Afacerea „Bișniță cu bilete făcută de angajați ai TVR Sport” a explodat la Campionatul Mondial de fotbal din Qatar. Prins cu mâța-n traistă, șeful delegației TVR la marea competiție, angrosistul Cristian Oprean, recunoaște senin că a cumpărat pe persoană fizică, „pentru prieteni”, 64 de bilete din cota alocată de organizatori Televiziunii Române. Toate – la semifinale și finală, unde explodează prețurile pe „piața neagră”! Este un abuz în sine, o faptă penală.
Conducerea Televiziunii Române a declanșat cercetarea disciplinară a lui Cristian Oprean. O anchetă serioasă ar putea dezvălui și rolul celor doi protectori ai acestuia: Dorin Chioțea (director interimar al Redacției Sport a TVR, la momentul faptelor) și Ramona Săseanu (cea care, în calitatea pe care o deținea în acel moment, cea de producător general al TVR, avea în coordonare Redacția Sport). Au fost complici sau indolenți/neprofesioniști?
Cum a deschis gura, Oprean a și spus primele minciuni. De exemplu, susține că și-a anunțat colegii din Redacția Sport că pot cumpăra bilete din cota TVR: „Am anunţat la nivel de departament, dacă doreşte cineva, dar atunci nu s-a dorit”. Am întrebat 5 angajați ai TVR Sport dacă e așa și toți au răspuns: „Nici pomeneală! E o minciună! Nu ne-a spus nimeni nimic, au făcut totul pe ascuns!”.
Întrebare: de ce tace Chioțea, cel care pe 2 decembrie anunța că devine „avertizor public” și că va „informa autoritățile” despre orice neregulă din TVR? Are legătură, cumva, cu faptul că el era șeful Redacției Sport când duduia „manufactura Oprean”?
„Cazul Oprean” zguduie Redacția Sport a TVR la scurt timp după ce a explodat „cazul Olaianos”, de violență fizică având-o drept victimă pe Nadine Vlădescu (de la Departamentul Cultural al TVR). Agresorul, Marian Olaianos (de la TVR Sport), a fost pedepsit prin retragerea acreditării la Cupa Mondială din Qatar, dar jihadul din televiziunea publică e în plină derulare.
Totul a pornit de la mesajul primit de TVR prin e-mail, miercuri, 14 decembrie, la ora 20.20 (cu 40 de minute înaintea semifinalei Franța – Maroc), din partea unui cetățean român care se prezenta drept „Marian Scărlătoiu”. Expeditorul reclama faptul că tocmai cumpărase două bilete „la negru” (și la suprapreț), în fața hotelului Marriott din Doha, de la „un anume domn Cristi, care s-a recomandat a fi acreditat de TVR la Campionatul Mondial de Fotbal”.
Reclamantul a făcut și descrierea vânzătorului de bilete: „Domnul Cristi este înalt și blond, cam la 45 de ani, ușor grizonat și avea numărul de telefon Qatar 00974 5171 3189”.
Toate semnalmentele corespund lui Cristian Oprean, șeful Direcției de Achiziții din cadrul Redacției Sport a TVR și, în același timp, șeful delegației TVR la Campionatul Mondial din Qatar. Oficial: „Team Leader FIFA”. Și numărul de telefon era al acestuia.
Reclamantul era furios că, deși „am plătit 1.800 de euro” pe cele două bilete (al căror preț oficial, însumat, era de 1.240 de euro), „nu le pot folosi, pentru că mi se cer și alte acte la stadion”.
Pe bilete era menționat „RoTVR”, dovada faptului că făceau parte din cota alocată de organizatori Televiziunii Române, partenerul din România pentru trasmiterea World Cup 2022.
Adresa de e-mail marian.scarlatoiu@gmail.com a fost dezactivată la scurt timp după ce a fost trimisă reclamația către TVR. Probabil, a fost creată special pentru această plângere, după care a fost închisă.
Majoritatea informațiilor conținute în acest mesaj s-au confirmat însă la virgulă. Nicio informație n-a fost infirmată oficial și credibil. Doar Cristian Oprean neagă faptul că s-ar fi întâlnit cu cineva în fața hotelului Marriott și i-ar fi vândut cele două bilete, cu atât mai puțin la suprapreț. Dar adevărul nu e greu de aflat în această speță. Răbdare, ajungem și acolo!
„Morișca TVR Sport” de făcut bani privați pe seama televiziunii publice
Cazul a fost publicat în premieră de Ziaristii.com în ziua de joi, 15 decembrie. A doua zi, scandalul a explodat în toată presa, cu câteva excepții (în care au contat, probabil, anumite prietenii cu cei incriminați sau parteneriate media cu Redacția Sport a TVR).
O zi mai târziu, pe 16 decembrie, Cristian Oprean a reacționat printr-o postare pe profilul său de Facebook. Textul, redactat neglijent, într-un stil agramat, se încheia amenințător: „Halal presa română… din care, odată, făceam și eu parte. Mă voi bate cu toate resursele de care voi putea dispune, la revenirea în țară, să aflu cine mi-a înscenat această mizerie și îi JUR acelei persoane că va regreta toată viața momentul în care s-a decis să facă așa ceva”. („Traducerea” în limba română am făcut-o noi, din respect pentru public și pentru limba maternă, dar mai jos puteți „savura” întreaga operă opreaniană în forma originală.)
Sâmbătă, 17 decembrie, la o zi după mesajul de autovictimizare al lui Cristian Oprean și cu una înainte de finala Cupei Mondiale (la care Oprean avea să se afle în tribună, presupunem că și mulții săi „prieteni” cărora le-a vândut bilete din cota alocată TVR), șeful delegației televiziunii publice în Qatar i-a acordat un interviu lui Petrișor Obae pentru site-ul Paginademedia.ro.
Informațiile pe care le oferă sunt senzaționale și-l îngroapă de tot, revelând o mentalitate putredă, de căpușă bugetară. Sigur că nici nu le putea ascunde, pentru că operațiunile cu bilete, din cota TVR, sunt arhivate în contul deschis de televiziunea publică pe platforma organizatorilor și nu pot fi șterse sau măsluite. Cont la care a avut acces discreționar Cristian Oprean și pe care l-a folosit în mod abuziv, în interes propriu.
Marile probleme ale lui Oprean abia aici încep. Iar investigația pe care o va face conducerea TVR ar putea scoate la lumină un mecanism de fraudă care nu s-a pus în mișcare doar la Campionatul Mondial de fotbal, ci la multe alte competiții anterioare la care Televiziunea Română a achiziționat drepturile de televizare. Toate informațiile din interiorul TVR duc spre un adevărat grup infracțional organizat constituit la nivelul Redacției Sport, cu participarea șefilor de redacție și cu ramificații spre fostele conduceri ale TVR (cel puțin în mandatele de director general ale Doinei Gradea și Ramonei Săseanu).
„Morișca TVR Sport” de făcut bani privați pe seama televiziunii publice se apropie de momentul decontului.
PROBĂ LA DOSAR: Interviul acordat de Cristian Oprean site-ului Paginademedia.ro
Publicăm integral interviul realizat de Petrișor Obae, de la Paginademedia.ro, cu Cristian Oprean, angajatul TVR aflat în miezul unui uriaș scandal de traficare a biletelor de meci la Campionatul Mondial de fotbal din Qatar. Informațiile vehiculate în acest dialog sunt de o gravitate maximă. Ele confirmă o adevărată industrie dezvoltată la nivelul Redacției Sport a TVR. Nu era vorba de două bilete, ci de cel puțin 64! Și nu orice fel de bilete, ci doar la semifinale și finală, acolo unde interesul este maxim, iar prețurile explodează.
Cristian Oprean (TVR): Deadline-ul pentru cererile de bilete a fost în decembrie, anul trecut. Am întrebat şi au fost prieteni care mi-au zis că vor şi ei să cumpere. Cererea a fost făcută, iar până la sfârşitul anului a fost aprobată.
Petrișor Obae (Paginademedia.ro): Câte bilete ai cumpărat?
Oprean: Au fost aprobate cereri pentru semifinale şi pentru finală. În jur de 64 de bilete.
Obae: Ai anunţat pe cineva din conducerea TVR că vei cumpăra aceste bilete?
Oprean: Nu, pentru că nu era necesar.
Obae: Fiind vorba de faptul că erau o facilitate pentru TVR…
Oprean: Nu ştiu, probabil că era normal. Dar era devreme, nimeni nu ştia.
Obae: Din ce cont au fost plătite? Vorbim de zeci de mii de euro?
Oprean: Din contul meu. Ei au strâns banii şi le-am plătit. Le-am cumpărat ca să-i ajut.
Obae: Fără să adaugi nimic…
Oprean: Nu se pune problema de aşa ceva.
Obae: Pentru ce prieteni erau erau biletele? Sunt persoane publice?
Oprean: Sunt nişte prieteni de-ai mei. Biletele au fost primite la mijlocul anului, nu le-am avut cu mine în Qatar. Ce s-a întâmplat după aceea, nu ştiu. Dacă ei le-au dat mai departe, eu nu am control. Nu are nicio legătură cu ce scrie omul acolo. Indiferent că se va dovedi că am vreo vină, este o minciună. Cum am scris şi pe Facebook, este o făcătură. Sunt lucruri ciudate în acel mail. Eu eram în altă parte, pot dovedi ce am făcut în ziua respectivă.
Obae: De ce nu ai anunţat TVR că ai cumpărat biletele?
Oprean: Din ce ştiu, nu există această obligaţie. Am anunţat la nivel de departament, dacă doreşte cineva, dar atunci nu s-a dorit. Era devreme, vorbim de anul trecut.
Obae: Presupun că prietenii tăi sunt oameni care îşi permit. Biletele nu sunt ieftine, costă şi avionul. Te-ai gândit că te poţi plasa într-un conflict de interese?
Oprean: Sunt prieteni de-ai mei, nu m-am gândit la această posibilitate. Eu mă gândesc să ajut oameni, în primul rând.
Obae: În urma mailului, ce ţi s-a reproşat?
Oprean: Mi-au spus doar că-mi vor deschide cercetare disciplinară.
Obae: Posibilitatea ca TVR să cumpere bilete a fost dată pentru că TVR deţine drepturile. Se putea cumpăra şi cu alte conturi decât ale instituţiei, nu personal?
Oprean: Nu ştiu asta. Din moment ce au fost aprobate şi plătite, înseamnă că se poate.
Obae: Văzând situaţia, care crezi că a fost greşeala ta?
Oprean: Probabil că marea greşeală este că m-am băgat în această situaţie. Că am vrut să ajut.
Obae: Dar şi faptul că nu ai anunţat?
Oprean: Poate fi şi asta.
Grav conflict de interese. Biletele erau ale TVR, dar ajungeau la „prietenii lui Oprean”!
Cele două comunicări publice făcute de Cristian Oprean (prin postarea de pe Facebook și prin interviul de pe Paginademedia.ro), coroborate cu informațiile din interiorul TVR, descriu o situație gravă, un caz de corupție în care este târâtă televiziunea publică.
Precizare: corupție se numește și folosirea în interes propriu a resurselor unei instituții publice și/sau de interes public, așa cum este Televiziunea Română. Chiar dacă angajatul Cristian Oprean n-ar fi vândut niciun bilet la suprapreț (ceea ce pare o glumă), tot abuz din sfera corupției se numește.
Biletele erau ale TVR, nu ale lui Cristian Oprean! Ele puteau fi folosite, eventual, pentru „prietenii TVR” (a se citi: partenerii TVR), nu pentru „prietenii lui Cristian Oprean”! Pentru interesele TVR (fie ele comerciale sau de altă natură), nu pentru interesele lui Cristian Oprean!
Prin distribuirea către „prietenii săi” a biletelor care nu-i aparțineau, bilete extrem de valoroase (doar la semifinale și la finală!), Cristian Oprean își putea crea două feluri de avantaje: directe (banii rezultați din vinderea biletelor la suprapreț) sau indirecte (crearea de „relații” și de „obligații” printre oamenii potenți și influenți, care – în mod logic – îi întorc serviciul cumva, că n-or rămâne toți datori). Aici apare și problema conflictului de interese, pentru că Oprean târăște TVR într-un hățiș de relații neprincipiale.
Iar când spun Cristian Oprean, spun și Dorin Chioțea (cel care, în calitate de director interimar al Redacției Sport din TVR, „i-a ținut spatele” pe vremea operațiunii abuzive de achiziționare de bilete în regim „en gros”), și Ramona Săseanu (producătorul general care, în acea perioadă, avea în responsabilitate și Redacția Sport). E de lămurit și rolul lui Dan Vasile (actualul director interimar al Redacției Sport) în ceastă speță; mai exact, dacă el știa despre manevra cu bilete la Mondiale și totuși n-a făcut nimic pentru a o curma ori pentru a le retrage acreditarea celor implicați, înlocuindu-i cu alții.
Precizare importantă în context: cei patru menționați în paragraful anterior – Dorin Chioțea, Cristian Oprean, Dan Vasile și Ramona Săseanu – au făcut parte din comisia de concurs care a decis angajarea unui reporter la TVR Sport, în luna martie a acestui an. Organizați în „grup de interese”, ei au deținut controlul absolut al comisiei (80%), izolându-l pe cel de-al cincilea membru al comisiei – actualul director general, Dan Turturică.
20 de întrebări esențiale. Ce trebuie să lămurească ancheta internă din TVR
Cercetarea disciplinară anunțată de conducerea TVR la adresa lui Cristian Oprean ar trebui să răspundă la câteva întrebări de maxim interes public.
1. Câte bilete a cumpărat, cu adevărat, Cristian Oprean folosind platforma TVR? El zice că 64, la semifinale și finală, „din banii mei”. Chiar și în acest caz, înseamnă că a investit cel puțin 39.680 de euro, la un calcul simplu: 64 x 620 de euro/bilet (prețul confirmat la semifinale). Dar nu știm cât a fost prețul la finală, e posibil să fi fost mai mare. De aici se desprin alte câteva întrebări.
2. Câte bilete a cumpărat Cristian Oprean la semifinale (Argentina – Croația, Franța – Maroc) și câte la finală (Argentina – Franța)?
3. Câți bani a plătit Cristian Oprean pentru biletele cumpărate prin platforma TVR?
4. Care a fost modalitatea de plată folosită de Cristian Oprean pentru a plăti aceste bilete? Din ce cont a făcut-o? Cum și când și-a alimentat acel cont?
5. Au mai fost cumpărate bilete și de către alte persoane, din cota TVR, folosind platforma televiziunii publice? Dacă da, câte și la ce preț?
6. Știau șefii Televiziunii Române (directorul general Dan Turturică, producătorul general Ramona Săseanu) de achizițiile „en gros” de bilete care erau operate prin platforma TVR?
7. Au fost informați șefii Televiziunii Române (directorul general Dan Turturică, producătorul general Ramona Săseanu) că TVR beneficiază de bilete la Campionatul Mondial de fotbal, ce ar fi putut fi folosite pentru angajații proprii (premiere pentru cei merituoși, de exemplu), pentru partenerii comerciali sau pentru diverse acțiuni de marketing adresate telespectatorilor (se putea face și un concurs cu premii în bilete, care să atragă noi telespectatori către televiziunea publică)?
8. Au fost informați șefii Redacției Sport (Dorin Chioțea, Dan Vasile) despre achiziția de bilete prin platforma TVR? Au ajuns o parte din bilete la ei sau la „prietenii” lor? Dacă da, la ce preț?
9. Au fost informați angajații Redacției Sport a TVR despre faptul că pot cumpăra, pentru ei sau pentru „prietenii” lor, bilete la Campionatul Mondial de fotbal, la preț oficial, din cota alocată Televiziunii Române?
10. Au fost informați toți angajații TVR, indiferent de departamentul în care sunt angajați, despre faptul că pot cumpăra, pentru ei sau pentru „prietenii” lor, bilete la Campionatul Mondial de fotbal, la preț oficial, din cota alocată Televiziunii Române?
11. Cine sunt „prietenii lui Cristian Oprean” la care ar fi ajuns cele 64 bilete (sau câte or fi fost)? (Dacă îi sunt atât de „prieteni” încât să le dea bilete la Campionatul Mondial, ba chiar „la preț oficial”, trebuie să le știe numele!)
12. Ce spun acești „prieteni ai lui Cristian Oprean” în legătură cu prețul plătit lui Oprean pentru bilete?
13. Au fost la Mondiale acești cumpărători de bilete, „prietenii lui Oprean”? S-au aflat în tribună la respectivele meciuri? Au fost în Qatar în acea perioadă?
14. Au fost traficate biletele vândute de Oprean? La cine au ajuns ele finalmente? Cine le-a folosit pentru a intra pe stadioane? (Se poate verifica la organizatori, pe baza seriei fiecărui bilet. Oprean însuși lasă loc unor dubii: „Ce s-a întâmplat după aceea (cu biletele – n. red.), nu ştiu. Dacă ei le-au dat mai departe, eu nu am control”.)
15. Erau „prietenii lui Oprean” traficanți de bilete? Sau măcar unii dintre ei? Dacă da, cum se împărțeau banii?
16. A vândut Cristian Oprean bilete în Qatar, personal sau prin intermediari (de exemplu, cu ajutorul unor colegi din delegația TVR)?
17. S-a aflat Oprean în fața hotelului Marriott din Doha, în ziua indicată de reclamantul „Marian Scărlătoiu”? Ce se vede pe camerele de înregistrare ale hotelului? Este evidentă o tranzacție „bilete contra bani”?
18. Cine este acel „autentic și serios român care antrenează respectabil în Qatar și este apreciat aici”, cu care a petrecut Cristian Oprean ziua de 14 decembrie, inclusiv „pe terenul de tenis în parcul Al Bidda”? Poate el să-i ofere un alibi solid lui Oprean, fără riscul de a fi acuzat pentru „mărturie mincinoasă”?
19. Avea Cristian Oprean obligația de a anunța conducerea TVR despre o asemenea achiziție de bilete, „pe persoană fizică”, din cota alocată de organizatori Televiziunii Române? (El spune că nu: „Din ce ştiu, nu există această obligaţie”).
20. Au mai existat asemenea achiziții masive de bilete, „pe persoană fizică”, dar din cota alocată TVR, și la alte competiții sportive? De exemplu, la Liga Campionilor (pe vremea când TVR deținea drepturile de televizare) sau la Campionatul European de fotbal? Dacă da, cine le-a făcut, în ce volum și la ce preț?
De unde pot fi obținute informațiile pentru ancheta TVR (sau a procurorilor, dacă va fi cazul)
Pentru a obține răspunsuri complete la aceste întrebări, precum și la altele care vor deriva din ele, Televiziunea Română poate solicita informații oficiale de la:
-
Ramona Săseanu Cristian Oprean (are multe de povestit, de acum și din trecut, cu condiția să nu-l lase memoria);
- șefii lui Oprean, în diverse perioade ale operațiunii „Bilete la Mondial” (Ramona Săseanu, Dorin Chioțea, Dan Vasile);
- ceilalți 7 angajați ai TVR creditați la Campionatul Mondial și prezenți în Qatar (comentatorii Emil Hossu-Longin, Cristi Mîndru, Dragoș Bocanaciu și Narcis Șelaru, reporterul Dragoș Stoica, cameramanii Andrei Toader și Dănuț Catană);
- colegii lui Oprean din Redacția Sport a TVR (pentru a confirma dacă ei au fost informați sau nu că pot cumpăra bilete „pentru prieteni” din cota TVR);
- Ministerul Afacerilor Interne – Poliția de Frontieră Română (pentru a verifica dacă „prietenii lui Oprean”, achizitori de bilete din cota TVR, au vizitat Qatarul în perioada 13-18 decembrie);
- autoritățile din Qatar (pentru aceeași verificare);
- organizatorii Campionatului Mondial de fobal (cei de la care TVR a cumpărat drepturile de televizare, iar Cristian Oprean a achiziționat biletele);
- hotelul Marriott din Doha, în fața căruia ar fi vândut Oprean cele două bilete de la care a pornit scandalul (pot fi vizionate camerele video);
- banca la care este deschis contul din care au fost plătite biletele;
- „prietenii lui Cristian Oprean” la care ar fi ajuns cele 64 de bilete (sau câte or fi fost în total);
- misteriosul „Marian Scărlătoiu”, indiferent care o fi numele său real;
- Gmail.com, platforma care poate lămuri cine a înființat adresa de e-mail marian.scarlatoiu@gmail.com.
În caz că TVR nu va avea acces la toate informațiile relevante în acest caz, atunci organele de anchetă (Poliție, Parchet) pot avea acces fără nicio limitare.
Mesajul de autovictimizare al lui Cristian Oprean (Facebook, 16 decembrie)
„«bravo faimoasa presa romana»…cu exceptia GSP, care este si va ramane un ziar serios, NIMENI, DAR ABSOLUT NIMENI din efervescenta presa romana nu a cutezat sa dea un telefon sa verifice daca nu cumva este un bluf, o inventie, un fake, o inscenare ieftina…
Observ cu amaraciune ca, desi suntem multi presari in zilele acestea, se verifica la mai toate BOOM-urile celebra zicala “prosti, da’ multi”!!!
Imi pare rau ca spun asta, dar ma uit si constat cu regret ca la noi nu se cauta decat senzationalul, scandalul, intriga si mistificarea! Toate, in dauna ADEVARULUI si a realitatii!
Stateam si ma intrebam, alaturi de cel din poza de mai jos, un autentic si serios roman care antreneaza respectabil in Qatar si este apreciat aici, ce s ar fi intamplat daca acest «om de bine» sau entitate care a trimis acel mail denigrator, ar fi scris in acel mail ca eu am fost in desert si am violat sau omorat pe cineva…cum m as fi putut apara eu, puteam risca moartea sau inchisoarea pe viata aici.
Intamplator sau nu, Dumnezeu a facut ca in ziua respectiva, toata ziua, eu sa fiu cu acest om, invitat printre altele si la un meci de tenis in parcul Al Bidda.
Deci, asa sfrantura demna de anii 40-50…elucubrata prost intr un mod securistic, nu sta si nu va sta in picioare in niciun scenariu.
Halal presa romana!!! … din care, odata, faceam si eu parte
Ma voi bate cu toate resursele de care voi putea dispune, la revenirea in tara, sa aflu cine mi a inscenat aceasta mizerie si ii JUR acelei persoane ca va regreta toata viata momentul in care s a decis sa faca asa ceva.”
https://www.facebook.com/copcop771/posts/pfbid08N5YCJpEuTy4HKQUYRqpPZy9wZGneMqu8yptt3X19CHfwQLZTPy8JmkRxBtikPaQl
Mesajul de la care a pornit totul (semnat „Marian Scărlătoiu” și adresat Televiziunii Române)
„Stimați domni,
Cu puțin timp în urmă am achiziționat două bilete pentru Franța – Maroc de la un anume domn Cristi, care s-a recomandat a fi acreditat de TVR la Campionatul Mondial de Fotbal. Mi le-a înmânat într-un plic și am plătit pe ele 1.800 de euro.
Domnul Cristi este înalt și blond, cam la 45 de ani, ușor grizonat și avea numărul de telefon Qatar 00974 5171 3189.
Ne-am întâlnit în fața Hotelului Marriott. Mi-a spus că sunt locuri foarte bune, dar nu le pot folosi, pentru că mi se cer și alte acte la stadion.
Pe bilete se vede clar că costă cam 620 de euro, adică 2.400 de riali. De asemenea, se vede că scrie RoTVR pe ele.
Am de gând să reclam la FIFA acest lucru.
Aveți în foto atașate biletele și, pentru că spun adevărul, îl puteți soma pe domnul Cristi să le arate. A făcut rezervare pentru ele la FIFA și i s-au dat de acolo.
Să vă fie rușine cu asemenea reporteri!
Marian”.
De ce tace „avertizorul public” Dorin Chioțea?!
Pe 2 decembrie, când se afla în conflict deschis cu conducerea TVR, Dorin Chioțea (care este angajat la TVR 1, dar detașat la Redacția Sport) a anunțat că devine „avertizor public” în interiorul Televiziunii Române și că va „informa autoritățile”.
Dorin Chioțea: „(…) Nu am pe nimeni în spate, nu îmi este frică, iar mici dictatori am mai văzut cum s-au dus unul câte unul. Am muncit din greu la TVR și nu pot închide ochii. Mă declar avertizor public și voi scrie aici despre toate neconformitățile și neregulile, care n-au legătură cu indisciplina pe care probabil caută să o inventeze la comandă. Voi informa, în paralel, și autoritățile. Adevărul trebuie cunoscut de public, că de asta dă banii!”
10 întrebări pentru Dorin Chioțea
1. De ce oare nu s-a activat „avertizorul public” Dorin Chioțea și în cazul scandalos al biletelor traficate de cel puțin un coleg al său din Redacția Sport a TVR? Sau pe subiectul ăsta nu mai e „avertizor public”? O fi bolnăvior? Sau nu e rentabil? Arde, cumva, la buzunar?
2. De ce nu explică Dorin Chioțea – chiar și fără a deveni „avertizor public” – cum a funcționat „manufactura cu bilete la Mondiale”, care duduia pe când el era șeful Redacției Sport a TVR? Nu aflase de angrosistul Cristian Oprean?
3. De ce i-a permis Chioțea subalternului său Oprean să vândă bilete care nu erau ale lui, ci ale TVR?
4. L-a întrebat Chioțea pe Oprean cine-i sunt „prietenii” la care ajung atâtea bilete? Nu i s-a părut niciun conflict de interese? S-a asigurat că biletele TVR nu sunt traficate ilegal?
5. I-a informat Dorin Chioțea pe șefii TVR (directorul general Dan Turturică și producătorul general Ramona Săseanu) despre activitățile negustorești ale lui Cristian Oprean? Dacă nu, de ce?
6. Dacă știa că Oprean are asemenea îndeletniciri, de ce l-a propus în comisia de concurs pentru angajările la TVR Sport? Se califica moral?
7. Știe cumva Chioțea de unde avea Oprean 40.000 de euro să investească în achiziția a 64 de bilete la Mondiale (semifinale + finală)?
8. I-a informat Oprean pe colegii din Redacția Sport a TVR că pot cumpăra bilete pentru ei și pentru prietenii lor, așa cum susține însuși Oprean? Pe el, personal, l-a informat?
9. Au ajuns astfel de bilete și la „prietenii lui Chioțea” ori s-au oprit doar la „prietenii lui Oprean”?
10. Are informații Chioțea și despre alte „achiziții en gros” de bilete, la competiții transmise de TVR? Dar despre traficarea lor la suprapreț? Dacă da, de ce nu le-a semnalat public, la vremea respectivă? Sau atunci nu era „avertizor public”?
Tote aceste întrebări sunt adresate, deopotrivă, și Ramonei Săseanu, sub a cărei coordonare – ca producător general al TVR – au activat Cristian Oprean și Dorin Chioțea pe vremea când funcționa „manufactura de bilete la Mondiale”.
În spiritul corectei informări, voi publica pe Ziaristii.com orice explicații oferite pe această temă de Cristian Oprean, Dorin Chioțea, Ramona Săseanu sau oricare alt reprezentant al TVR, pe Facebook sau prin orice alt canal de comunicare. Pentru deplina lămurire a lucrurilor, voi pregăti și seturi suplimentare de întrebări.
„Adevărul trebuie cunoscut de public, că de asta dă banii!” – Așa să fie! Așa va fi!
Bravo nea Gore! Excelenta ancheta! Felicitari!
Plictisitoarea pauză de dialog după palpitanta finală trebuie rebăgată zilnic pe toate canalele TVR.
Deci pestii congelati ai tvr care au „comentat” meciurile nu reprezinta aspectul cel mai rau in tot dezastrul pe care tvr l-a facut din Cupa Mondiala. Mai rau chiar si decat acel pseudo-joc cu public din perioada premergatoare inceperii turneului, nu am rezistat sa vad mai mult de 15 min, mai degraba ca sa vad cat de jos se poate afunda… iar tvr nu a dezamagit la capitolul asta. Inca o rusine nationala, dupa Tandala cel Ratacit prin Cotroceni, si Guvernul si Parlamentul luo si al rusinii!
[…] […]