Parchetul General a clasat dosarul privind focarele de coronavirus generate de fostul comisar de poliție Nelu Lupu, acum șef la ADP Sectorul 4, în trei instituții din București la începutul pandemiei. Incredibila rezoluție a procurorilor în acest caz a fost că nu sunt probe care să ateste că fostul adjunct al Poliției Capitalei a fost sursa infectării la Spitalul MAI “Dimitrie Gerota”.
„Pacientul 17”, așa cum a fost el cunoscut în martie – pentru că Nelu Lupu a fost înregistrat ca fiind al 17-lea caz de coronavirus în România – a ascuns că a fost plecat în Israel, zonă deja afectată de epidemie la acel moment (luna februarie).
Pentru că toată familia e bugetară, Nelu Lupu a declanșat anchete epidemiologice în 3 instituții de stat
S-a întors acasă fără să sufle o vorbă și, pe 2 martie, a participat la un eveniment de la ADP Sectorul 4, unde este șef, alături de alte 120 de persoane și unde a împărțit mărțișoare tuturor femeilor. Apoi s-a simțit rău și, pe 5 martie, bărbatul de 60 de ani s-a internat la Spitalul MAI Dimitrie Gerota, din București.
A continuat să mintă, ascunzându-le doctorilor că a fost în Israel.
Pe 9 martie, fostul polițist Nelu Lupu a început să facă febră și să aibă probleme respiratorii. Medicii au devenit bănuitori și i-au făcut testul Covid-19, care a ieșit pozitiv.
Pacientul a fost transferat, în noaptea de 9 spre 10 martie, la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș, pentru tratament specific, dar până atunci, timp de 4 zile, el intrase deja în contact cu zeci de cadre medicale de la Spitalul Gerota neprotejate și neavizate asupra pericolului.
Pe unde a trecut fostul comisar Nelu Lupu, în perioada dintre sfârșitul lui februarie (când s-a întors din Israel) și 10 martie, a făcut ravagii. Pentru că toată familia e bugetară, virusul a fost împrăștiat în o grămadă de instituții publice.
Din familie, și-a îmbolnăvit soția (și ea angajată la policlinica MAI), nora însărcinată (angajată la Primăria Capitalei) și nepotul de 3 ani.
Spitalul Gerota a intrat în carantină – prima instituție medicală din România blocată de coronavirus. Pe 13 martie se estima că Nelu Lupu îmbolnăvise direct sau prin contacte cel puțin 15 persoane. Șefa secției de Terapie Intensivă, infectată și ea de Nelu Lupu, a fost în stare critică și și-a văzut moartea cu ochii.
După Nelu Lupu, s-au mai declanșat anchete epidemiologice la Primăria București și la ADP Sectorul 4.
Nelu Lupu a fost scos la pensie cu 15.000 de lei pe lună după ce a fost acuzat că l-a favorizat pe mogulul Adrian Sârbu când acesta era arestat preventiv
Acum, procurorii au stabilit că fostul adjunct al comandantului Poliției Capitalei e nevinovat. El nu poate fi acuzat de fals în declarații și nici de zădărnicirea combaterii bolilor pentru că formularul completat la internarea în Spitalul Gerota “este unul intern”. Aceiași procurori i-au dat dreptate fostului polițist când acesta a afirmat că nu s-a infectat în Israel, ci după ce s-a întors acasă.
Nelu Lupu a fost scos la pensie cu 15.000 de lei pe lună, dar și cu scandal, în 2015, de către fostul ministru de interne Petre Tobă, după ce a fost prins alături de mogulul Adrian Sârbu, în acel moment arestat preventiv. Tobă a cerut sancționarea comisarului și i-a respins raportul în care cerea să fie menținut în poliție și după vârsa de pensionare.
Rise Project a scris un foarte amplu material în care arăta legăturile pe care Nelu Lupu le-a avut cu Clanul Sportivilor atât când era polițist activ și șef la Poliția Capitalei, cât și după aceea, când a fost scos la pensie și angajat pe “moșia” interlopilor – Sectorul 4.
Comunicatul Parchetului General:
Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de zădărnicirea combaterii bolilor (art.352 alin. 1 Cod penal) și fals în declarații ( art.326 Cod penal), fapte presupus comise de către o persoană infectată cu virusul SARS-COV-2 și internată în ziua de 5 martie 2020 la Spitalul de urgență ”Profesor doctor Dimitrie Gerota”.
Urmare probatoriului administrat nu s-a putut stabili cert, cu argumente științifice, împrejurarea în care persoana internată s-a infectat și dacă aceasta a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”.
În lipsa altor testări, realizate asupra altor pacienți, vizitatori, personal medical, anterior sau în perioada internării persoanei vizate, sursa „inițială” de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota” rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probațiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate.
În perioada în care făptuitorul a călătorit în Israel, Israel și Palestina nu se aflau pe lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă pentru care se recomanda carantinare, respectiv autoizolare la domiciliu, motiv pentru care, atât făptuitorul, soţia acestuia, cât şi ceilalţi membri ai grupului organizat cu care a călătorit nu aveau nicio obligaţie în acest sens, la întoarcerea în România din Israel.
Cercetările au stabilit că nicio persoană dintre cele care au călătorit împreună cu făptuitorul (80 de persoane) nu a fost confirmată cu virusul SARS COV-2, fapt care, alături de alte probe administrate a dus la excluderea scenariului de infectare cu coronavirus a făptuitorului în cadrul călătoriei în statul Israel.
În ceea ce privește ,,Formularul de evaluare a riscului infecțios la internare”, asumat prin semnătură de făptuitor cu ocazia internării la Spitalul de Urgență „Profesor doctor Dimitrie Gerota”, precizăm că acesta este un document intern și a fost introdus și atașat foii de observație clinică generală la inițiativa medicului epidemiolog, formularul întocmit fiind aprobat la data de 23.06.2017 în cadrul Comitetului Prevenire Infecții Asociate Asistenței Medicale, scopul principal al acestui formular fiind depistarea existenței infecțiilor.
Prin Hotărârea CNSSU nr. 3/2020 s-a introdus un chestionar pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la pacienţii care se prezintă UPU/CPU/Camera de Gardă, ca măsură specifică în vederea prevenirii şi combaterii răspândirii coronavirusului în cadrul spitalelor. Necompletarea conformă a unui astfel de formular, impus prin autoritatea statului, poate constitui elementul material al infracţiunii de „zădărnicirea combaterii bolilor”, ceea ce în prezenta cauză nu se aplică, pacientul asumându-şi prin semnătură un formular intern, adoptat anterior apariţiei pandemiei de Covid-19 .
Infracţiunea de „fals în declaraţii” presupune ca acţiunea făptuitorului de a declara necorespunzător adevărului să aibă ca scop producerea unei consecinţe juridice, iar potrivit legii sau împrejurărilor declaraţia în sine să servească la producerea acelei consecinţe urmărite. Cercetările efectuate nu au identificat consecințe juridice produse prin răspunsul neconform oferit de făptuitor.
A mintit Iohannis UE mai rau ca ponta si viorica impreuna ca Romania e stat de drept pentru a lua banii. Au avut dreptate pesedistii sa anuleze amenzile! A avut dreptate CCR! Are dreptate „mitraliera”! Ori suntem toti egali in fata legii, ori nu suntem nimic!Aceasta sfidare la adresa poporului roman din partea procurorilor lui Iohannis si a mafiei militieneasco-securistice al carei cap este Vela constituie inca o lovitura de manivela pe care si-au tras-o singuri liberalii pest bot. 200 000 de romani care nu erau surse de contaminare ca acest militean cu fiu-sau securist au fost haituiti, amendati cu sume uriase pentru tari occidentale si foarte multi au fost abuzati cu violenta de militienii lui Vela in stare de urgenta, iar aceasta sursa de infectie, acest nesimtit de militean care a infectat trei institutii scapa nepedepsit. Si dupa aceea se mira ca boii la poarta noua, de la presedinte la ultima vedeta falsa de ce romanii nu dau doi bani pe ei, pe regulile lor si pe justitia lor.