Curtea Constituțională (CCR) a respins pentru a doua oară modificările aduse de majoritatea parlamentară (PSD-ALDE) Codurilor penale. Modificările au fost declarate neconstituționale.
Codul Penal și Codul de Procedură Penală se întorc din nou în Parlament, pentru a fi modificate cu respectarea Constituției.
Printre cele mai importante modificări operate de Parlament se numără diminuarea termenelor de prescripţie a pedepselor și abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.
PNL şi USR au depus sesizări la Curtea Constituţională în legătură cu aceste modificări, acuzând PSD și ALDe că transformă România în „raiul infractorilor”.
Și preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională.
Coduri penale pentru salvarea monstrului din Caracal
Asociația „Inițiativa pentru Justiție”, un ONG al procurorilor, condus de procurorul militar Bogdan Pîrlog (cel care s-a autosesizat în cazul intervenției brutale a jandarmilor la manifestația din 10 august) și de Sorin Marian Lia (prim-procurorul Parchetului Corabia), avertizează că o parte din aceste modificări ar putea avea implicații inclusiv în cazul crimelor de la Caracal.
„Dacă la data pronunțării hotarârii condamnatul a împlinit vârsta de 65 de ani (principalul suspect, Gheorghe Dincă, are 66 de ani), nu îi va putea fi aplicată pedeapsa detenției pe viață. Dacă se va stabili că acesta a săvârșit mai multe infracțiuni (de exemplu, lipsire de libertate, omor calificat, viol, profanare de morminte), pedeapsa pe care o va executa va fi pedeapsa cea mai mare pronunțată pentru una dintre aceste infracțiuni, care nu va putea fi sporită decât cu maxim 3 ani”, arată asociația procurorilor.
„Inițiativa pentru Justiție” susține că un infractor va putea beneficia de circumstanțe atenuante constând în conduita bună avută înainte de săvârșirea infracțiunii și conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal. Această circumstanță nu va putea funcționa în defavoarea inculpatului dacă acesta a adoptat o poziție de nerecunoaștere a săvârșirii infracțiunii, deoarece s-a considerat nevinovat.
„Dacă va primi o pedeapsă cu închisoarea care nu depășește 10 ani, se va putea libera condiționat după ce a executat o treime (deoarece are peste 60 de ani), iar dacă pedeapsa aplicată va fi mai mare de 10 ani se va putea libera condiționat după ce a executat jumătate. La calcularea acestei fracții se va ține cont de durata muncii prestate”, a menționat Asocația.
O modificare a Codului Penal cu implicații majore este cea conform căreia, dacă anumiți funcționari nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu în legătură cu faptele, aceștia nu vor răspunde penal pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Așa cum i-a fost modificat conținutul, sub pretextul respectării Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 405/2016, pentru a exista infracțiunea trebuie ca funcționarul care își încalcă atribuțiile să o facă în scopul pentru a obține un folos material pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv și să fi cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut sau o vătămare a drepturilor sau intereselor unei persoane fizice sau juridice. În condițiile în care criminalul nu a beneficiat de vreun folos material și nici nu este rudă până la gradul II cu funcționarul, acesta din urmă nu va răspunde penal.
Alte nenorociri din noile Coduri penale
- Judecătorul de drepturi și libertăți nu va putea soluționa cererea de arestare/prelungire a arestării preventive, decât dacă avocatul va studia minim 4 ore dosarul cauzei (în tot acest timp poate expira măsura reținerii), altfel încheierea va fi nulă.
- În cursul procesului penal vor fi interzise comunicările publice, declarațiile publice, precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele care fac obiectul procedurilor.
- Exercitarea dreptului de a nu da nicio declarație nu va putea fi folosită împotriva sa în nicio fază a procesului. Totodată, așa cum se va modifica articolul 99 CPP, inculpatul va avea dreptul de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale.
- După modificare articolului 92 din Codul de Procedură Penală, inculpatul va putea participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală, inclusiv la audierea familiei victimei.
- Anumite probe ar putea fi excluse, dacă au fost făcute de către un organ de urmărire penală necompetent material. În această cauză, până să se stabilească infracțiunea de omor, care a fost investigată de procuror conform competenței, actele au fost făcute de polițiști.
- Audierea inculpatului nu va putea să dureze mai mult de 6 ore.
- Înregistrările de pe camerele de supraveghere și cele realizate în locurile publice pot constitui mijloace de probă, ceea ce înseamnă că pot și să nu fie.
- Lipsa mențiunii din procesul-verbal de efectuare a percheziției domiciliare, cu privire la refuzul criminalului de a preda persoanele sau obiectele căutate, atrage nulitatea absolută, ca de altfel și efectuarea percheziției, fără a-i fi solicitat criminalului să le predea.
- Dacă inculpatul va contesta concluziile raportului de constatare medico-legală, organul de urmărire penală va fi obligat să efectueze o expertiză, altfel raportul de constatare va fi eliminat dintre actele dosarului.
- Criminalului i se va înmâna ordonanța de reținere împreună cu întreg materialul de urmărire penală, fapt ce va presupune încă o perioadă de timp din reținere care se va pierde cu xerocopierea unui dosar de câteva mii de pagini, pe lângă cele 4 ore de studiu al dosarului de către avocat.
- Judecătorul care îl va aresta nu are voie să justifice o astfel de măsură cu argumente generale și abstracte și va trebui să justifice în concret modalitatea prin care se înlătură starea de pericol adusă ordinii publice- după ce va fi modificat art. 226 CPP.
- Inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere numai dacă a fost anterior citat. Se poate emite mandat de aducere în mod excepțional și motivat, iar înainte de punerea în executare a mandatului de aducere, suspectului sau inculpatului i se aduce la cunoștință învinuirea prin înmânarea unei ordonanței de efectuare în continuare a urmăririi penale sau de punere în mișcare a acțiunii penale și după ce i se aduce la cunoștință că are dreptul de a nu da nicio declarație și de a-și angaja avocat.
- Dacă unul dintre judecătorii care au participat la dezbateri nu va mai fi judecător și cu ocazia deliberării, cauza se va repune pe rol.
- Instanța de apel nu va putea desființa sentința primei instanțe de achitare a inculpatului și nu va putea pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel, decât dacă sunt readministrate probe ori administrate probe noi.
O prevedere care i-ar putea salva pe funcționarii care și-au îndeplinit defectuos sarcinile de serviciu în cazul Alexandrei Măceșanu, de la Caracal, este cea conform căreia a fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu.
Cît s-a scremut CCR-ul ca să ajungă la această concluzie…