Ultimele „amazoane” ale pușcăriașului Dragnea. Partea 2: „Ana Pauker de la Dolj” – cum a încercat tovarășa Eliza Peța să asasineze transparența în utilizarea banilor publici

Pe final de mandat de parlamentar, fiica sindicalistului craiovean Victor Peța (pe care presa locală îl prezenta ca „înfocat susținător” al liderului PSD Lia Olguța Vasilescu), onorabila tovarășă deputat PSD Eliza Mădălina Peța Ștefănescu, a încercat – probabil la ordinul organizației PSD Craiova – să asasineze transparența în utilizarea banilor publici.

Acest demers s-a concretizat prin depunerea unei inițiative legislative de modificare a Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, în sensul restrângerii sau, mai bine-zis, anulării accesului societății civile și jurnaliștilor de investigație la aceste informații foarte importante și sensibile pentru grupările oculte din mafia politică, „abonate” la jefuirea banilor publici.

Tentativa de „asasinare” a accesului cetățenilor la informațiile cu caracter public a tensionat societatea civilă și mass-media. S-au spus/scris multe despre această încercare primitivă de degradare a democrației. Noi vă oferim câteva informații detaliate care pot explica de ce parlamentarul PSD Eliza Mădălina Peța Ștefănescu și-a asumat riscul de a fi percepută ca un pericol pentru democrația din România… și de ce a fost și răsplătită cu un loc eligibil 4 pe lista de candidați ai PSD Dolj la Camera Deputaților.

O inițiativă legislativă primitivă, comunistoidă

Deputata PSD Eliza Mădălina Peța Ștefănescu, alături de alți trei deputați PSD și de deputatul PNL Florin Roman, reușește „performanța” să inițieze unul dintre cele mai anti-democratice proiecte de lege din ultimii ani, prin această încercare de anulare a dreptului cetățenilor de acces la informațiile cu caracter public – dintre care cele mai importante se referă la modul de utilizare a banilor din bugetul național și din fondurile europene.

În sinteză, Legea 544/2001 urma să fie mutilată cu toporul unor modificări care l-ar face mândru pe președintele Vladimir Putin.

• Cetățenii/jurnaliștii care solicit de informații de interes public vor fi obligați să plătească toate costurile aferente procesării respectivelor informații = (efect): autoritățile vor complica procesarea informațiilor pentru a obține un cost final descurajator pentru solicitanți.
• Fiecare entitate publică să aibă posibilitatea de a-și stabili propriile tarife = (efect): autoritățile vor practica tarife prohibitive, care vor anula „de facto” accesul la informațiile cu caracter public.
• Dacă volumul informațiilor solicitate depășește 50 de pagini, autoritatea poate refuza transmiterea acestora = (efect): se stabilește o limită arbitrară care limitează drastic accesul cetățenilor/jurnaliștilor la informațiile cu caracter public.
• Autoritatea sau instituția publică are dreptul să refuze motivat comunicarea informațiilor solicitate în condițiile în care acestea conțin date cu caracter personal ce nu pot fi anonimizate ori în condițiile în care aceste informații sunt solicitate cu rea-credință, încălcând dispozițiile referitoare la buna-credința prevăzute în Constituție și legile în vigoare = (efect): se introduce posibilitatea ca reprezentanții instituțiilor publice să interpreteze subiectiv și abuziv aplicarea conceptelor de „anonimizare a datelor personale” și „buna-credință”.

Referirea la prezența conceptului de bună-credință în Constituție este stupidă și fără legătură cu speța în discuție (dreptul cetățenilor de a avea acces la informația cu caracter public versus obligația autorităților publice de a procura cetățenilor aceste informații!).

În Constituția României, buna-credință este amintită într-un singur articol, anume art. 57 – Exercitarea drepturilor și a libertăților: „Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi”. O cunoaștere minimală a gramaticii limbii române ajută la înțelegerea faptului că acest articol constituțional este în afara oricărei legături logice, juridice cu inițiativa legislativă a Tovarășei…

Pe cine deranjează, la Craiova (și nu numai!), Legea 544/2001?

În gruparea PSD Craiova/Dolj există câteva personaje care au fost teribil de deranjate de utilizarea Legii 544/2001 de cetățeni, ONG-uri și jurnaliști din Craiova.

Cea mai afectată a fost chiar Lia Olguța Vasilescu, aflată într-un vechi conflict cu Petru Becheru, un informatician președinte al Asociației de proprietari „Romarta” din Craiova. În anul 2015, Becheru a denunțat-o la DNA pe Lia Olguța Vasilescu, în legătură cu posibile ilegalități comise în proiectele de reabilitare a fațadelor unor blocuri de locuințe din centrul Craiovei.

Conflictul a continuat peste ani și s-a reaprins violent la debutul pandemiei de Covid-19, când Becheru a sesizat că SC Salubritate Craiova SRL (societate comercială în subordinea Primăriei Craiova și condusă de Mihai Vlad Butari, membru PSD) a folosit o substanță toxică pentru oameni în acțiunea de dezinfectare a unor scări de blocuri de locuințe din Craiova.

Reacția Liei Olguța Vasilescu la adresa acțiunii inițiate de Becheru a fost dură și a venit sub forma unei postări oribile pe Facebook: „Hal de instituții! Un reclamagiu de profesie convinge DSP să-și retragă avizul dat Salubrității craiovene pentru un dezinfectant, că altfel rămâne impotent și femeile din bloc infertile și se îmbolnăvesc animăluțele și peștișorii locatarilor!”

Informaticianul Petru Becheru este cel care a descoperit că SC Salubritate Craiova SRL, societate comercială înființată de Consiliul Local Craiova, a utilizat o substanță toxică pentru oameni în activități de dezinfectare a scărilor de bloc din Craiova, la începutul pandemiei. Așa a fost declanșat „scandalul Aldezin”, în care a fost implicat un alt personaj din gruparea PSD Craiova, Mihai Vlad Butar, controversatul administrator-director general al SC Salubritate Craiova SRL și probabil un alt „deranjat” de existența Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Petru Becheru a insistat să obțină de la Primăria Craiova dovada că această instituție respectă dreptul cetățenilor de acces la informațiile de interes public și a solicitat, în temeiul Legii 544/2001, să i se comunice toate actele normative emise de primarii Craiovei în perioada 2001-2018, printr-o cerere depusă în mai 2018. Primăria, condusă de  traseistul politic Mihail Genoiu (fost membru UNPR, în prezent candidat la Senat din partea PSD), a refuzat să comunice aceste documente, astfel că s-a ajuns la proces în instanța de judecată, proces câștigat de Becheru în decembrie 2019, la Curtea de Apel București.

De fapt, lipsa de transparență în activitate și în utilizarea banilor publici este generalizată în instituțiile subordonate Primăriei Craiova și Consiliului Local Craiova.

Conform unui raport de monitorizare emis de Asociația Pro Democrația – Club Craiova, în februarie 2019, majoritatea celor 16 instituții și societăți comerciale subordonate Consiliului Local Craiova au un grav deficit de transparență în zona informațiilor pe care trebuie să le publice online, conform legislației în vigoare. Concluzia reprezentanților Pro Democrația, exprimată într-un comunicat de presă : „Transparența online a Primăriei Craiova și instituțiilor subordonate este una mediocră și care afectează dreptul cetățenilor de a se informa corect și în timp util cu privire la modul în care funcționează, din bani publici, aceste instituții”.

Un alt scandal care a avut loc la Craiova a fost cel al utilizării netransparente și discreționare a sumei de 1.000.000 de euro de către Asociația „Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021“, organizație înființată la inițiativa liderului PSD Lia Olguța Vasilescu, în încercarea eșuată penibil de a obține titlul de Capitală Culturală Europeană (vezi investigația realizată de jurnaliștii din Craiova – Craiova Capitală Culturală, afacere dubioasă de un milion de euro / Craiova, între incompetenţă şi hoţie / „Craiova Culturală“ se ascunde hoțește).

În acest scandal au fost implicați mai mulți manageri de instituții publice din fieful PSD Craiova, precum Antoniu Zamfir (manager al Operei din Craiova), Vlad Drăgulescu (manager al Filarmonicii Oltenia Craiova) și Lucian Dindirică (manager al Bibliotecii Județene), care au ocupat funcția de președinte al asociației respective.

Antoniu Zamfir (încă manager al Operei din Craiova) și fratele său Gabriel Zamfir (manager al Filarmonicii Oltenia) s-au făcut cunoscuți atât prin scandalurile în care au fost implicați, cât și prin faptul că sunt fiii preotului Gheorghe Zamfir, fost consilier al Mitropolitului Olteniei (Irineu Popa), fost profesor universitar la Facultatea de Teologie Craiova și dovedit în instanță ca turnător al Securității comuniste.

Vlad Drăgulescu (fost manager al Filarmonicii Oltenia) a fost implicat, la rândul său, într-un scandal în care lipsa de transparența a avut un rol important. Este vorba de conflictul dintre Drăgulescu și maestrul Mihai Ungureanu, unul dintre cei mai mari pianiști ai României, la acel moment Director Artistic al Filarmonicii Oltenia Craiova.

Maestrul Ungureanu a sesizat că nu sunt corecte anumite măsuri adoptate de Drăgulescu în activitatea legată de participarea a Craiovei la candidatura pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Conflictul a escaladat, prin acțiunile abuzive ale lui Drăgulescu împotriva colegului său din echipa managerială a instituției. S-a ajuns în instanță, unde maestrul Mihai Ungureanu a avut câștig de cauză (Caracatița PSD de la Filarmonica „Oltenia“, învinsă în justiție).

Alt personaj controversat și care probabil este „deranjat” de existența Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public este consilierul PSD Lucian Dindirică, managerul al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova. Acesta a deținut funcția de Președinte al Asociației „Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021“ și este cunoscut în Craiova prin diferite scandaluri în care a fost implicat.

De exemplu, consilierul PSD Dindirică, în calitate de manager al Bibliotecii Județene, a fost implicat în activități de promovare, chiar în instituția publică pe care o conduce, a unor foști ofițeri și turnători ai Securității (Se cere demisia lui Dindirică Lucian, managerul Bibliotecii „Aman” Craiova / Un moroi umblă prin Oltenia lui Tudor Gheorghe: stafia Securității comuniste).

Consilierul PSD Dindirică nu a ezitat să cheme în instanță publicația de investigații online Republica Oltenia, iritat de anchetele jurnalistice publicate și de solicitările jurnaliștilor (rămase fără răspuns) privind informații publice despre activitatea Bibliotecii Județene, considerând că i-a fost afectată… imaginea publică.

În general, instituțiile publice din Craiova (ca, de altfel, din mai toată țara) respectă minimal normele privind transparența în activitatea curentă și, mai ales, în utilizarea fondurilor publice.

Într-un context deja potrivnic membrilor societății civile interesați să cunoască pe ce se cheltuiesc banii cetățenilor, încercarea deputatei PSD Eliza Mădălina Peța Ștefănescu de a mutila Legea 544/2001 pare a fi un fel de răzbunare și totodată de „supapă de siguranță” a unor grupuri de interese oculte, care nu vor să fie deranjate în vreun fel de la cheltuirea netransparentă a banilor publici.

Firma soțului „Anei Pauker de la Dolj” e abonată la contracte pe bani publici

Dacă ar fi avut succes în mutilarea Legii 544/2001, tovarășa deputat PSD Eliza Mădălina Peța Ștefănescu ar fi protejat, implicit, și interesele firmei soțului ei, SC REMEX SRL. O firmă tot mai prosperă, cu sediul în Ișalnița (fief al PSD controlat de „Nașul” Flori!), a cărei cifră netă de afaceri a crescut uimitor în decursul a 10 ani: de la 1.724.732 în 2008 la 9.137.322 lei (în 2018), conform site-ului Expose.ro. Adică, o creștere de peste 5 ori a cifrei de afaceri!

Deteriorarea până la anulare a dreptului cetățenilor de a interoga autoritățile publice cu privire la activitatea lor, inclusiv la modul cum folosesc banii publici, ar permite „secretizarea” contractelor „cu dedicație” primite din bugetul comunităților de „firmele de casă” agreate de partide. O situație foarte convenabilă pentru patronii de firme care gravitează în jurul partidelor politice, deci și domnului soț al deputatei PSD Eliza Mădălina Peța Ștefănescu.

În plină pandemie de Covid-19, când alte firme au fost obligate să-și restrângă activitatea sau chiar să se închidă, firma REMEX se descurcă binișor, obținând contracte pe bani publici de la diferite entități publice din Dolj, în decursul a numai trei luni (iunie-august 2020):

• Comuna Melinești (Consiliul Local Melinești) – Executare lucrări de amenajare drumuri: asfaltare, balastare și preluare ape pluviale. Valoare de achiziție: 448.000 lei.
• Comuna Caraula (Primăria Caraula) – Achiziție lucrări asfaltare străzi. Valoare de achiziție: 424.394,72 lei.
• Colegiul Național „Frații Buzești” Craiova – Reparații de instalații sanitare și înlocuire obiecte sanitare. Valoare de achiziție: 10.084,20 lei.
• Liceul Teoretic „Henri Coandă” Craiova – Lucrări de reparații la instalațiile de încălzire. Valoare de achiziție: 8.187,36 lei.
• Liceul Energetic Craiova – Lucrări de instalații de apă și canalizare și de conducte de evacuare. Valoare de achiziție: 1.265,39 lei.
• Comuna Ghercești – Achiziție lucrări refacere pod. Valoare de achiziție: 120.000 de lei.

Conform Declarației de Interese nr. 313/15.06.2020, depusă de tovarășa deputat PSD Eliza Mădălina Peța Ștefănescu, soțul a încasat sume substanțiale din contracte încheiate cu autorități publice din Craiova și Dolj. Dintre acestea, amintim câteva:

• în 12.08.2014, soțul deputatei încheie un acord-cadru de lucrări cu Municipiul Craiova, cu o durată de 48 de luni și în valoare 12.011.048,66 lei;
• cu Consiliul Județean Dolj încheie două contracte, în 04.01.2018 (contract de lucrări de reparații, cu o durată de 10 luni și în valoare de 1.669.259,83 lei) și în 12.01.2018 (contract de lucrări cu o durată de 3 luni și în valoare de 392.809,86 lei);
• cu Universitatea din Craiova, în 22.02.2018, încheie un contract de lucrări cu o durată de 12 luni și în valoare de 1.160.520,05 lei;
• cu Comuna Ișalnița, în 02.04.2019, un contract de lucrări cu o durată de 21 luni și în valoare de 4.096.242,28 lei etc.

Mutilarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public ar fi prima breșă realizată de politicieni în sistemul de garantare a transparenței utilizării banilor publici de la bugetul statului român și din fondurile europene. Firmele „de casă” ale partidelor, cum evident că este și firma controlată de soțul tovarășei deputat PSD Eliza Mădălina Peța Ștefănescu, s-ar număra printre beneficiarii direcți ai acestei grozăvii anti-democratice și anti-europene.

„Ana Pauker de la Dolj” răsplătită pentru loialitate – loc eligibil pe lista candidaților PSD la Camera Deputaților

Eliza Mădălina Peța Ștefănescu a primit un loc 4 pe lista candidaților PSD la Camera Deputaților, la alegerile din 6 decembrie. În atmosfera tot mai tensionată din organizația PSD Craiova/Dolj, această poziție reprezintă o confirmare a relațiilor de încredere dintre „Ana Pauker de la Dolj”, autoarea tentativei de anulare a transparenței în administrația publică din România, și conducerea actuală a PSD Craiova/Dolj.

Pentru societatea civilă din Craiova și din România, așezarea pe un loc eligibil a tovarășei Eliza Mădălina Peța Ștefănescu pe listele candidaților PSD la Camera Deputaților reprezintă confirmarea unei alte realități: PSD sfidează normele promovate de Uniunea Europeană cu privire la funcționarea transparentă a administrației publice în beneficiul cetățenilor.

O confirmare care, cu siguranță, va fi sancționată la urna de vot!

CITIȚI ȘI:

* VIDEO. Garcea, revoluționarul Securității: „Vă chem în Piața Victoriei! Nu mai suport!”

* Ministerul Educației desființează cele două școli doctorale ale Academiei de Poliție – fabrici de diplome obținute prin corupție și impostură