„Cred că în prezent există o imagine mai echilibrată despre români decât era acum cinci ani”, spune Jonathan Portes, profesor de economie la King’s College, într-un interviu acordat Digi24. El a vorbit despre consecinţele Brexit şi despre viitorul Europei într-o epocă afectată puternic de schimbările climatice, emigraţie masivă sau crize financiare.
Analiza profesorului de economie Jonathan Portes
- Ca să fiu absolut sincer, în Marea Britanie se acordă mai puţină atenţie României decât altor ţări, de exemplu Ungariei. Pentru că Ungaria este văzută ca o problemă politică şi de corupţie. Este drept, există o mare comunitate de români în Marea Britanie, deci noi vedem România prin prisma acestei mari comunităţi de români care trăiesc în UK. Şi cred că, per total, această percepţie este pozitivă. La început, când veneau români în UK exista o teamă, era un sentiment că românii sunt mai puţin bineveniţi decât alţi imigranţi, dar pe măsură ce numărul lor creştea, lumea vedea că românii, ca şi alţii, sunt foarte diverşi. Sunt români care vin să lucreze în construcţii sau ca doctori şi dentişti, infirmieri sau îngrijitori. Cred că există o imagine mai echilibrată despre români decât era acum 5 ani.
- Cred că UK se va confrunta cu o alegere grea: să iasă în condiţii foarte dificile şi cu mari pagube sau să întoarcă procesul şi să rămână, ceea ce va avea efecte politice foarte severe. Şi cred că în acest moment nu este clar ce cale vom alege. Poate vom pleca, dar la fel există mari şanse să întoarcem procesul şi să rămânem.
- Da, vom prelua puterea în anumite chestiuni, dar nu şi în altele. De exemplu, în imigraţie, ieşirea va însemna într-adevăr că vom controla din nou acest domeniu în sensul că cetăţenii străini care sunt acum rezidenţi vor putea rămâne, dar în viitor, vom putea folosi măsuri pe care acum nu le putem folosi. În sensul acesta vom controla imigraţia, faţă de situaţia de acum, când nu putem controla deplasarea liberă a oamenilor în interiorul UE.
- Dar în alte domenii, comerţ, ne vom confrunta cu un spaţiu de mişcare mai redus, nu vom avea „umbrela” UE ca negociator pe piaţa mondială, cum avem acum. L-am văzut recent pe Trump la Londra spunând că vrea un acord comercial cu UK, dar ştim că un acord comercial între SUA şi UK, dacă se va semna vreodată, va fi în condiţiile dictate de SUA. Şi asta nu prea înseamnă că am preluat controlul. La fel, dacă vrem să păstrăm relaţiile comerciale puternice pe care le avem acum cu UE, va trebui să acceptăm reguli şi reglementări comerciale elaborate în UE, deci vom avea control mai puţin decât acum. Deci sunt şi dezavantaje.
- În mod clar, BREXIT afectează UE din punct de vedere politic, pierde una din cele mai mari patru ţări, o ţară care a fost membru 40 de ani şi este chiar prima ţară care părăseşte UE. Toate acestea sunt dezavantaje politice mari pentru UE şi nu le poţi evita. Dar şi economic este o pierdere mare una din cele mai mari patru ţări. UE va merge mai departe fără Marea Britanie şi poate va fi chiar mai coerentă pe plan intern decât cu UK, care a fost întotdeauna un partener neplăcut. Dar în mod sigur, pierderea UK produce pagube politice, geopolitice şi economice. În ce priveşte pagubele economice suferite de alte ţări membre din cauza Brexitului, vor exista, dar nu vor fi uriaşe. Va fi o chestiune, dar nu una uriaşă.
- „Alegerile pentru Parlamentul European au fost foarte interesante, pentru că pe de o parte, au arătat o scădere a sprijinului pentru partidele tradiţionale care au dominat Parlamentul European până acum, practic creştin-democraţii şi social-democraţii din perioada postbelică. Creşterea nu a fost atât pentru partidele populiste şi de extremă dreaptă, cât mai ales pentru partidele ecologiste şi liberale.
- Cred că UE ar trebui să se orienteze, aşa cum mulţi economişti ca mine o spun de mulţi ani, spre un sistem de guvernare economică mai coerentă, care în acest moment este fragmentat şi face dificilă gestionarea crizelor. Şi poate că vom avea o nouă criză economică foarte curând. Nu din cauza UE, ci în primul rând, din cauza lui Trump. Dar indiferent de cauză, UE va trebui să răspundă, iar lipsa unei guvernări economice coerente este o problemă. Asta ar fi prima. A doua, schimbările climatice. Există în mod clar o dorinţă în rândul cetăţenilor europeni să vadă iniţiative radicale pentru combaterea schimbărilor climatice, la nivelul statelor UE. Uniunea Europeană va trebui să abordeze această problemă, apoi avem problema continuă a migraţiei şi gestionarea fluxului migraţiei într-un fel care este constructiv atât pentru UE, cât şi pentru ţările membre şi ţările de origine.
Interviul complet, AICI