”Золотой” вотум недоверия правительству*

* Moțiunea de cenzură ”de aur” împotriva Guvernului

Criza politică declanșată de moțiunea de cenzură depusă de PSD-AUR este mai mult decât un simplu episod de instabilitate parlamentară. Am ajuns aici pentru că au fost comise mai multe erori strategice, s-au acumulat tensiuni și jocuri de culise. Altfel spus, s-a format un ”vortex” în centrul căruia se află, inevitabil, președintele Nicușor Dan, fostul mare depozitar al speranțelor românilor într-o Românie europeană și democratică.

Eșecul unei strategii: conciliatorismul prezidențial

Președintele Nicușor Dan a mizat pe o strategie de mediator, s-a ascuns cu lașitate sub ”fustele” consilierilor care l-au învățat (la îndemnul cui?) să se țină strict și împietrit de prevederile constituționale. Într-o perioadă în care salvarea democrației și a traseului european al României solicita un ”președinte-jucător”, Nicușor Dan a evitat confruntarea directă cu mafia din PSD și a încercat să mențină un echilibru fragil între partidele coaliției, sub pretextul păstrării ”stabilității naționale”.

Problema nu este intenția – în teorie, este justificată de rolul constituțional pe care-l are Președintele –, ci execuția, care a fost deplorabilă și a generat suspiciunea rezonabilă că Nicușor Dan și-a trădat electoratul.

Au existat câteva ”decizii-cheie” care au erodat rapid capacitatea reală de reacție și acțiune a președintelui Nicușor Dan.

• Numirile la Parchete, inclusiv la DNA, au fost realizate cu acceptarea propunerilor venite de la Mafia PSD și au transmis un grav semnal de vulnerabilitate. În logica politică mioritică, ceea ce a făcut Nicușor Dan nu este un compromis politic, ci o masivă cedare de teren. La acest moment, indirect, Clanul PSD de la Craiova, Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, controlează marile Parchete.
• Amânarea numirii șefilor serviciilor de informații a lăsat un vid de putere extrem de toxic exact în zona în care președintele ar fi trebuit să fie cel mai solid – controlul Serviciilor secrete. La acest moment, doar existența unor grupuri de ofițeri de informații loiali statului român oprește prăbușirea totală și definitivă a Serviciilor secrete românești în ghearele mafiei politice.
• Refuzul de a-l susține explicit pe premierul Ilie Bolojan a creat impresia că Guvernul este negociabil. Mesajul indirect prelins din comportamentul afectat de lașitate al președintelui Nicușor Dan a fost acela că Bolojan este o marfă care poate fi negociată și, eventual, eliminată de pe ”taraba” politicii românești.
• Ruptura de societatea civilă, care l-a susținut inițial, a accentuat percepția de izolare și indecizie a președintelui Nicușor Dan. Văzut cu ”sacii în căruță”, președintele n-a așteptat prea multe luni să rupă fățiș și brutal legătura cu societatea civilă din care provine. ”Stabilitatea” mafiei politice i-a fost mai folositoare, se pare…

Rezultatul acestor grave trădări? Mafia din PSD, controlată de Clanul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, prin ”păpușa” Sorin Grindeanu, a testat limitele… și nu a întâlnit o rezistență reală. A fost aplicat exact tiparul clasic al escaladării: împingi până când vezi clar că nu ești oprit.

Moțiunea de cenzură PSD-AUR: cât de aproape este de succes?

În matematica parlamentară, moțiunea nu este o formalitate, dar nici nu este improbabilă. ”Cheia” succesului stă în operarea eficientă cu trei variabile:

• Disciplina internă a PSD-AUR – câți parlamentari sunt dispuși să meargă până la capăt?
• Transferurile de voturi și absențele – în multe situații, decisive.
• Presiunea publică și presiunea grupurilor de interese – există o dorință evidentă ca Bolojan să fie înlăturat.

În PSD, există un reflex al obedienței. După întrunirea de la Timișoara, în care s-a decis ieșirea de la guvernare, PSD-iștii au înțeles pe deplin că partidul este un fel de ”hidră cu trei capete”: unul ”formal” (”păpușa” Sorin Grindeanu) și cele două capete ale Clanului de păpușari (primărița Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și bărbățelul acesteia, europarlamentarul Claudiu Manda), care decid politica partidului.

Totuși, în PSD mocnește o nemulțumire față de jocurile pe care le face Clanul LOV–Manda. S-a văzut asta în ședința Biroului Permanent Național al PSD de ieri, în care Grindeanu a suportat critici destul de severe din partea unor lideri ai partidului pentru că nu li s-a comunicat planul de a face un acord cu AUR pentru demiterea Guvernului Bolojan.

Surse din PSD au dezvăluit că despre alianța cu AUR de a depune împreună moțiunea de cenzură au știut și au decis doar trei lideri: deputatul Sorin Grindeanu (președintele partidului), europarlamentarul Claudiu Manda (secretarul general) și deputatul Marian Neacșu (fost vicepremier din partea PSD).

A existat, fără îndoială, și a patra persoană, anume Lia Olguța Vasilescu (primărița Craiovei), probabil liderul PSD care a inițiat și coordonat toată acțiunea și care a dorit cu tot dinadinsul să-l vadă doborât pe Bolojan. Ea îl împinge constant la rele pe Manda – soțul soției sale.

Reamintim și faptul că au fost solicitate semnături de la parlamentarii PSD, fără să li se spună că vor fi folosite pentru depunerea unei moțiuni de cenzură la comun cu AUR. Se reconfirmă poziția de slugă a Clanului Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda pe care o ocupă Sorin Grindeanu.

Dincolo de aceste zbateri interne din PSD, la votul pentru moțiunea de cenzură, în Parlament, este destul de puțin probabil ca reflexul obedienței, care stă la baza disciplinei interne în acest partid, să fie învins și că vor exista parlamentari care să voteze împotriva moțiunii de cenzură.

În AUR, situația este mult mai simplă. AUR este un partid construit în jurul unui personaj, fără o minimă democrație internă, aflat la voința discreționară a liderului. Puțin probabil să trădeze vreunul dintre parlamentarii AUR, a căror carieră politică (și, implicit, privilegii) depinde de Simion.

Cât despre transferul de voturi PENTRU moțiunea de cenzură, se poate spune că sunt posibile atât din zona PNL (da, în PNL există o ”gașcă veselă” de nostalgici după USL), cât și din POT, SOS și din rămășițele suveraniste prelinse din acestea.

Ilie Bolojan are susținerea unei părți importante dintre români. O susținere însă prea mică. Cei mai mulți dintre compatrioți sunt frustrați că reformele au lovit doar buzunarul lor și au protejat mafia politică, marile afaceri conectate la banii publici și casta funcționarilor. Bolojan este considerat vinovat pentru această situație. Prea puțini români înțeleg că este mai ales efectul sabotării reformelor comisă de oamenii PSD. Nu în ultimul rând, grupurile de interese din PSD, PNL și AUR, care au acces la banii publici sau doresc acest acces (cazul celor din AUR), îl vor înlăturat pe Bolojan pentru că-i încurcă.

Rezultă că moțiunea de cenzură PSD-AUR are șanse mari să treacă la vot. Însă adevărata problemă este ce se va întâmpla după!

Capcana de AUR: jocul lui Simion

George Simion a mutat deja discuția din zona ”demers parlamentar” în zona ”alternativă la putere”. Asta este capcana întinsă de AUR.

PSD a vrut inițial să-l pună presiune pe Bolojan, apoi să renegocieze poziția PSD în coaliție și eventual să se repoziționeze avantajos în situația în care s-ar fi acceptat varianta numirii unui nou prim-ministru. Toate acestea au eșuat și, astfel, s-a ajuns la soluția unei alianțe ”de facto” cu AUR – partidul extremist, anti-UE, anti-NATO și anti-democratic condus de George Simion.

AUR are o agendă radicală. AUR vrea alegeri anticipate cât mai curând, pentru că ocupă o poziție foarte bună în sondaje. AUR se află la momentul de maxim capital politic și dorește să-l folosească la maxim. Prin depunerea moțiunii de cenzură, AUR obține legitimarea ca for dominant – locul unde, de fapt, se hotărăște soarta țării.

Nu întâmplător, George Simion, vorbind despre colaborarea PSD-AUR, a declarat că ”avem majoritate”. Prin această declarație, Simion obligă PSD să-și asume public alianța ”de facto” pentru depunerea moțiunii de cenzură. În același timp, Simion reduce spațiul de negociere aflat la dispoziția PSD și împinge situația politică a României spre o criză ireversibilă.

Alianța cu AUR este un ”cadou otrăvit” pentru PSD. În ochii electoratului, acest partid se transformă, fără să existe această dorință în rândul elitei PSD, în partenerul oficial al AUR. Electoratul va trage concluziile de rigoare și va concluziona că PSD este doar o anexă a AUR, fără de care nu are nicio putere în Parlament… și exodul voturilor din zona electoratului PSD spre AUR va continua.

Rolul Clanului LOV – Manda în aruncarea României într-o criză aproape mortală 

Influența acestui tandem nefast pentru țară, Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, nu trebuie subestimată. Indiciile sugerează câteva linii de acțiune ale Clanului pentru obținerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, depusă în alianță cu AUR.

• A existat o presiune constantă și timpurie pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, exprimată public de Clan.
• Discursul anti-Bolojan a fost treptat adpotat ca mesaj principal al PSD, deși partidul se afla la guvernare.
• S-a pregătit și implementat etapizat o strategie de repoziționare a PSD spre o formulă radicală, concretizată acum prin depunerea moțiunii de cenzură în alianță cu AUR.
• La Craiova, în Consiliul Local, Clanul PSD a experimentat și testat colaborarea cu AUR, cu ajutorul oferit de traseiștii politici de la PNL Craiova care au trecut la AUR și cu acordul explicit al lui George Simion (nu întâmplător, PSD a ajutat AUR să obțină un loc de viceprimar).

Modul în care a fost realizat ”managementul” situației în interiorul PSD – neimformarea liderilor PSD despre alianța cu AUR, felul în care au fost strânse semnăturile pentru moțiune de la parlamentarii PSD etc. – face dovada faptului că Sorin Grindeanu nu a lucrat sub controlul partidului, ci sub controlul Clanului care depune de multă vreme eforturi serioase pentru înlăturarea lui Bolojan.

Declarația lui Grindeanu, că nu există un acord politic post-moțiune încheiat cu AUR, este puțin credibilă și foarte probabil a fost făcută sub presiunea acelor lideri PSD nemulțumiți că au fost lăsați în afara mecanismului decizional.

Există o probabilitate mare ca moțiunea de cenzură și alianța ”de facto” cu AUR să reprezinte ”opera” Clanului Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda. Dacă PSD va pierde controlul narativului politic și va rămâne ”remorca” AUR, crește și probabilitatea unui scenariu în care vom avea un guvern PSD-AUR, cu un premier oferit de AUR (Dungaciu, Peiu sau chiar Simion) și un prim-vicepremier de la PSD (posibil, Lia Olguța Vasilescu).

Pofta i-a venit Clanului mâncând Craiova, Doljul și, de ceva timp, bucăți tot mai mari din Oltenia. Însă jocul în care soții Vasilescu–Manda au aruncat PSD-ul este foarte periculos și poate avea ca final dispariția PSD sau măcar transformarea lui într-un ”partid de buzunar”.

Ce se poate întâmpla dacă moțiunea de cenzură trece

Teoretic, există cel puțin patru scenarii majore.

România să fie condusă de un guvern PSD-AUR. Acest guvern va fi instabil din prima zi, fiind lipsit de coerență și afectat de tensiunile dintre PSD și AUR, care vor escalada. Legitimitatea externă a unui guvern PSD-AUR va fi precară, iar riscurile economice vor deveni extrem de ridicate. Observăm că deja piața financiară, bursele au reacționat negativ la anunțul că PSD și AUR vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.

Numirea unui guvern tehnocrat. Deși ar fi un scenariu avantajos pentru PSD, puțin probabil că AUR va accepta fără reacție ca PSD să susțină acest guvern. AUR ar considera că PSD comite o trădare și, destul de probabil, va face publice chestiuni referitoare la negocierile avute cu PSD și care acum sunt ținute la secret. Un guvern tehnocrat este o soluție de avarie, depinde în mare măsură de președintele Nicușor Dan și va fi foarte greu de susținut politic, în Parlament.

Revenirea la o formulă guvernamentală cu Ilie Bolojan. Este un scenariu posibil doar dacă PSD se retrage strategic și ar însemna o înfrângere gravă pentru AUR. Probabilitatea unui astfel de scenariu este mică, mai ales că PSD este controlat de Clanul LOV – Manda, dușmani declarați ai lui Bolojan.

Alegeri anticipate este scenariul apocaliptic și a cărui probabilitate este tot mai mare. Pentru AUR, acest scenariu este perfect pentru că acest partid extremist se află la vârful maxim de capital politic și de susținere electorală. Acest scenariu ar fi dezastruos pentru democrația din România și ar deschide drumul spre prăbușirea țării în abisul unui regim iliberal, naționalist și antidemocratic.

În cazul declanșării alegerilor anticipate, AUR este principalul beneficiar (dispune de mobilizarea emoțională masivă a electoratului propriu, discursul anti-sistem și anti-UE are aderență la un procent consistent de români etc.). Destul de probabil, în acest context, AUR va asimila și diferitele forțe ”suveraniste”, ”naționaliste”.

PSD se va afla într-un risc major. O mare parte a electoratului său a migrat spre AUR. Electoratul rămas, încă dependent de mecanismele tradiționale de cointeresare folosite de PSD (asistați social, pensionari, membri de partid  sinecuriști în administrația publică și în diferite companii de stat etc.), este deja insuficient pentru a oferi partidului un scor bun la alegerile anticipate.

PNL, USR, UDMR și alte forțe ferm sau oarecum pro-europene și reformatoare vor ”merge pe sârmă” în cazul alegerilor anticipate. Este dificil de estimat dacă aceste forțe politice vor reuși să obțină, cumulat, suficiente locuri în Parlament încât să poată forma guvernul.

Alegerile anticipate sunt un risc major pentru toate partidele, mai puțin pentru extremiștii de la AUR. Ne reamintim un adevăr simplu: urna nu negociază.

RoExit – un risc real?

Un eventual succes electoral major al AUR și un guvern controlat de AUR nu înseamnă automat ieșirea României din Uniunea Europeană. Există însă câteva riscuri reale.

Un regim naționalist al AUR, cu sprijinul grupării naționaliste din PSD, ar intra rapid în conflict deschis cu instituțiile Uniunii Europene. Acest fapt ar genera rapid blocaje majore în accesarea finanțărilor europene (PNRR, fonduri structurale etc.). Pe plan internațional, ratingul României ar suferi retrogradări succesive, ceea ce ar face România neinteresantă pentru investiții și pentru piețele financiare.

România ar intra într-o izolare politică graduală la nivelul Uniunii Europene. Deși probabilitatea unui RoExit imediat este relativ scăzută, crește probabilitatea transformării României într-un regim politic iliberal, mai sinistru chiar decât cel construit, până de curând, de Viktor Orban din Ungaria.

Concluzie: România este aproape de momentul adevărului

Criza actuală nu este despre o moțiune de cenzură. Criza în care ne-a aruncat Clanul PSD de la Craiova, Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, este despre cine controlează direcția politică a României, despre sfera de influență unde ne-am putea afla peste cel mult un an: sub protecția Uniunii Europene sau în ghearele Rusiei.

Nicușor Dan a încercat să evite conflictul, a căutat ”stabilitatea politică”. Cel puțin asta ne-a zis. Dar politica nu iartă vidul de putere. Și, mai ales, politica nu iartă lașitatea.

Întrebarea cu care rămânem nu este dacă forțele care încă mai apără democrația în România vor reacționa, ci dacă mai au timp s-o facă eficient și coerent.

Nu peste mult timp, vom afla răspunsul…

DE ACELAȘI AUTOR:

* România trădată. Ofensiva PSD asupra Guvernului Bolojan și ecuația puterii într-un stat destructurat

* Miercurea Trădării – asasinarea democrației ca ritual. Nicușor Dan a trădat precum Iuda

* Clanul Olguța–Manda contra României