Zilele de 2 și 3 mai au venit ca un tăvălug peste capii Jandarmeriei, din gruparea „găzarilor lui Carmen Dan”. Vizat este și secretarul de stat de la Interne.
Joi, patru personaje-cheie au fost reaudiate de procurorii militari, fiindu-le comunicată extinderea anchetei pentru represiunea din 10 august, cu două noi capete de acuzare. Trei dintre ei, Cătălin Sindile, Sebastian Cucoş și Laurenţiu Cazan, sunt șefi ai Jandarmeriei, iar unul, Mihai Dan Chirică, a fost implicat în represiune în calitatea sa de secretar de stat în Ministerul de Interne, „mâna dreaptă” a ministrului Carmen Dan.
Vineri, un comunicat al Parchetului General a confirmat ofensiva procurorilor. Comunicatul precizează noile capete de acuzare: complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participare improprie la purtare abuzivă.
Prin noile capete de acuzate, ancheta se îndreaptă cu viteză spre decidenții politici ai represiunii: Carmen Dan și Liviu Dragnea.
Comunicatul Parchetului General
Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, urmare a comunicatelor din 14.08.2018, 21.09.2018 și 4.02.2019, este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:
Procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au dispus, prin ordonanţa nr. 18/P/2018 din data de 23.04.2019, în temeiul art. 311 alin. 1 din Codul de procedură penală, extinderea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea următoarelor infracțiuni:
– complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 297 alin. 1 din Codul penal, şi
– complicitate la participație improprie la purtare abuzivă, prev. de art. 48 alin. 1 C. pen. cu ref. la art. 52 alin. 3 C. pen. rap. la art. 296 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen.
În fapt, s-a constatat că mai multe acțiuni sunt suspectate a se circumscrie unor acte menite să determine şi să justifice necesitatea unei acţiuni de restabilire a ordinii publice şi să ajute la crearea aparenţei unei acţiuni legale de intervenţie în forţă a unităţilor de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, cu consecinţa vătămării drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire prevăzute de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum și cu consecința exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente – acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual și fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest.
La data de 02.05.2019, suspecților li s-a adus la cunoștință actul procesual, constând în extinderea urmăririi penale in rem, în conformitate cu prevederile art. 311 din Codul de procedură penală.
Precizăm că extinderea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situație să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Urmașul lui Augustin Lazăr a accelerat ancheta
Procurorul general interimar, Bogdan Licu, anunțase joi că se va întâlni cu conducerea Secţiei parchetelor militare pentru a discuta despre stadiul cercetărilor în cazul violenţelor de la protestul din 10 august 2018 şi despre modul în care a fost soluţionat „Dosarul Revoluţiei”.
Parchetul General a anunţat anul trecut, în 21 septembrie, că şeful Jandarmeriei Române, Cătălin Sindile, adjunctul acestuia, Sebastian Cucoş, şi Mihai Chirică, secretar de stat în Ministerul de Interne, sunt urmăriţi penal pentru complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată. Maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, este urmărit penal pentru abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual şi participaţie improprie la uz de fals în dosarul violenţelor de la mitingul din 10 august din Piaţa Victoriei.
Maiorul Laurenţiu Cazan este acuzat că a creat ”aparenţa unei acţiuni legale de restabilire a ordinii publice şi a ordonat intervenţia în forţă pentru evacuarea participanţilor la protest”, a dat ordinul de intervenţie cu încălcarea mai multor acte normative şi o ordonat folosirea mijloacelor din dotare pentru evacuarea protestatarilor, ”cu consecinţa exercitării de către militarii din subordine a unor acte de violenţă nejustificate”.
Sebastian Cucoş şi Ionuţ Sindile ”au participat nelegal la conducerea operaţiunilor” şi au ajutat la punerea în aplicare a unui ordin ilegal de evacuare a protestatarilor.
Comisarul-şef de poliţie Mihai Chirică este acuzat că a făcut presiuni asupra prefectului Capitalei pentru a aproba formal ordinul de intervenţie în forţă.
Procurorii spun că ordinul de intervenţie pentru evacurea pieţei a fost emis de către maiorul Cazan cu încălcarea Legii 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi a Legii 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române.
De asemenea, maiorul Laurenţiu Cazan a ordonat folosirea mijloacelor din dotare pentru evacuarea protestatarilor, cu consecinţa exercitării de către militarii din subordine a unor acte de violenţă nejustificate de situaţie şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual şi fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se vătămarea unui număr mare de participanţi la protest, mai spun procurorii militari.
„În noaptea de 10/11.08.2018 suspectul a determinat autorul scriptural al Jurnalului Acţiunilor Operative, întocmit la nivelul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, să consemneze în mod nereal ora 23.11 ca fiind cea la care prefectul municipiului Bucureşti a aprobat intervenţia în forţă pentru restabilirea ordinii publice în Piaţa Victoriei şi ulterior a determinat folosirea Jurnalului Acţiunilor Operative ca dovadă a modului legal în care s-ar fi desfăşurat intervenţia în forţă”, arată Parchetul General.
În ceea ce îl priveşte pe secretarul de stat Mihai Chirică, comisar-şef de poliţie, procurorii spun că în noaptea de 10 spre 11 august acesta a uzat de autoritatea conferită de funcţia deţinută pentru a-l ajuta pe maiorul Laurenţiu Cazan să creeze aparenţa de legalitate a acţiunii de evacuare a protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei, exercitând presiuni asupra prefectului municipiului Bucureşti pentru a aproba formal ordinul de intervenţie în forţă, atât anterior, cât şi ulterior orei la care acesta a fost emis de conducătorul forţelor de ordine, cauzându-se astfel o vătămare a drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire.
„Aparenţa de legalitate creată a permis forţelor de ordine din cadrul Jandarmeriei Române să folosească mijloacele din dotare pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei, cu consecinţa exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, folosirea forţei nefiind una graduală, uzând de mijloacele din dotare inclusiv împotriva copiilor, producându-se vătămarea unui număr mare de participanţi la protest”, se arată în comunicatul transmis în septembrie 2018 de Parchetul General.
În ceea ce îi priveşte pe şefii Jandarmeriei Sebastian Cucoş şi Cătălin Sindile, anchetatorii afirmă că, în lipsa unui ordin sau dispoziţii fragmentare care să consemneze preluarea comenzii de la maiorul Laurenţiu Cazan, prin ordinele date direct forţelor de ordine, au participat nelegal la conducerea operaţiunilor şi l-au ajutat pe Cazan să pună în aplicare ordinul nelegal de intervenţie în forţă pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei, cauzând astfel o vătămare a drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire, cu consecinţa exercitării de către forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române a unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, folosirea forţei nefiind făcută în mod gradual şi având loc inclusiv împotriva copiilor, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest.
