Ne-au furat străinii Dunărea, frățioare!
Joia trecută mi-a intrat pe Facebook un clip cu multe mii de distribuiri, produs de un domn, fost polițist cu funcție și care acum se bucură de o pensie specială.
Hai să vedem ce e cu Dunărea asta!
În primul rând, nu e a noastră! Dunărea formează sau traversează granița a 10 țări! Iar România împarte Dunărea cu trei țări vecine: Serbia, Bulgaria, Ucraina. Deci, nu e a noastră!
România este prima țară care alimentează Dunărea cu apă – FALS!
Debitul mediu anual al Dunării, la intrarea în România, este de 5.500 metri cubi pe secundă; la vărsarea în mare, media anuală este de 6.500 m³/s. Faceți diferența între intrare și ieșire!
E clar până aici?
Mai departe! Râurile care alimentează în principal Dunărea, ca debit mediu de aprovizionare, sunt:
- Sava – care se varsă în Serbia, cu 1.500 m³/s;
- Tisa – care se varsă tot în Serbia, cu 800 m³/s;
- Inn – care se varsă în Germania, cu 750 m³/s;
- Drava – care se varsă în Croația, cu 650 m³/s.
Siretul și Oltul, cei mai importanți afluenți din România, aduc un debit mediu anual de doar 170-200 de metri cubi pe secundă, iar suveraniștii din Argeș trebuie să afle că râul lor aduce doar 50-70 m³/s.
Mai departe!
De ce s-a oprit centrala de la Cernavodă? Păi, nu pentru că ne-au furat străinii Dunărea și au depozitat apă în bazine colectoare, cum spune domnul polițist!!
Știți unde este cea mai mare acumulare de apă de pe cursul Dunării? În România, la Porțile de Fier 1, cu un volum de peste 2 kilometri cubi, și la Porțile de Fier 2, cu 0,6 kilometri cubi. Acumulări pe care le folosim împreună cu Serbia.
Pe locul 3 există acumularea din Slovacia, cu 0,2 m³, la Gabcikovo. În rest, în Germania și Austria sunt acumulări cu volume extrem de mici, de sub 0,1 m³ – vreo 7.
Acumularea de la Porțile de Fier 1 poate stoca debitul mediu al Dunării, să zicem de 4.700 m³/s, pentru 5 zile. Pentru că la Porțile de Fier 1 avem o capacitate teoretică de depozitare de peste 2 miliarde de m³.
Hai că ne-am lămurit și aici – cine profită cel mai mult de lacurile de acumulare. Așadar, nu ne sabotează nimeni.
De ce se închide centrala?
Pentru că e secetă în toată regiunea! Știți, schimbarea aia climatică de care spunem că nu există, că e o minciună. Nici nu mai contează azi cauzele, am avut timp destul pentru a dezbate acest subiect. Acum suntem fix în mijlocul unei crize climatice. De 5 ani, în România. Ce repede au fost uitate criza din 2020 și seceta din 2024!
Acum, Dunărea are un debit mediu la intrarea în țară de doar 1.600 m³/s, față de media de 4.700 m³/s. Iar prognoza pentru luna august indică secetă severă, inclusiv în România. Adică ne putem aștepta la debite și mai mici.
Practic, a dispărut 65% din debitul Dunării. Enorm!
Pentru a reveni, e nevoie de ploi serioase prin Alpi, Carpați și Balcanii de Vest. Căci da, apa pe care noi o folosim nu vine doar din Olt și Siret!
Problema pentru Cernavodă nu este doar debitul, ci și nivelul Dunării, temperatura apei, posiblitatea de evacuare a apei golite, cota apei la alimentare și puterea la care pompele pot lucra și alimenta centrala.
Situația de acum am avut-o în 2003, când tot așa, seceta făcea ravagii prin toată Europa. Și a mai existat în 1985.
Și acum veți spune: păi, care încălzire climatică, dacă am mai fost aici?
Răspunsul e simplu: debitele reduse încep să fie tot mai întâlnite, chiar dacă nu la acest nivel. A fost în 1985, dar apărea la câteva decenii. Acum am avut situații-limită și în 2022, 2024 și 2026, iar acum am depășit pragul acela. Adică acum avem un nivel critic la 2-3 ani, nu la 20-30 de ani!
Consumul de apă este mult mai mare acum, față de 1985. Temperaturile medii sunt mult mai mari, pentru perioade îndelungate, navigația este iarăși la un nivel mai complex, iar temperatura apei este mai mare. Așadar, avem situații-limită sau de criză aproape în fiecare an din ultimii 5, avem factori de consum și de degradare mai intenși, iar seceta se instalează pe arii extinse și pe perioade îndelungate.
Nu ne-au furat austriecii și nemții Dunărea!
Economisiți energie, mai ales seara! Pentru că ziua ne mai salvează energia din panouri și eoliene, despre care alți domni speciali v-au spus că e rea. Noroc însă că o avem, nu pentru că ultimele guvernări ar fi avut un plan, ci pentru că avem mulți prosumatori!
Dar merită întrebat Ciolacu unde au mers banii pentru investițiile în energie. Nu la TV – la Parchet! Cu toți cei pe care i-a numit în funcții și care au dat banii de proiecte către camarila sa!