Acasă News Scenariul de război „Poarta Focșanilor”: la un atac al Rusiei, România ar...

Scenariul de război „Poarta Focșanilor”: la un atac al Rusiei, România ar pierde bătălia într-o zi, fără sprijinul NATO. De ce insistă SUA să modernizăm infrastructura

Fără sprijinul NATO, România ar pierde bătălia cu Rusia în mai puțin de o zi, iar infrastructura deficitară a țării noastre ar împiedica forțele aliate să intervină în timp util. Aceasta este concluzia scenariului de război “Poarta Focșani”, una dintre cele 5 variante privind posibile agresiuni ale Rusiei asupra flancului Estic al NATO, dezbătute de think-tank-ul american CEPA, conform publicației Europa Liberă.

Potrivit portalului sus-menționat, experții americani, între care și generalul Ben Hodges, fostul comandant al forțelor SUA în Europa, au avut în vedere 5 posibile atacuri prin surprindere pe care Rusia le-ar putea executa asupra Europei și a nordului Africii:

1) cel prin “Poarta Focșanilor” spre București și Balcani, cu ținta Marea Mediterană;

2) cel pe ruta Nord-Baltică (țintele fiind Norvegia, Suedia și Estonia);

3) coridorul Suwalki (Polonia) – cu ținta Germania;

4) Balcanii de Vest (via Ungaria);

5) Libia (pe mare și pornind de la bazele militare din Siria).

“Poarta Focșanilor”, cheia strategică a României în ultimii 100 de ani

În ceea ce privește România, direcția de atac nu reprezintă nicio noutate. Sectorul Focșani – Nămoloasa – Galați, supranumit “Poarta Focșanilor”, este cheia spre inima României. Înainte de Primul Război Mondial, România – temându-se îndreptățit de pericolul unei invazii rusești – a fortificat puternic această linie defensivă.

În toamna lui 1916, când generalul francez Henri Berthelot i s-a adresat șefului STAVKA (Marele Stat Major al Armatei ruse), generalul Mihail Alexeev, pentru a cere sprijin pentru armatele române încolțite de Puterile Centrale, rusul a tras pe hartă o linie între curbura Carpaților și Galați (exact ruta “Poarta Focșanilor”), spunând că numai când se va ajunge acolo vor interveni trupele țariste, pentru că pe acea linie ar putea fi opriți nemții. Așa s-a și întâmplat, armatele invadatoare fiind oprite de ruși pe aliniamentul Siretului în decembrie 1916 – ianuarie 1917.

În vara următoare, tot pe acolo au încercat Germania și Austro-Ungaria să forțeze intrarea în Moldova și Sudul Rusiei.

27 de ani mai târziu, în august 1944, armatele sovietice au spart frontul și s-au revărsat în Țara Românească, de asemenea, pe aceeași rută. Planurile comandamentului german și ale lui Ion Antonescu de a opri invazia pe aliniamentul Focșani – Galați au eșuat din cauza vitezei armatelor sovietice, a lipsei de rezerve și a loviturii de stat petrecute la București pe 23 august.

Invazia URSS în România din august 1944. Spargerea frontului din Moldova, lovitura de stat de la București și lipsa rezervelor au împiedicat o repliere eficientă a trupelor germano-române în zona Focșani – Galați

Concluzia scenariului de luptă: Poarta Focșanilor „servește pe post de pâlnie dinspre nord și creează un câmp de luptă propice tancurilor“

Acum, în 2020, problema principală a României este lipsa infrastructurii, au concluzionat participanții la discuția despre posibilele invazii rusești ale Europei. Phillip Petersen, coordonatorul scenariului “Poarta Focșanilor”, a explicat că “România trebuie să investească în infrastructură, lucru care nu se întâmplă”.

Așa se explică, în parte, și preocupările UE și SUA de a dezvolta cât mai rapid o rețea de autostrăzi și căi ferate care să ajungă de la Marea Baltică la Marea Neagră. Generalul Ben Hodges a menționat că șansele de reușită ale NATO țin de “capacitatea de întărire rapidă, care se bazează pe mobilitatea militară de a mișca echipamente și militari peste râuri, poduri sau munți, totul în timp ce protejezi infrastructura critică în fața vulnerabilităților cibernetice. Această mișcare are loc de-a lungul unor distanțe vaste, cu multiple treceri de frontieră și pe infrastructura mai multor state-gazdă. Și cel mai important, are loc pe timp de pace, înainte ca o criză să fie oficial declarată”.

Vorbind strict despre scenariul românesc, Hodges a adăugat că “s-a concentrat pe faimoasa Poartă a Focșanilor și asupra reliefului foarte dificil, obstacolelor puse de munții Carpați și apoi de fluviul Dunărea, care este un obstacol, dar și ceva care ne ajută“.

Conform studiului făcut de New Strategy Center din România și Centre for the Study of New Generation Warfare, citat de Europa Liberă, aliniamentul de apărare numit “Poarta Focșanilor” este “unul dintre cele mai critice terenuri militare operaționale din România. Servește pe post de pâlnie dinspre nord și creează un câmp de luptă propice tancurilor. Totuși, în circumstanțele potrivite, poate deveni o capcană operațională care lasă puține posibilități de scăpare”.

Potrivit studiului, prin această “poartă” tancurile rusești venind din Est pot ataca direct Bucureștiul și apoi să se reverse în toată regiunea Balcanilor. În sens invers, un atac aici ar asigura pătrunderea dinspre Sud către Centrul Europei.

„Rezolvarea greutăților care țin de calea ferată și de transportul rutier, pentru a ajunge la acest câmp de luptă, este o provocare de investiții pe termen lung“

O simulare de război cu Rusia făcută anul trecut de Academia Forțelor Terestre de la Sibiu arată că, în cazul unui atac al acestei țări, România singură ar pierde lupta într-o singură zi. De aceea este obligatoriu ca NATO să poată interveni înainte ca România să fie scoasă din luptă și ocupată. Problema e însă lipsa infrastructurii. Trupele aliate n-ar avea pe ce drumuri să ajungă rapid pe câmpul de luptă, ca să întoarcă soarta bătăliei.

Phillip Petersen a mai explicat, vorbind despre zona Focșani: „Problema este că trebuie să traversezi multe râuri ca să ajungi și apoi să ieși de pe acel câmp de luptă. Deci rezolvarea greutăților care țin de calea ferată și de transportul rutier, pentru a ajunge la acest câmp de luptă, este o provocare de investiții pe termen lung. Pentru că s-a făcut foarte puțin în această privință“.

Conform simulării din 2019, România are nevoie de elicoptere de atac, apărare antiaeriană și drone pentru supraveghere și recunoaștere, pentru a preîntâmpina invazia tancurilor rusești prin “Poarta Focșanilor”. Nivelul actual de pregătire și de echipare al armatei române nu ar fi însă nici pe departe suficient ca să încetinească măcar invazia.

„Forțele actuale ale României nu vor putea să respingă atacul inițial al inamicului atât în direcția Moldovei, cât și a unei operațiuni pe mare”

Ruta probabilă a invaziei Rusiei în România, conform scenariului „Poarta Focșanilor”. FOTO: Europa Liberă

Studiul citat de Europa Liberă nu oferă motive de optimism în acest moment:„Forțele curente ale României, în ciuda determinării și curajului, nu vor putea să respingă atacul inițial al inamicului, atât din direcția Moldovei, cât și a unei operațiuni de coastă.

– Forțele Navale românești și bateriile de coastă s-au dovedit cu mult în urma a ceea ce le-ar face relevante operațional, în termeni de performanță, și ar beneficia foarte mult de pe urma achizițiilor planificate pentru rachete și radare.

Forțele Aeriene s-au dovedit incapabile să bată operațiunile aerospațiale «roșii» și să se constituie într-un factor în bătălia terestră, în prima zi de luptă. Artileria «roșie» a avut o asemenea rază de acțiune și capacitate, încât a lovit forțele terestre române fără să sufere foc de contrabaterie și să fie determinate să își schimbe pozițiile de tragere“.

Din nou, n-ar fi vorba despre o noutate în aceste concluzii ale primului scenariu. În Primul Război Mondial, armatele române au trăit exact aceeași dramă, în campania din toamna lui 1916. Cu artilerie depășită, puține mitraliere, fără grenade și mortiere, fără sprijin aerian, trupele române au fost măcelărite și învinse în ciuda eforturilor supraomenești depuse de soldați.

De ce luptă propaganda rusă din România împotriva programului de înzestrare a Armatei

Cel de-al doilea scenariu de război, care a luat în calcul forțe armate modernizate ale României, cu sisteme lansatoare de rachete și elicoptere de atac, precum și cu sprijin prompt al NATO, a arătat complet diferit. “Poarta Focșanilor” a putut fi închisă eficient, iar forțele rusești – zdrobite în “pâlnia” transformată în capcană: Experții români au privit la pâlnia lungă de 150 de kilometri, formată de râul Siret la nord, de râul Buzău la Vest, de Dunăre la Est și de râul Ialomița la Sud, ca pe o capcană unde nu ai unde să te ascunzi de contraatacul elicopterelor și, din cauza barierelor formate de râuri pe toate patru laturile, cu șanse mici de a scăpa. România a închis «poarta» și a transformat-o într-o zonă de ucis tancuri”.

Citită în cheia celor de mai sus, poate fi mai ușor de înțeles asidua campanie dusă în special pe rețelele de socializare de propaganda rusă în România, care critică virulent atât programul de înzestrare a armatei române, cât și prezența aliată în țara noastră. România și țările scandinave, relevă studiul CEPA citat mai sus, sunt punctele vulnerabile și cele mai probabile ținte ale Rusiei în cazul unui conflict armat cu NATO.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

VIDEO. Garcea, revoluționarul Securității: „Vă chem în Piața Victoriei! Nu mai suport!”

VIDEO. Dan Bittman își continuă delirul conspiraționist: „În Germania nu moare nici dracu’ de Covid!” / „Să dea Dumnezeu să mor și eu de Covid!”

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Modifică Setările