punct: Portugalia, Elveția, Suedia, Danemarca
0 puncte: Franța, Germania, Marea Britanie, Belgia, Austria, Croația, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Albania, Cipru, Malta, Finlanda, Estonia, Lituania, Armenia, Georgia, Australia
Scandal la Chișinău: de ce juriul din Moldova a dat doar 3 puncte României?! Prezentatoarea n-a vrut să anunțe rezultatul
Juriul din Republica Moldova a acordat doar 3 puncte României în finala Eurovision 2026, spre deosebire de publicul basarabean, care ne-a dat punctajul maxim (12).
Cei 7 membri ai juriului din Republica Moldova au fost: Andrei Zapșa, Pavel Orlov, Stanislav Goncear, Cătălina Solomac, Corina Calreac, Ilona Stepan și Victoria Cușnir.
Aceștia au distribuit punctele astfel: Polonia – 12, Israel – 10, Grecia – 8, Bulgaria – 7, Norvegia – 6 , Cehia – 5, Australia – 4, România – 3, Franța – 2, Italia – 1.
Victoria Cușnir, unul dintre membrii juriului de la Chișinău, a explicat pe Facebook: „Răspund doar pentru notele mele. Da, pentru aceste discrepanțe de vot există fix doua soluții: fie juriul este eliminat, fie juriul votează exact aceeași prestație pe care o vede publicul. Pentru că ceea ce a fost cu o seară mai devreme ar fi explicat multe lucruri. Și, credeți-mă, au fost diferențe enorme. Inclusiv în prestația României, căreia eu i-am dat, totuși, notă foarte bună. Dar eu nu am fost singură în juriu, iar pentru notele celorlalți colegi nu răspund. Probabil, aprecierea scăzută a fost justificată într-o anumită măsură. Repet, noi am jurizat ieri (sâmbătă, înaintea finalei – n. red.), nu azi. Și ieri s-a cântat pe alocuri destul de diferit. Chiar foarte. Mai multe țări au fost mult sub nivelul prestației de azi. Și regret că apar an de an aceste discrepanțe de vot, dar ele sunt foarte argumentate. Și așa cum mă minunam eu în alți ani, când juriul vedea/auzea una, iar publicul alta, azi înțeleg bine reacția publică la votul juriului”.
În semn de protest faţă de nota acordată de juriul din Moldova, prezentatoarea Eurovision 2026 la televiziunea publică de la Chişinău, Margarita Druță, nici n-a mai vrut, iniţial, să intre în direct şi să anunţe rezultatele juriului.
Margarita Druță a declarat, cu ochii în lacrimi: „Când am primit rezultatul și-am văzut punctele alea – România cu 3 puncte, Ucraina nu era –, eu am avut o reacție de șoc. Zic: «Voi glumiți? Asta trebuie eu să citesc?». Vreo câteva minute m-am retras, nu știam cum să-mi revin, știam că intru în emisie în vreo jumătate de oră în direct. L-am sunat pe domnul director de la Teleradio din Moldova și am zis: «Domnul Andrei, scuzaţi-mă, dar eu refuz să prezint asta! Eu am audiență de 1.600.000 de oameni din România, eu nu pot să mă uit în fața camerei și să zic: ”România are, acolo, trei puncte”, mai ales într-un an când România are o piesă atât de frumoasă». Am fost în situaţia în care m-am întrebat: și eu ce fac acum?”.
Cum au votat românii
Publicul din România a acordat punctajul maxim (12) Republicii Moldova, într-un fel reciprocitate tradițională. Următoarele două beneficiare sunt tot țări vecine: Serbia și Bulgaria.
În schimb, juriul din România a acordat 12 puncte Australiei și 10 Republicii Moldova.
Per total, România a acordat Republicii Moldova 22 de puncte, primind în schimb 15.
Republica Moldova, reprezentată de Satoshi, a încheiat pe locul 8, cu 226 de puncte.
Cui a dat punctele juriul din România
- 12 – Australia
- 10 – Republica Moldova
- 8 – Cehia
- 7 – Danemarca
- 6 – Israel
- 5 – Norvegia
- 4 – Bulgaria
- 3 – Malta
- 2 – Croația
- 1 – Ucraina
Cui a dat punctele publicul din România
- 12 – Republica Moldova
- 10 – Serbia
- 8 – Bulgaria
- 7 – Italia
- 6 – Israel
- 5 – Albania
- 4 – Ucraina
- 3 – Grecia
- 2 – Croația
- 1 – Australia
Tudor Chirilă: ”Cea mai tare voce rock românească din ultimii 20 de ani”
Alexandra Căpitănescu s-a născut la Galați, pe 31 iulie 2003. Ea a devenit cunoscută după ce, în anul 2023, a câștigat concursul muzical ”Vocea României” (sezonul 11), la Pro TV. Avea 19 ani și a făcut parte din echipa artistului Tudor Chirilă.
Fiul cel mic al legendarului gazetar de sport Ioan Chirilă (decedat în 1999), Tudor a scris pe Facebook, sâmbătă, înaintea finalei Eurovision: ”Alexandra – o fată de 22 de ani, sârguincioasă, care merge la facultate şi munceşte nopțile să țină pasul, deschide gura şi se aude cea mai tare voce rock românească din ultimii 20 de ani”.
După finală, când Alexandra avea locul 3 în buzunar, iar în România trecuse de miezul nopții, Tudor Chirilă a punctat: ”Rock on, girl! Felicitări!”.
”Păsările au fost primii mei profesori de canto”
Înainte de prima sa prestație la ”Vocea României”, spunea Alexandra Căpitănescu se prezenta astfel: ”Sunt din Galați și sunt studentă la Facultatea de Fizică, Universitatea din București. După ce termin facultatea, o să devin fizician medical. O să lucrez în spitale, clinici, cu aparatură medicală sau pe medicină nucleară. Mereu am fost atrasă de științele exacte, dar încă nu sunt decisă dacă o să aleg muzică sau fizică. De când eram mică aveam o pasiune pentru muzică. Toate verile mi le petreceam la țară. Stăteam pe prispă și ascultam cum cântă păsările și încercam să le imit. Păsările au fost primii mei profesori de canto. Am venit la «Vocea României» să mă vadă oamenii, să văd cum reacționează când mă văd pe scenă. Este o oportunitate”.
Prestigioasa agenție de presă Reuters a scris după finala Eurovision: ”Cunoscută pentru intensitatea emoțională a interpretărilor sale, Alexandra este pasionată de muzică încă din copilărie. În paralel cu cariera artistică, studiază Fizica în București și intenționează să se specializeze ca fizician medical”.
Dara ”Bangaranga” – artista care a adus Bulgariei prima victorie la Eurovision
Darina Yotova (27 de ani), pe numele său de scenă Dara, a adus Bulgariei o victorie surprinzătoare la eurovision 2026, cu melodia ”Bangaranga”.
Dara s-a specializat inițial în muzică populară, înainte de a se orienta către muzica pop. Artista este una dintre cele mai populare cântărețe din Bulgaria și domină topurile locale, în special după lansarea celui mai recent album al său, ”ADHDARA”, inspirat de diagnosticul de ADHD primit la vârsta adultă.
Într-o postare publicată pe Instagram săptămâna trecută, Dara a explicat că piesa sa a fost inspirată de kukeri – personaje ritualice din tradiția bulgară, despre care se spune că alungă spiritele rele.
”Bangaranga luptă cu demonii moderni din interiorul nostru. Bangaranga este momentul în care alegi iubirea în locul fricii”, a transmis artista.
”Bangaranga” combină influențe de pop electronic, dance și sonorități minimaliste de club, fiind construită pentru un impact rapid pe scenă.
Din echipa de creație a melodiei a făcut parte și compozitorul român Cristian Tarcea (cunoscut ca Monoir), originar din Constanța. Tarcea este activ în zona de producție pop și electronică europeană, colaborând în proiecte internaționale din industria muzicală.
VIDEO: Melodia câștigătoare la Eurovision 2026
Cristian Tarcea – compozitor pentru Bulgaria, jurat în România
Cristian Tarcea (33 de ani) a avut un dublu rol la Eurovision 2026. El este compozitorul hitului ”Bangaranga”, piesa cu care Bulgaria a strâns 516 puncte și a câștigat concursul, dar a făcut parte și din juriul de la București care a desemnat-o pe Alexandra Căpitănescu reprezentantă a României!
În spatele marelui succes repurtat de bulgăroaica Dara se află o echipă internațională de producție, din care fac parte românul Cristian Tarcea, compozitorul grec Dimitris Kontopoulos și compozitoarea norvegiană Anne Judith Wik.
În această echipă, Tarcea a lucrat în studio la structura ritmică și sound-ul minimalist al melodiei ”Bangaranga”.
Imediat după finala de la Viena, Cristian Tarcea a transmis pe pagina sa de Facebook: ”Te cunosc de când aveai 16 ani. Am știut că este ceva special la tine, iar acum ai dovedit-o în fața întregii lumi. Sunt mândru de noi toți. Felicitări întregii echipe” Let’s go bangarangaaaa #eurovision”.
Cristian Tarcea (Monoir) este producător muzical, compozitor și DJ. El este fondatorul casei de discuri independente Thrace Music.
Muzicianul constănțean a devenit cunoscut la nivel internațional datorită unui stil electronic original, care combină muzica pop cu influențe balcanice.
Piesele sale au adunat miliarde de vizionări pe YouTube și domină de ani de zile topurile din Turcia, Grecia, Rusia și India. Printre cele mai mari hituri globale din portofoliul său se numără ”The Violin Song”, ”Lost in Istanbul” și piesa-fenomen ”Sugar & Brownies”.
Înainte ca piesa sa pentru Bulgaria să câștige trofeul, producătorul din Constanța a fost implicat direct și în procesul de selecție din țara noastră.
El a făcut parte din juriul de specialitate ales de Televiziunea Română pentru Selecția Națională Eurovision România 2026. Din această poziție, Tarcea a evaluat și a notat piesele românești intrate în concurs.
România la Eurovision: 24 de participări în 33 de ani, 20 de finale, clasări de la locul 3 la 22
România a participat pentru prima dată la Eurovision în 1994, la Dublin (Irlanda), fiind reprezentată de Dan Bittman, cu piesa „Dincolo de nori”. Acesta s-a clasat pe locul 21.
În cele 32 de ediții derulate de atunci, România a participat la 24 și a ajuns de 20 de ori în finală. De 6 ori n-a fost acceptată (de 5 ori din cauza slabelor performanțe anterioare, o dată pentru că TVR nu și-a achitat restanțele financiare), iar de două ori nu s-a înscris (2024, 2025).
România la Eurovision
- 1994: Dan Bittman – locul 21
- 1995: –
- 1996: –
- 1997: –
- 1998: Mălina Olinescu – locul 22
- 1999: –
- 2000: trupa Taxi – locul 17
- 2001: –
- 2002: Monica Anghel și Marcel Pavel – locul 9
- 2003: Nicola – locul 10
- 2004: Sanda Ladoși – locul 18
- 2005: Luminița Anghel și Sistem – locul 3
- 2006: Mihai Trăistariu – locul 4
- 2007: Todomondo – locul 13
- 2008: Nico și Vlad Miriță – locul 20
- 2009: Elena Gheorghe – locul 19
- 2010: Paula Seling și Ovi – locul 3
- 2011: trupa Hotel FM – locul 17
- 2012: trupa Mandinga – locul 12
- 2013: Cezar Ouatu – locul 13
- 2014: Paula Seling și Ovi – locul 12
- 2015: trupa Voltaj – locul 15
- 2016: –
- 2017: Ilinca și Alex Florea – locul 7
- 2018: trupa The Humans n-a treacut de semifinală
- 2019: Ester Peony n-a treacut de semifinală
- 2020: concursul nu s-a ținut din cauza pandemiei de Covid-19
- 2021: Roxen n-a treacut de semifinală
- 2022: WRS – locul 18
- 2023: Theodor Andrei n-a treacut de semifinală
- 2024: –
- 2025: –
- 2026: Alexandra Căpitănescu – locul 3
Precizare: în 2016, Ovidiu Anton trebuia să reprezinte România, cu piesa „Moment of Silence”, după ce a câștigat selecția națională. Însă, cu doar câteva săptămâni înainte de marele concurs, România a fost descalificată din competiție de către EBU (European Broadcasting Union), ca urmare a unor datorii nechitate de către TVR.
