Nicușor Dan a fost depozitarul unor mari așteptări din partea milioanelor de români care l-au votat în funcția de Președinte al României. Așteptări întemeiate, pe de o parte, pe imaginea lui de fost activist al societății civile care și-a asumat, ca independent, lupta cu mafia politică din Primăria Capitalei, iar pe de altă parte, pe calitatea lui de variantă unică la un dezastru național care putea fi provocat de alegerea extremistului anti-UE și pro-Rusia, George Simion.
Un amestec de speranță și de groază a fost ”combustibilul” care a alimentat voința a milioane de români de a-l vota pe Nicușor Dan.
Tot Nicușor Dan este politicianul român care a trădat așteptările propriului electorat cu cea mai mare viteză și fără absolut niciun scrupul la foarte scurt timp după ce a fost ales președinte al României. Milioanele de români care l-au votat au intrat inițial într-un șoc paralizant, iar ulterior s-au transformat în dușmani declarați ai matematicianului-președinte.
Ce s-a întâmplat? A fost dintotdeauna Nicușor Dan un om viclean, cu gânduri necurate și intenții murdare abil ascunse? A strâns din dinți Nicușor Dan, ani de zile, jucând cu răbdare o comedie sinistră a activismului civic și a independenței politice, până când soarta i-a oferit șansa de a ocupa cea mai înaltă funcție în statul român?
Sau adevărul este mult mai banal și regăsim în persoana lui Nicușor Dan un fost matematician care a intrat cu gânduri curate în activismul civic, dar pe parcurs a căzut în boala puterii, crezându-se chemat la un ”înalt destin istoric”?
Poate surprinzător pentru unii, dar din informațiile care circulă prin presa românească despre o posibilă componență a guvernului ”tehnocrat” condus de Eugen Tomac, ne putem face o imagine destul de clară despre cine este, de fapt, Nicușor Dan.
Guvernul ”tehnocrat” condus de Tomac – un ”carcalete” de ”săgeți” ale mafiei politice cu birocrați de carieră și câțiva profesioniști
Efortul pe care-l depune Nicușor Dan de a se prezenta ”deasupra jocurilor politice de partid” este inutil. Din toată grămada de argumente care-l contrazic pe Nicușor, suficient și cel mai recent argument este însăși componența propusă pentru Guvernul Eugen Tomac, dominat de politruci și birocrați de carieră. Din mulțimea de informații ”pe surse”, am folosit lista de nume oferită de Digi 24. Să-i luăm pe rând!
Prim-ministru: Eugen Tomac
Legătura lui Eugen Tomac cu gruparea Traian Băsescu – Elena Udrea este definitorie pentru cariera lui politică. Tomac a fost unul dintre cei mai loiali oameni ai lui Băsescu sau, altfel spus, Tomac a fost un ”băsist” desăvârșit. Drept răsplată, a deținut funcția de secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni în guvernele PDL și a fost consilier prezidențial la Cotroceni. În 2013, la ordinul lui Băsescu, Tomac a fondat Partidul Mișcarea Populară (PMP), un proiect politic strâns legat de Elena Udrea, care a candidat la Președinție din partea PMP, în 2014.
Politicianul Tomac este cunoscut și printr-o răsunătoare controversă juridică și administrativă care a ieșit la iveală în contextul numirii sale ca premier desemnat. El s-a judecat cu Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), într-un proces demarat în 2023. Curtea de Conturi a identificat un prejudiciu de peste 1,7 milioane de lei provocat în perioada 2009-2012, când Tomac a condus DRP ca secretar de stat. Plățile considerate ilegale vizau finanțări nerambursabile acordate unui ONG din străinătate care a predat bunurile unui agent economic din Republica Moldova pentru comerț generator de profit, acordarea de premii în bani fără bază legală și plata integrală în avans a unor busturi de monumente nelivrate la termen. Tomac s-a apărat în instanță susținând că suma imputată este ”absurdă”. El a câștigat pe fond și în apel, dar victoria sa s-a bazat pe prescrierea faptelor.
Ministru de Externe: Luca Niculescu
Luca Niculescu a fost redactor-șef la RFI România. El se numără printre ambasadorii numiți de Klaus Iohannis, fiind trimis ca șef de repprezentanță diplomatică la Paris, în 2016, în timpul Guvernului Cioloș. Niculescu a reușit performanța de a-și dezvolta relații excelente cu toate guvernele care au urmat, astfel încât a rămas la post până în 2022. El a fost menținut de guvernele PSD ”patronate” de Liviu Dragnea (Grindeanu, Tudose, Dăncilă), de guvernele PNL (Orban, Cîțu) și de coalițiile ulterioare, probabil datorită profilului său profesional.
În prezent, Luca Niculescu este secretar de stat în MAE și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE (numit în timpul Guvernului Ciucă).
Numele lui Luca Niculescu a fost implicat într-o singură controversă publică de presă, în perioada mandatului de la Paris. Incidentul a avut loc în vara anului 2018, în timpul protestelor masive din România și a tensiunilor politice legate de modificarea legilor justiției de către coaliția PSD-ALDE (Dragnea – Tăriceanu). Contul oficial de Facebook al ambasadorului a aplicat o apreciere (”like”) la o postare cu puternic caracter politic și critic la adresa Guvernului de la București. Au urmat discuții aprinse, iar Niculescu a bătut în retragere, susținând că a fost ”o eroare regretabilă de manevrare a telefonului” în timp ce răsfoia fluxul de știri.
Ministrul Educației: Sorin Costreie
Sorin Costreie este profesor la Universitatea din București – Facultatea de Filosofie. El a fost secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, consilier al ministrului Mircea Dumitru (2016-2017), în mandatul Guvernului Cioloș. Costreie a fost consilier și al premierilor liberali din perioada 2020-2023. De asemenea, Costreie a fost consilier onorific pentru învățământ superior în cabinetul fostului ministru al Educației și Cercetării, Daniel David, iar în noiembrie 2025 a fost numit consilier prezidențial pentru educație şi cercetare, în echipa lui Nicușor Dan.
Costreie a avut un rol strategic în conceperea și elaborarea controversatelor legi ale educației ”Iohannis – Deca” (Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și Legea învățământului superior nr. 199/2023), din poziția de consilier de stat pentru Educație și Cercetare în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, funcție pe care a ocupat-o între 2020 și 2023.
În calitate de consilier de stat al premierilor liberali (Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă), Costreie a asigurat legătura între Guvern și Administrația Prezidențială, unul dintre obiective fiind și transpunerea proiectului prezidențial ”România Educată” în text legislativ.
Legea învățământului superior a fost criticată pentru introducerea termenelor de prescripție pentru abaterile de la normele de etică, care ar putea face imposibilă sancționarea unor plagiate vechi.
Totodată, procesul de descentralizare a verificării tezelor de doctorat – care a oferit universităților verdictul final – a fost văzut ca un factor de favorizare a plagiatului. Legea lasă integritatea la mâna comisiilor de etică interne, care sunt influențate politic sau administrativ la nivel local (vezi scandalul cu plagiatul fostului ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, rămas nesancționat de Universitatea din Craiova, condusă de cumnatul Liei Olguța Vasilescu).
Nu în ultimul rând, Legea învățământului superior, la a cărei concepere a contribuit Costreie, a oferit universităților o prea mare libertate în gestionarea propriilor probleme, fără să impună mecanisme de audit extern riguroase, care să prevină abuzurile de putere.
Ministrul Culturii: Adrian Papahagi
Rafinatul om de litere Adrian Papahagi a intrat în politică în perioada de declin a PDL, candidând fără succes la parlamentarele din 2012. Ulterior, a fost membru fondator al PMP (2013), fiind direct aliniat la acel moment cu proiectul politic sprijinit de Traian Băsescu. În 2014, s-a retras din PMP, în urma unor neînțelegeri doctrinare și de leadership, principalul reproș adus partidului fiind legat de influența Elenei Udrea. Papahagi considera că PMP trebuie să fie un proiect politic curat, de centru-dreapta, bazat pe valori creștine și intelectuale. Conflictul major a izbucnit când Elena Udrea a preluat de facto controlul partidului, impunând o linie politică pragmatică și tranzacțională, orientată spre interesele personale și de grup. După ce a părăsit PMP, Papahagi nu s-a mai implicat în politica de partid. El este recunoscut pentru pozițiile sale intelectuale conservatoare și pentru eseuri politice dure la adresa PSD, a extremismului naționalist și a corupției din clasa politică.
Papahagi este un critic vehement al corectitudinii politice, al progresismului extrem și al mișcărilor ”woke”. Totodată, el a susținut deschis ”Referendumul pentru Familie” din 2018 și s-a opus introducerii educației sexuale obligatorii în școli, considerând-o o formă de ”îndoctrinare ideologică”.
Deși creștin ortodox practicant, Papahagi a fost alături de filosoful și diplomatul Theodor Paleologu, în centrul unui conflict major cu ierarhia BOR. Papahagi, Paleologu și alți intelectuali creștini ortodocși au inițiat o petiție publică, solicitând Sinodului BOR să calculeze data Paștelui după calendarul gregorian (la fel ca Biserica Catolică și cea Protestantă), pentru ca toți creștinii să sărbătorească Învierea în aceeași zi. Inițiativa a provocat o reacție dură din partea grupării naționaliste și fundamentaliste din BOR, în frunte cu Arhiepiscopul Teodosie ”Mache” Tomitanul.
În calitate de universitar la Facultatea de Litere a Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, Papahagi este cunoscut pentru faptul că nu a ezitat să-și exprime public disprețul față de ceea ce el numește ”degradarea standardelor academice” și plagiatul din mediul politic. Profesional, Adrian Papahagi este unul dintre intelectualii de elită ai mediului universitar românesc, cu recunoaștere națională și internațională.
Ministrul Muncii: Lavinia Niculescu sau Diana Morar
Lavinia Niculescu are statutul de înalt funcționar public. De-a lungul timpului a ocupat importante poziții de conducere (director de programe europene, secretar general adjunct sau secretar general) în instituții-cheie precum Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) și Ministerul Economiei. A supraviețuit cu succes în eșaloanele superioare ale administrației de stat, sub premieri de la diferite partide politice (Florin Cîțu, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu).
Cea mai gravă controversă publică în care a fost vizată direct este ”păruiala” din toamna anului 2025, când Niculescu a intrat într-o altercație fizică la sediul Ministerului Economiei cu Mihaela Popescu. ”Cearta între fete” a izbucnit din cauza unor dispute administrative legate de controlul circuitului documentelor și al deciziilor și a obligat-o pe Niculescu să renunțe prematur la funcție printr-o notificare înaintată Cabinetului premierului.
Se pare că Lavinia Niculescu face parte dintre ”nemuritorii” birocrației sistemului, din casta înalților funcționari publici care controlează din umbră aparatul de stat, indiferent de partidele care formează guvernul, o castă ferită de restructurări sau de evaluări obiective ale profesionalismului în exercitarea profesiei.
Diana Morar (PNL) – avocat de profesie, a fost deputat PNL de Bistrița și secretar de stat în Ministerul Justiției, sub Cătălin Predoiu. În calitate de membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Morar a fost implicată în tentativa coaliției de guvernare PSD-PNL de a impune un prag valoric ridicat pentru incriminarea abuzului de serviciu (care ar fi salvat mulți politicieni de dosare penale!). Inițial, Morar a executat disciplinat linia politică dictată de PSD-PNL, însă sub presiunea societății civile, a anunțat renunțarea la pragul valoric în Comisia Juridică.
Ministrul Dezvoltării: Vladimir Ionaș
Sociologul Vladimir Ionaș are un profil strâns legat de culisele intereselor grupărilor oculte din PSD și de piața sondajelor de opinie. El este director la Avangarde, institutul de sondare condus de controversatul Marius Pieleanu. Atât Pieleanu, cât și Avangarde au fost adesea acuzați în spațiul public că realizează sondaje ”la comandă”, pe sume serioase, cu scopul evident de a avantaja politic PSD și de a manipula opinia publică. De regulă, sondajele Pieleanu–Ionaș sunt invalidate drastic de rezultatele alegerilor.
Ionaș este considerat ”analist de casă”, cu acces direct și legături strânse cu lideri ai PSD, dar foarte loial ”prădătorului sexual” Marius Pieleanu. Potrivit unor investigații de presă, Pieleanu este nu doar mentorul și cel care l-a lansat pe Ionaș în carieră, introducându-l inclusiv în circuitul televiziunilor, ci este și nașul lui de cununie. Acest amănunt confirmă relația de loialitate absolută pe care Ionaș o are cu Pieleanu.
În 2017, Vladimir Ionaș a deținut funcția de consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului Sorin Grindeanu. El a activat în cadrul Guvernului PSD exact în perioada extrem de agitată a marilor protestelor declanșate de Ordonanța 13, urmare a încercării PSD de a submina lupta anticorupție.
Strict profesional, numirea lui Ionaș la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) este o anomalie fără legătură cu așa-zisul caracter ”tehnocrat” al Guvernului Tomac. Omul lui Pieleanu nu are nicio oră de experiență în administrația locală, urbanism, management regional sau absorbție de fonduri structurale. De fapt, miza reală sunt banii pe care Ministerul Dezvoltării îi împarte din bugetul de stat uriașe către primării și consilii județene prin programe guvernamentale mamut și care mustesc a corupție, așa cum este Programul ”Anghel Saligny”.
Să numești ”analistul de casă” al PSD la acest minister înseamnă să oferi PSD controlul total asupra robinetului de bani publici către rețeaua de baroni locali ai partidului!
Ministrul Sănătății: Cătălin Cîrstoiu
Cătălin Cîrstoiu este manager al Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB) și finul lui Traian Băsescu. În 2024, el a fost desemnat candidatul comun al coaliției PSD-PNL pentru Primăria Capitalei. În acea perioadă, o investigație realizată de HotNews arăta că medicul Cîrstoiu acorda consultații plătite la Clinica privată Anemona Med, deținută de familia sa, în timp ce ocupa funcția publică de manager de spital de stat, fapt care încalcă legea incompatibilității. Jurnaliștii au publicat mărturii și mesaje de pe WhatsApp care arătau cum pacienți veniți la Spitalul Universitar (de stat) erau direcționați de medicii rezidenți ai lui Cîrstoiu către clinica privată, unde erau consultați direct de Cătălin Cîrstoiu și taxați cu sute sau mii de lei. Exista un raport pe acest subiect emis de Corpul de Control al Guvernului încă din 2020, dar raportul fusese ”uitat” într-un sertar. În urma scandalului, dar și a cifrelor modeste din sondaje, PSD și PNL i-au retras sprijinul politic pentru Primărie.
În declarația de avere a lui Cîrstoiu au fost indentificate discrepanțe majore între veniturile declarate ca bugetar și stilul lui de viață ultra-luxos. Presa a dezvăluit că medicul și familia sa foloseau autoturisme extrem de scumpe (BMW X6 M, Mercedes-Benz GLE) și imobile de lux care nu apăreau în declarația sa personală de avere, acestea fiind înmatriculate/înregistrate pe societățile comerciale deținute de familie.
Cîrstoiu este și beneficiarul unei ”rețele de familie” care i-ar fi asigurat o ascensiune rapidă în funcții de management medical în perioada de glorie a PDL. El este finul de cununie al lui Băsescu. Tatăl său, Ion Cîrstoiu, a fost un influent deputat de Argeș și prefect în anii 1990-2000, asigurând o solidă ancoră politică familiei. Soția sa, Monica Cîrstoiu, este șefa secției de Obstetrică-Ginecologie în cadrul aceluiași Spital Universitar condus de soț, situație des denunțată ca fiind un monopol de familie asupra celei mai mari unități medicale din București.
În timpul tragediei de la Clubul Colectiv” (2015), spitalul condus de Cîrstoiu a fost una dintre unitățile medicale care au preluat răniții. Cîrstoiu a fost criticat de asociațiile de victime pentru că a negat inițial prezența și pericolul infecțiilor nosocomiale din spital, aliniindu-se discursului politic de atunci conform căruia spitalele românești ”au de toate” și pot gestiona singure marii arși.
Ministru de Finanțe: Bogdan Drăgoi sau Bogdan Glăvan
Bogdan Drăgoi a fost ministru de Finanțe în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu (2012) și consilier prezidențial al lui Traian Băsescu. Tatăl lui, generalul Dan Drăgoi, era un personaj extrem de influent în zona economică și a Energiei pe vremea guvernării PDL. Bogdan Drăgoi a preluat ulterior conducerea SIF Banat-Crișana (în prezent, ”Lion Capital”), poziție din care a fost contestat de unii acționari ca urmare a unor controverse legate de piața de capital și de controlul fondurilor financiare.
Bogdan Drăgoi a fost etichetat ca ”băiat de bani gata”. Intrarea și ascensiunea rapidă a lui Bogdan Drăgoi în politică la o vârstă foarte tânără (ministru la doar 32 de ani!) au fost mereu puse pe seama influenței uriașe pe care o avea tatălui său, Dan Drăgoi, în diferite zone oculte legate de politică și servicii secrete.
În Decembrie 1989, Drăgoi-senior era maior de Armată și unul dintre apropiații generalului Victor Athanasie Stănculescu. După Revoluție, Dan Drăgoi a fost secretar de stat la Ministerul Economiei, în guvernele Roman și Stolojan. El este cunoscut ca un controversat om de afaceri din zona Energiei și a industriei grele, precum și un fel de ”eminență cenușie” și sponsor din umbră al PDL în ”epoca Băsescu”.
În Guvernul Boc, ca secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Bogdan Drăgoi a fost unul dintre arhitecții tehnici ai programului de austeritate negociat de guvern cu FMI, care a inclus tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor și majorarea TVA la 24%.
După ce a ieșit din politica de partid, Drăgoi a preluat conducerea SIF Banat-Crișana. Mandatul său a fost presărat cu scandaluri uriașe, litigii interminabile și plângeri la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) din partea unor acționari minoritari. El a fost acuzat de asociațiile de investitori că acționează ”concertat”, alături de un grup de firme-satelit, pentru a bloca accesul altor acționari la decizii, folosind activele societății pentru a achiziționa indirect acțiuni proprii și a-și securiza controlul absolut asupra fondurilor uriașe ale companiei. Acuzațiile nu s-au transformat în acuzații penale, lipsind dovezile directe.
Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană și un cunoscut comentator și analist financiar. El a fost consilier economic al lui Ludovic Orban (PNL), în perioada în care acesta era premier și președinte al PNL. Adeptul modelului de ”stat minimal”, Glăvan promovează măsuri fiscale considerate ”radicale” de către cei vizați, cum ar fi: reducerea drastică a aparatului de stat, privatizarea extinsă a sistemelor de sănătate și educație, eliminarea subvențiilor de stat.
Ministrul Economiei: Radu Burnete
Înainte de a fi numit consilier al președintelui Nicușor Dan pe probleme economice, Radu Burnete a fost directorul executiv al Confederației Patronale Concordia (2020-2025), una dintre cele mai puternice asociații de business din țară. El a coordonat afacerile publice pentru Consiliul Investitorilor Străini (2013-2020).
A militat pentru flexibilizarea totală a pieței muncii, menținerea unor facilități fiscale corporative și aplicarea unor măsuri care să favorizeze marii angajatori privați în negocierile colective cu sindicatele.
Ca reprezentant al patronatelor, Burnete a intrat frecvent în coliziune directă cu liderii sindicali din România pe teme precum salariul minim și sporurile bugetarilor. A susținut și argumentat că majorările bruște și artificiale ale salariului minim, decise politic, afectează grav competitivitatea economică a firmelor.
Brunete a criticat dur salarizarea publică, pe care a numit-o ”o zăpăceală din care nu înțelegem nimic”, cerând imperativ eliminarea completă a sporurilor pentru bugetari.
Burnete nu a condus niciodată o agenție guvernamentală și nu a gestionat bugete publice mamut. El nu este ”aclimatizat!” cu birocrația internă rigidă a ministerelor (ca ordonatoare de credite). Evident, una e să critici birocrația publică de la tribuna patronatelor și cu totul altceva este să te lupți din interior cu birocrația ministerială și cu circuitele administrative sufocante din Ministerul Economiei.
Ministrul Apărării: Dan Neculăescu
Dan Neculăescu este diplomat de carieră și a început să lucreze pentru MAE din anul 2002, sub Mircea Geoană (ministru de Externe la acel moment). Între 2002–2004 a fost consilier la Cabinetul ministrului și secretar III și II la Direcția Analiză și Planificare Politică, respectiv Direcția NATO din MAE.
În perioada martie 2004 – decembrie 2006, a fost șef birou și director al Direcției OSCE, Neproliferare și Controlul Armamentelor din cadrul MAE.
În perioada iunie 2016 – aprilie 2017, a fost secretar de stat pentru Afaceri Strategice și ulterior pentru Afaceri Regionale în MAE.
Pentru câteva lui (aprilie-iulie 2017) a fost consilier de stat pentru Afaceri Externe al premierului Sorin Grindeanu (PSD).
În februarie 2022, Klaus Iohannis l-a numit pe Neculăescu reprezentant permanent al României la NATO, funcție pe care o ocupă și în prezent.
Dan Neculăescu colaborează direct și instituțional cu comunitatea de informații (SIE, DGIA, SRI), gestionând secrete de stat de importanță strategică. Din acest motiv, numele lui a fost înconjurat de speculații în presă privind presupuse legături strânse cu serviciile secrete, în special cu Serviciul de Informații Externe (SIE) și Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA).
Neculăescu a ocupat funcții de conducere și demnități publice sub premieri de diferite culori politice – PSD (în perioada guvernărilor din epoca Dragnea-Dăncilă) și PNL (Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă).
Ministrul Energiei: Corina Popescu
Corina Popescu are o carieră ”de top” în domeniul Energiei. A ocupat funcții de secretar de stat în Ministerul Energiei (în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș), director general al Transelectrica și de director general al Grupului Electrica SA.
În 2021, în contextul unei crize puternice pe piața de energie din Europa, Grupul Electrica – condus de Corina Popescu – a înregistrat o pierdere financiară uriașă, de peste 550 de milioane de lei. Ea a explicat tehnic că pierderile au fost cauzate de decalajul dintre prețul masiv la care compania a cumpărat energia din piață și prețurile plafonate/reglementate la care a fost obligată s-o vândă către consumatorii finali, banii fiind recuperați abia ulterior de la stat prin mecanismele de compensare.
În 2022, Consiliul de Administrație al Electrica SA a decis revocarea Corinei Popescu din funcția de director general, cu doar câteva luni înainte de expirarea oficială a mandatului de 4 ani. Întrucât demiterea a fost considerată juridic ca fiind ”fără justă cauză”, au intrat în vigoare clauzele de protecție din contractul de mandat. În consecință, Electrica SA i-a plătit Corinei Popescu o compensație financiară masivă, de aproximativ 3,4 milioane de lei brut (peste 600.000 de euro), reprezentând clauza de reziliere și indemnizația de neconcurență.
După ce a încetat colaborarea cu companiile de stat, Popescu a fondat propria firmă de consultanță în energie (Swift Energy), axată pe proiecte de energie regenerabilă.
Ministrul Transporturilor: Ionuț Mașala
Ionuț Mașala este directorul economic de cursă lungă al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și poate fi considerat un alt ”supraviețuitor de succes” din casta birocrației de stat. El lucrează la CNAIR – fosta CNADNR – încă din anul 2000, iar din mai 2009 ocupă neîntrerupt funcția de director economic.
În pixul lui Mașala a sta gestionarea bugetelor uriașe alocate autostrăzilor din România sub miniștri din PSD, PDL și PNL (de la Anca Boagiu la Dan Șova sau Sorin Grindeanu).
Mașala este văzut ca reprezentantul arhetipal al ”birocrației de neatins” cu atribuții în infrastructură și poate fi considerat o ”rotiță” foarte importantă a sistemului ocult care a blocat dezvoltarea infrastructurii naționale și a transformat România în codașa Europei la numărul de kilometri de autostradă.
Ionuț Mașala a iritat opinia publică și prin veniturile imense pe care le declară. Cumulând salariul de director economic al CNAIR cu indemnizațiile grase din Consiliile de Administrație ale altor companii de stat, Mașala a ajuns la venituri nete estimate de presă la peste 35.000 – 45.000 de lei lunar (aproximativ 7.000 – 9.000 euro). Nu poate fi trecută cu vederea discrepanța șocantă dintre eșecurile istorice ale statului român în construirea de autostrăzi și retribuțiile imense de tip corporativ acordate șefilor din infrastructură, vinovați direct sau indirect de aceste eșecuri.
Ministrul Mediului: Teodor Dulceață
Teodor (Doru) Dulceață este secretar general adjunct în Ministerul Mediului. Presa a dezvăluit că este finul de cununie fostei europarlamentare Norica Nicolai (PNL, ulterior ALDE) și unul dintre apropiații Grațielei Gavrilescu (ALDE/PSD/PUSL).
Există suspiciunea că ascensiunea lui Teodor Dulceață nu s-a bazat exclusiv pe meritocrație, ci mai ales pe o rețea solidă de influență politică și de familie, specifică partidelor de nișă, care-și plasează oamenii loiali în ministere-cheie.
Dulceață a reușit să navigheze prin guvernări cu doctrine politice complet, radical opuse. El a fost promovat inițial, în perioada guvernării Victor Ponta (PSD), la Corpul de Control al Guvernului, iar ulterior a activat în Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF). Ulterior, Dulceață s-a reinventat ca apropiat al Grațielei Gavrilescu (ALDE/PSD), în perioada în care aceasta a condus Ministerul Mediului.
Dulceață este un ”supraviețuitor de succes” al birocrației administrației de stat. El a fost menținut în funcția de conducere de la Ministerul Mediului de nu mai puțin de 7 miniștri diferiți, de la ALDE, PSD, PNL și UDMR.
În minister, Dulceață este considerat omul prin mâna căruia trec toate avizele sensibile. Imaginea sa nu este aceea a unui reformator, ci mai degrabă a unui funcționar din culisele ministerului, care știe cum să-și protejeze status-quo-ul și cum să împartă influența administrativă în funcție de interesele rețelelor politice care-l susțin.
Ministrul Justiției: Cosmin Alexandru Soare-Filatov
Cosmin Alexandru Soare-Filatov este avocat cu o vechime de peste 13 ani, asistent universitar la Facultatea de Drept a Universitatății din București și partener în cadrul firmei de avocatură Leaua Damcali Deaconu Păunescu.
A fost numit consilier pe probleme constituționale la Administrația Prezidențială de către Nicușor Dan. Conform declarației de avere, Filatov ar avea o situație financiară fragilă:
- restanțe de plată la Fisc de aproximativ 230.000 de lei;
- restanțe de plată la Casa de Asigurări a Avocaților de aproximativ 265.000 de lei;
- credite bancare însumând 400.000 de lei și 221.520 de euro.
Așadar, un total de aproximativ 400.000 de euro!
Filatov activează și în sectorul privat al consultanței pentru atragerea de fonduri structurale și de coeziune. În calitate analist și consultant, a colaborat la realizarea unor rapoarte care criticau dur birocrația, incompetența aparatului public și eșecul digitalizării instituțiilor din România. El a promovat constant eficientizarea sectorului public prin externalizare (outsourcing), parteneriate public-privat și restructurări masive bazate pe indicatori de performanță de tip corporativ.
Atac la președinte. Asta e tema unor beuca nimeni. El lucrează cu mafia rusa aleasa de voi ,,intelighenția romana,, mafiota
si presedintele a cazut in mrejele sirenei de la Craiova, mai stii?
Cui foloseste debarcarea lui Bolojan, aceasta-i intrebarea!