Rusia e dominată de panică și teroare, mai ales după ce dictatorul criminal Vladimir Putin a comandat trupelor sale să invadeze Ucraina. Oamenii disperați își retrag ultimii bani de la bancomate și-și părăsesc țara fără să se mai uite înapoi. Printre ei se numără și Mihail Fishman, fost redactor-șef al săptămânalului „Newsweek” (ediția în limba rusă).
Recent, la începutul lunii martie, Mihai Fishman (49 de ani) a decis să se refugieze în străinătate, din cauza ultimelor măsuri luate de puterea de la Kremlin împotriva cetățenilor săi.
Într-un interviu apărut marți în Novosti Vremia, Fishman îi dezvăluie ziaristei Anna Pavlenko, moderatoarea dialogului, că tinerii pleacă în masă ca urmare a noii legi a cenzurii militare.
„Autoritățile și-au dat seama că acest război va dura mult timp. În consecință, în țară a fost introdus un regim de facto, nu legal, de lege marțială și de cenzură militară. Toate sursele independente de informații au fost deja închise. Omul obișnuit nu are de unde să se mai informeze, decât din programele de știri unde nu se pronunță cuvântul «război», ceea ce se întâmplă se numește «operațiune militară», se vorbește despre «naziștii» care sunt la putere în Ucraina și «îi țin ostatici pe civili»”, a spus Fishman.
Serviciile secrete rusești au încercat să-l compromită cu videoclipuri regizate pentru a-l schimba de la conducerea revistei „Russian Newsweek”
Mihail Fishman a ocupat funcția de redactor-șef al versiunii ruse a revistei „Russian Newsweek” (2008-2010), al ziarului online Cityboom (2013-2014) și al „The Moscow Times” (2015-2017). Din 2012, el modera emisiunea „Și așa mai departe”, difuzată pe canalul Dojd TV („Ploaia”).
La trei ani după ce a luat parte la „Marșul Disidenței”, în primăvara anului 2007, agenți ai serviciului secret rusesc FSB (fostul KGB) i-au regizat niște videoclipuri compromițătoare pe YouTube. În primul dintre ele apărea o persoană care semăna cu Fishman, încercând să mituiască poliția rutieră. În al doilea, jurnalistul rus consuma droguri și era înconjurat de două fete pe jumătate dezbrăcate.
Atât mass-media rusă de top, cât și Uniunea Jurnaliștilor din Moscova au sărit în sprijinul lui. La acea vreme, în 2010, Fishman era încă redactor-șef al revistei „Russian Newsweek”. A susținut că toată mascarada cu videoclipurile în care ar fi fost surprins dând mită și consumând droguri a făcut parte dintr-o „operațiune specială” menită să schimbe politica editorială a revistei.
„Principala emoție a primelor zile a fost șocul, pentru că nimeni nu se aștepta să înceapă un război”
Anna Pavlenko (Novosti Vremia): Când v-ați aflat încă în Rusia, ce atitudine ați observat la oameni față de războiul din Ucraina?
Mihail Fishman (fost redactor-șef „Russian Newsweek”): Nu am văzut niciun sprijin, mai degrabă indiferență. Dar am văzut și cu ochii mei protestele, care, totuși, au fost împrăștiate rapid. Mi se pare că principala emoție a primelor zile pentru toată lumea a fost șocul, pentru că nimeni nu se aștepta să înceapă un război. Dimpotrivă, toți oficialii – de la Ministerul de Externe la Putin însuși – au spus în toate lunile precedente că nu vor ataca pe nimeni. Prin urmare, pentru majoritatea populației, acest lucru s-a întâmplat absolut brusc.
Anna Pavlenko: În primele zile după invazia Ucrainei, Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat introducerea unui pachet amplu de sancțiuni împotriva Rusiei. Care dintre ele a provocat atunci cea mai mare rezonanță în Rusia? Cum au reacționat rușii?
Mihail Fishman: Pe atunci, nu avuseseră încă timp să simtă efectul sancțiunilor. Omul obișnuit nu înțelege ce înseamnă tăierea băncilor de la SWIFT sau înghețarea rezervelor Băncii Centrale. Singurul lucru pe care rușii l-au simțit imediat a fost scăderea instantanee a cursului de schimb al rublei. Temerile pentru economiile lor au apărut imediat. Eu însumi am urmărit cum se aliniau imediat la cozile din fața băncilor. Cei care au bani s-au grăbit să-i retragă. De asemenea, au încercat să cumpere valută.
„Jurnaliștii pleacă pentru că instituțiile lor de presă sunt închise și ei înșiși se tem pentru libertatea lor, în contextul noii legi a cenzurii militare”
Anna Pavlenko: Și mass-media din Rusia nu a explicat ce ar putea însemna aceste sancțiuni, la ce consecințe ar putea duce?
Mihail Fishman: Nu, propaganda nu a explicat nimic. Propaganda se comportă exact ca Vladimir Putin: spune că sancțiunile sunt inevitabile, că vor să ne zdrobească cu ele. Cetăţenilor ruşi nu li se spune la televizor cum vor suferi de pe urma războiului. Informațiile au venit de la bănci și de la Banca Centrală.
Anna Pavlenko: Presa, inclusiv cea rusă, raportează că mulți cetățeni părăsesc acum Federația Rusă. Cine sunt acești oameni în principal și de ce pleacă?
Mihail Fishman: Eu însumi am părăsit Rusia. Jurnaliștii pleacă pentru că instituțiile lor de presă sunt închise și ei înșiși se tem pentru libertatea lor, în contextul noii legi a cenzurii militare. Tinerii pleacă. Cunosc personal tineri plecați în primele zile de război, temându-se de draft. Mai târziu, oamenii au început să părăsească țara pentru că a existat zvonul că vor introduce legea marțială și vor închide granițele. În plus, avioanele vor înceta să mai zboare și, cu cât mai târziu, cu atât sunt mai puține oportunități de a pleca.
„A fost introdus un regim de facto, nu legal, de lege marțială și de cenzură militară. Toate sursele independente de informații au fost deja închise”
Anna Pavlenko: Care este situația actuală cu resursele informaționale? Cum pot rușii să afle despre evenimentele din Ucraina?
Mihail Fishman: După două sau trei zile de la invazie, autoritățile au început să blocheze toate sursele independente de informații. Evident, Kremlinul se aștepta ca războiul să treacă rapid și victorios și, prin urmare, în avans pur și simplu nu s-au gândit la asta. Acum, situația se schimbă. Autoritățile și-au dat seama că acest război va dura mult timp. În consecință, în țară a fost introdus un regim de facto, nu legal, de lege marțială și de cenzură militară. Toate sursele independente de informații au fost deja închise. Omul obișnuit nu are de unde să se mai informeze, decât din programele de știri, unde nu se pronunță cuvântul «război», ceea ce se întâmplă se numește «operațiune militară», se vorbește despre «naziștii» care sunt la putere în Ucraina și «îi țin ostatici pe civili».
Anna Pavlenko: Ce efect poate avea, asupra rușilor, pierderea surselor independente de informare? Cum le-ar putea schimba acest lucru percepția asupra războiului?
Mihail Fishman: Nu pot spune cum se va schimba opinia publică. Sociologii înregistrează acum o creștere a sprijinului pentru Putin și a sprijinului pentru acest război – deși războiul nu este numit «război» nici măcar în sondaje, iar sondajele sub actualul regim din Rusia sunt nesigure. Un alt lucru este că atunci când există un război, reflexul firesc este să te raliezi în jurul autorităților. Poate că există un astfel de efect. Putin spune că de fapt ucrainenii ne-au declarat război și mulți oameni cred asta. Dar sprijinul actual pentru Putin este incomparabil cu cel din 2014. Apoi a existat într-adevăr un mare entuziasm datorită faptului că „Crimeea este a noastră”. Acum nu există așa ceva. Nu există un astfel de sentiment față de Donbass, nu există niciun gând că «în sfârșit, ne luăm înapoi Donbass-ul». Nimeni nu înțelege de ce este necesar. Există pur și simplu efectul propagandei și efectul «ei se luptă cu noi, așa că trebuie să ne unim». Dar acest efect nu este foarte mare și va slăbi pe măsură ce devine clar că Rusia se transformă în Coreea de Nord. Cu cât acest război durează mai mult, cu atât sprijinul său în societate va fi mai slab. Și, cu atât mai grav, va fi un factor pentru Putin.
[…] despre «naziștii» care sunt la putere în Ucraina și «îi țin ostatici pe civili»”, a spus […]