AcasăOpiniiHabemus guvernator, dar ce facem cu Delta Dunării?

Habemus guvernator, dar ce facem cu Delta Dunării?

-

S-au încins spiritele, zilele acestea, între fostul guvernator al Deltei Dunării, Bogdan Bulete, și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Un mare can-can demn de un serial la tembeliziuni, deși această dispută s-ar trasa mai bine în justiție, dacă ar fi cazul. Nu mă interesează această perdea de fum, nu de asta v-am deranjat atenția.

Ce facem cu Delta Dunării? Sunt foarte curios ce va întreprinde noul guvernator, Florin Stăneață, având experiența de la APIA – urmează să transformăm stufărișul în pășune și lacurile în terenuri agricole?! Pentru acest lucru va trebui să se facă fix ce s-a făcut în ultimii 36 ani de democrație, adică nimic, doar mici modificări de destinație în cartea funciară. Măcar să primim subvenții pe noile suprafețe ”agricole”…

Păi, și cum rămâne cu frumusețea Deltei Dunării, a doua cea mai mare deltă din Europa? Ce facem cu acest ecosistem complex dintre biotopul majoritar ACVATIC și o biocenoză extrem de diversă, caracterizată de prin cea mai mare biodiversitate din Europa? Cum rămâne cu resursa piscicolă și resursa ”turistică” pentru localnici și pentru România? Nu știm, vom afla.

Delta Dunării se află în comă profundă, iar în curând va dispărea complet așa cum o știm astăzi, care diferă foarte mult de acum 30 ani, cum o știau părinții și bunicii noștri. Deoarece toată această frumusețe a Deltei se bazează pe apă, care curge în continuare pe Dunăre, dar va dispărea din Deltă prin colmatarea, în timp, integrală a lacurilor.

- Advertisement -

Principala cauză a colmatării este depunerea de aluviuni, aduse de canalele construite în perioada comunistă pentru a servi diverse interese. Prin aceste canale artificiale este transportată apă cu aluviuni din Dunăre în lacurile lăsate de Dumnezeu. Înainte, acest lucru se putea întâmpla doar ocazional, când nivelul Dunării depășea malurile sale.

Aluviunile ar trebui să ajungă în Marea Neagră și să continue creșterea suprafeței României, nu să ducă la dispariția lacurilor din Delta Dunării!

Cele de mai sus le-am descoperit de la domnul profesor Sergiu Diaconu, inginer hidrotehnist, care – în opinia mea – ar fi indispensabil în organigrama Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), în ceea ce se numește administrarea resursei de apă a Deltei Dunării, care este baza Deltei Dunării.

- Advertisement -

Nu cunosc să fi fost făcute studii de adâncimi ale lacurilor și să se observe evoluția dramatică a acestora. Din câte am înțeles, au fost disponibile și fonduri europene destinate decolmatării lacurilor; dar cine să le acceseze, când ARBDD a avut o singură pasiune – să alerge după pescari?!

Sunt două lacuri care s-au colmatat complet, Nuntași și Fortuna, și urmează rând pe rând toate! În acest timp, pescarii dau vina pe pelicani și cormorani pentru lipsa peștelui cum era odată. Păi, cum să mai fie dacă în perioadele de secetă, în majoritatea lacurilor, apa scade la un metru sau mai puțin, adică o lungime de cioc a pelicanului?!

Peștele are nevoie de adâncime pentru a se putea dezvolta. Erau lacuri renumite pentru pește mare, precum lacul Dranov, care avea și adâncime serioasă – am aflat acest lucru din poveștile pescarilor.

Operatorii în turism se plâng de canalele și lacurile colmatate, prin care nu-și pot plimba turiștii, iar comunitățile vor avea de suferit din ce în ce mai mult în anii următori. Asta, ca să nu mai vorbim de copiii noștri, care vor vedea Delta Dunării doar în poze, filmări și o vor cunoaște din poveștile noastre.

Fiind murighiolean, țin foarte mult la Delta Dunării, deoarece am cunoscut-o de copil, din lotca trasă la rame, în liniștea dimineții, cu aburul ridicându-se din apa limpede ca oglinda, mai caldă decât aerul. Am trăit liniștea aceea perfectă, spartă doar de rama ce lovește apa.

Sper că s-ar mai găsi și alții care să iubească acel loc minunat și să-l protejeze pentru generațiile următoare. Din câte am înțeles, domnul Florin Stăneață – noul guvernator – este din Dunavățu de Jos, comuna Murighiol, deci… de-ai locului!

DE ACELAȘI AUTOR:

O părere despre opinia părerologilor

Călina – videochatista care a zăpăcit România pe rețeaua DobiTok

Antreprenorul român – cel mai prost investitor

Răul este absolut, binele este relativ în politica românească

* Reorganizarea administrativ-teritorială a României poate schimba paradigma politică?

ALTE EDITORIALE:

GRIGORE CARTIANU: Lecția USR pentru PNL

ADRIAN PAPAHAGI: Șobolănisme

CITIȚI ȘI:

Structura PSD: 97,7% ticăloșie, 2,3% rațiune. Partidul marii corupții a votat masiv pentru haos

- Advertisement -

5 COMENTARII

  1. E multi prosti care nu știe să citește dau sa înțelege. Idioți utili ciumei ruse PSD,aur sosoci. Ei au puterea votului că cei care știu ,,să citește,,,nu e de basul lor. Ar trebui că cel puțin odată în viața sa vizitam dela Dunării,zona Jurilovca să vedeți herghelii de caii sălbatici cum sunt decimate de lupi,nu au ce manca. Erau singurele herghelii de cai sălbatici din Europa

  2. Imi pare rau pentru Delta Dunarii lasata de izbeliste zeci de ani de catre hamesitii politici pusi pe acaparat si trecut pe persoana fizica multe dintre frumusetile naturale ale Romaniei. Ministra de la Mediu e bataioasa, dar mai trebuie sprijinita si de altii pentru ca nu poate lupta singura impotriva acestei mafii politice care sufoca Romania de 36 de ani.

  3. cat se braconeaza la curent, aveti grije la manusi cu cisme!
    Cum este posibil sa stai 3 zile pe malul Dunarii si sa nu.mai prinzi nimic?
    Delta nu mai are nici 10% din pestele de acum 25 de ani!
    Mai stiti cand in piata de la Tulcea se vindea peste cu 2lei kilogramul?
    Si ereau tarabele pline!

  4. Mai țineți minte scandalul Bastroe?
    Totul a început de la declarațiile lui Grindeanu care era ministru al transporturilor.
    Având studii de dinamica și mecanica fluidelor am urmărit siderat tâmpenia și prostia împrăștiate de televiziuni.
    La Sulina cotele apelor erau la atenționare de inundații și unii urlau că seacă Delta.
    Era Mugur Mihăescu, Garcea, el era specialist, știa situația cel mai bine, pentru că el avea casă de vacanță la Mila 23..
    Dar de ce avea casă de vacanță acolo, într-o zonă protejată?
    Nu după mult timp peste tot se prezenta marea realizare a unui primar care cu fonduri europene mărise capacitatea de transport a turiștilor de la două vaporașe la patruzeci.
    Construcții aiurea, turism scăpat de sub control, braconaj masiv, lipsa studiilor de conservare…de astea nu vorbește nimeni.
    Peste tot în țara situația apelor este la fel.
    Pe marginea lacurilor și râurilor care străbat marile orașe nu am reușit să construim decât cluburi de fițe sau rampe de gunoi.
    Cluburile nautice pentru copii sunt dăunătoare sănătății, mai bine îi ducem la mall în weekend.
    Prostia și fuga după înavuțire rapidă a unora or să ne distrugă.

    • Bine ziceti! De acord.

      Domnul autor, trebuie sa mai scrieti articole despre acele minunate locuri.
      La lacul Nuntasi am fost in toate anotimpurile. Nu mi se pare deloc in regula ca pe langa lac, pana in buza putinului stuf, e teren arabil. Am vazut acolo toamna stolul roz de flamingi si intr-adevar, mult avansat in lac, apa nu era mai adanca de lungimea picioarelor lor. Nu e loc deloc pentru ecosistem, ingrasaminte, tot ce se pune pe pamant pentru agricultura ajunge in lac.

      La cetate pare tristete pare de cand s-a inchis restaurantul – cine stie ce chiolhanuri se faceau acolo… Soseaua pana la cetate e numai buna de “liniute”. In cateva randuri, langa sosea se daduse foc la stuf.

      Vara n-am fost, dar pe nisipurile catre mare e plin de poteci de rulote. Tot pasaretul care se hraneste si cuibareste acolo supravietuieste cum poate.
      Pe camp, la o rascruce, pe o constructie mica din beton e mazgalit un semn legionar.
      Peste camp apar drumuri asfaltate din bani europeni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -
- Advertisment -