Vă dați seama că bolovanii ăștia de la PSD nu au un Plan B?! Iar cu Bolojan îți trebuie unul neapărat. S-au luat după Olguța și Grindeanu și acum se uită unii la alții ca proștii. Nu știu ce să facă.
Drama va fi și mai mare când vor fi demisionați de pe sinecurile lor. De mâine adică. Sunt disperați. La primul salariu vor urla de-a dreptul. Că… nimic pe card!
S-au luat după Olguța și Grindeanu ca proștii. Ăia au pe card, dar nu le dau. Mult caviar au, dar nu de dat. Sărăcie, nu alta. Ia, de la Ilie!
Grindeanu era sigur că rupe PNL. Că-l face pe Bolojan ca pe Cîțu, Orban sau ”Marele Erou de la Nassiriya”. ”Echipa câștigătoare” din PNL nu mai răspunde la telefon. Ăia de la AUR – nici așa. De anticipate nici nu se pune problema, nu trec de 10%.
Numără orele până când nu mai au sinecurile. Înroșesc telefoanele. Vor „stop joc”, dar nu se mai poate. Au scos sabia și nu știu ce să facă cu ea. Nicușor ridică din umeri.
Regula e ca premier să fie președintele de partid. Altfel, președintele devine om de paie. Iar Bolojan numai om de paie nu e. E tare ca bolovanul. Nu cedează.
Mare minune dacă ăștia nu-și fac alt partid. E greu fără sinecuri. E nasol să nu ai loc la masa bucatelor. Să te superi ca prostul pe sat și să pleci înainte de felul principal.
Ce făcuși, Bobiță?
***
Riscul cel mai mare, în această perioadă, este legat de cursul de schimb.
De ce spun asta?
Variabilele macroeconomice fundamentale din spatele cursului de schimb sunt următoarele:
- balanța comercială (diferența dintre importuri și exporturi);
- creșterea economică;
- inflația;
- dobânda;
- expansiunea monetară;
- viteza de rotație a banilor.
Când vorbim de cursul de schimb, aceste variabile macroeconomice sunt analizate în termeni relativi. Adică, inflația din România versus inflația din Zona Euro (paritatea puterilor de cumpărare). La fel pentru toate celelalte.
Pe scurt, avem așa:
- dacă în România balanța comercială este mai deficitară decât în Zona Euro, iar deficitul comercial se deteriorează mai rapid, leul se va deprecia;
- dacă în România inflația este mai mare decât în Zona Euro, leul se va deprecia;
– dacă în România dobânda reală este mai mică decât în Zona Euro, leul se va deprecia;
– dacă în România masa monetară va crește mai mult decât în Zona Euro, leul se va deprecia (deficitul înseamnă expansiune monetară);
– dacă viteza de rotație a banilor în România va scădea, leul se va deprecia.
Cu alte cuvinte, în spatele oricărei monede stă un sistem economic cu mai multe sau mai puține probleme structurale.
Cursul de schimb astăzi, în multe țări cu probleme (inclusiv România), nu este un preț de piață. Liber. Doar câteva au flotare liberă după ce am renunțat la aur ca etalon monetar. Pentru multe țări, cursul de schimb rămâne administrat de banca centrală prin diferite forme de regimuri valutare (bandă de variație, ancoră monetară, consiliu monetar etc.). Riscul este ca, administrându-l deconectat de la variabiele macroeconomice fundamentale, să supra-evaluezi sau să sub-evaluezi moneda, cu consecințele de rigoare. De exemplu, o supra-evaluare a leului (evidentă, dacă ne uităm pe variabilele fundamentale) duce la și mai mult deficit comercial (importuri mai ieftine, exporturi mai scumpe).
Cursul de schimb în ultimii ani a fost relativ stabil pentru că intrările de valută au fost mai mari sau la nivelul ieșirilor de valută. La asta au contribuit cu precădere remitențele, fondurile europene și investițiile străine atrase. Să nu uităm, de exemplu, că datoria publică se (re)finanțează jumătate din surse externe, în valută, alimentând o stabilitate aparentă și iluzorie a cursului de schimb.
Această criză politică poate derapa ușor spre ceva nasol și ne poate lovi mai puternic decât pe bulgari. Ne poate transforma ușor în Grecia.
De ce? Simplu.
- Ratarea fondurilor europene (circa 11 miliarde de euro din PNRR) va reduce semnificativ intrările de valută din această sursă.
- Căderea României în ”junk” – foarte probabilă, de altfel – ar fi și mai nasoală. Ar atrage rapid o retragere masivă de capital străin și o limitare drastică a finanțărilor în valută externe. Cam 50-60 de miliarde de euro s-ar retrage instant.
- Rezerva valutară a României, într-un astfel de context sumbru, este insuficientă și cu o lichiditate mult sub riscul sistemic derivat din această criză.
- La toate acestea se va adăuga panica internă, care va duce la o fugă masivă de leu și o cumpărare masivă de valută (dolarizare). Deja se vede de ceva vreme acest fenomen.
- Redresarea prin exporturi mai mari sau prin atragerea de investiții străine va fi și ea dificilă, odată ce ai ajuns în ”junk”.
Dacă toate acestea se întâmplă, și este foarte probabil să se întâmple, cursul va ajunge lejer la 6-7 lei/euro. Pentru că el, acum, este supra-evaluat față de ce vedem pe parte de variabile fundamentale și pentru că o contracție consistentă a ofertei de valută devine tot mai probabilă și tot mai inevitabilă.
Să nu ziceți că nu v-am spus!
Atâta timp cât politicienii nu mai pariază pe România, nu mai pariați nici dumneavoastră pe leu! Nu vă recomand.



