VIDEO. Cumpănașu plânge și suspină. S-ar fi putut vinde pe câteva milioane de euro, dar a crezut, naiv, în donațiile poporului

Alexandru Cumpănașu s-a supărat rău de tot pe popor! El se aștepta să vină sute, mii de donații, milioane de euro care să-i susțină campania electorală, și când colo, ce să vezi? Cel mult zece donații! Atâta lipsă de recunoștință l-a înfuriat. Și a făcut un nou live pe Facebook. Un nou episod de delir, împănat cu momente de telenovelă.

Lacrimi și suspine în direct – asta le-a oferit Cumpănașu fanilor săi în noaptea de marți spre miercuri. Dar i-a și certat strașnic! De de îl lasă singur? De ce nu donează? Unde-i diaspora aia minunată, de 5, 6, 7 milioane de români patrioți? Păi, dacă sunt patrioți, să-i doneze, nene, lui Cumpănașu, că are și el cheltuieli!

Și să nu fiți bănuitori că nu știu ce face el cu banii, că vă arată și factura!

Scena plânsului durează aproape 7 minute, dar „patimile lui Cumpănașu” umezesc întreaga durată a auto-filmării, care se întinde pe o oră și 39 de minute.

Iar când e copleșit de spaima că nu va primi suficiente donații pentru a-și acoperi cheltuielile electorale (că doar n-o să-și toace averea furată de la stat, ani de zile, ca un hârciog!), își amintește de Alexandra. O aduce în discuție pe nefericita fată, poate-poate mai convinge pe cineva.

Altfel, viteazul folosește termeni academici, că tot a făcut rost de diplome (de pe la buticuri universitare): „jigodii”, „escroci”, „golani”, „nemernici”, „monștri”, „nenorociți”, „javre”, „năpârci”, „descreierați”, „dereglați”, „dezaxați”, „slugi”, „cretini”, „maimuțe”…

Monologul cumpănașian e lovit puternic de schizofrenie. Zice „Unchiul”, cu peptu’ bombat: „Pe mine nu mă amenință și nu m-a amenințat nimeni. Au o frică atât de mare să mă amenințe în mod direct, o teamă de mine, încât indiferent de cine vorbim, n-o vor face niciodată”. Dar mai la vale e viteaz pe partea-ailaltă: „Am rezistat cu mult curaj tuturor celor care m-au amenințat, șantajat”. Aha…

E dezamăgit și pentru că la mitingurile sale au venit „două mii de oameni”. În realitate, să tot fi fost vreo sută…

Rețineți: vrea mai mulți protestatari, mai mulți bani, mai multe voturi. Ce e atât de greu de înțeles?!

Citiți stenograma selectivă a spuselor lui Cumpănașu! E un deliciu. Iar medicii psihiatri să aibă și pixul la îndemână, pentru observații de specialitate și, poate, pentru a completa fișa de internare.

VIDEO: Momentul artistic „Plânsul patriotului” începe la minutul 28:00

https://www.facebook.com/presedintecnmr/videos/803919533357983/

Monologul delirant al lui Cumpănașu

„Nu mi se pare corect ca o luptă pentru binele tuturor s-o ducă un singur om”

• „Dragii mei, sunt la capătul puterilor. Acest sistem nenorocit mă aduce în starea de a mă gândi foarte serios la ce urmează.”
• „Nu mi se pare drept sau corect ca o luptă pentru binele tuturor s-o ducă un singur om.”
• „În ultimele patru luni, sunt omul cel mai supus la atacuri. Nu cred că a mai trecut vreun om, vreodată, prin așa ceva. Am rezistat cu mult curaj tuturor celor care m-au amenințat, șantajat.”
• „Nu am intrat în această bătălie pentru mine. Nu! Am intrat în bătălie pentru țara asta, pe care o iubesc, și pentru copiii care ne cresc.”

„Diaspora a fost foarte aproape de mine. Este foarte simplu să fiți din gură!”

• „Mă adresez și diasporei, care a fost foarte aproape de mine în această perioadă. Este foarte simplu să fiți din gură! Poate nu vă place să auziți ce-o să vă spun. Nepăsarea față de țară a unora este foarte mare. Nici măcar nu vă condamn, dar cine-și închipuie c-o să reușesc de unul singur se înșală.”
• „Partidele politice, astăzi, au zeci de milioane de euro cu care-și fac campanie. Jigodiile care candidează din partea altor partide au sute de oameni în staful lor. Maimuțele care candidează nu trebuie decât să stea acasă sau să se urce în mașină. Nepăsarea tuturor față de această țară a creat niște monștri enorm de mari.”

„M-a desfigurat fizic această luptă”

• „Faptul că mi-am păstrat totuși mințile cât de cât întregi, în perioada aceasta, este o minune. Nu contează modul în care m-a desfigurat fizic această luptă. Fizic. Problema este alta: eu chiar nu cred că astăzi românii vor să lupte împotriva acestui sistem. Îmi pare rău că v-o spun.”
• „Coșmarul de fiecare zi al meu și al familiei mele cred că este prea mult. Pentru mine este prea mult.”
• „Pe mine mă doare altceva: mă doare nepăsarea unei mari părți a poporului român. Luptăm, luptăm, dar să lupte altul pentru noi.”
• „Astăzi, sute de milioane de euro sunt băgați în piață pentru ca un nenorocit ca Iohannis să-și păstreze funcția sau o tută ca Dăncilă să rămână prim-ministru, sau să-și negocieze libertatea.”

„Problema mea este cu poporul, și nu cu ei”

• „Nu m-am înscris la Președinție pentru a căpăta o funcție sau a căpăta bani. Cred că cine mai are dubii sunt nemernicii ăștia plătiți.”
• „Problema este alta: nu simt, din păcate, sprijinul real al unui popor care ar trebui să scape de jugul ordinar în care trăim. Au luat captivi un popor, dar problema mea este cu poporul, și nu cu ei. Poate că nu e frumos să spun asta, dar nu mă mai interesează.”
• „Pe mine, nu bătălia cu acești oameni mă dezamăgește, ci faptul că implicarea poporului este mult prea slabă. Unii preferă să trăiască ca sclavi.”
• „Nu vreau să judec pe nimeni, dar faptul că din diaspora s-au înscris doar 60.000… pentru mine e o dezamăgire mare.”
• „Nu mi-e frică de nenorociții din sistem. Dar e dureros să vezi că tu lupți, iar o parte din din poporul tău… nu e împotrivă, dar nu-i pasă.”

„Băi, treziți-vă dracului la realitate! Aveți niște cretini care vă conduc”

• „Sunt 7 milioane de români care au plecat în afara țării. 7 milioane de suflete care au plecat în afara țării. Bun, și? La milioane de români plecați în afara țării nu le pasă, pentru că nu sună acasă să le spună: «Băi, treziți-vă dracului la realitate! Aveți niște cretini care vă conduc». Și preferă să ce? Să fie indiferenți. Să știți că e foarte dureros lucrul ăsta. Aveți motivele dvs., eu nu contest lucrul ăsta.”
• „Să ai în permanență în spatele tău niște oameni care sunt plătiți să te înjure, nu e plăcut, dar nu mi-a păsat niciodată. Să ai jigodii care din asta trăiesc, nu mi-a păsat niciodată. Să ai procurori care te amenință pe tine și familia ta, nu m-a impresionat. Ceea ce însă astăzi mă doare cel mai mult e faptul că prea puțini români își doresc o țară diferită de ceea ce au. Și de-afară, și de-aici. Eu nu vreau să jignesc pe nimeni, dar există o limită în toate.”

„Unde-au fost bucureștenii ăștia viteji? Unde-ați stat ascunși?”

• „Câți dintre români au fost în Piața Revoluției să protesteze pentru că nu le convine ce avem azi? Atunci când serviciile de informații n-au fost implicate și nu și-au scos agenții în stradă. Câți? Nu știu – o mie, două mii? Atâta, nu? Câți? Să nu vă supărați pe mine că vă spun: foarte mulți vor să lupte altul pentru ei. M-am trezit în București, din cei 2.000 de oameni care protestau împotriva unui sistem infect, cu peste – cred – 1.500 din țară. Unde-au fost bucureștenii ăștia viteji, cosmopoliți, revoltați? Cu USR-ul cretinilor ăstora de azi? Unde-ați stat ascunși? Unde-ați fost? Unde-au fost?”
• „Pe mine nu mă amenință și nu m-a amenințat nimeni. Au o frică atât de mare să mă amenințe în mod direct, o teamă de mine, încât indiferent de cine vorbim, n-o vor face niciodată.”

„Mi-am văzut băiatul o dată în trei luni”

• „Am stat în ultimele trei luni departe de copiii mei, pentru că eu am crezut în această cauză, și cred. N-am mai stat cu ei. Mi-am văzut băiatul o dată în trei luni, eu, care nu suportam să stau departe de copiii mei niciodată.”
• „Îmi pare rău, am și eu momentele mele când trebuie să răbufnesc. Pentru unii proști, aceste lacrimi sunt un semn de slăbiciune. Nu, la mine sunt un semn de putere. Însă s-a acumulat o tensiune foarte mare, tensiune pe care un om normal n-ar fi putut s-o ducă.”

„Donații din partea românilor? Nu! Dacă au fost 10…”

• „Tot ce-aveam ca și economii le-am băgat din bani personali în campania asta, până acum. Donații din partea românilor? Nu! Nu știu dacă au fost 10 români care… O să public numele… sau, mă rog, cu acordul lor dacă…”
• „Am și eu o întrebare: care-o fi egalitatea în democrație? Penibilii ăștia iau bani de la bugetul de stat ca să ce? Să-și pună mutrele, să dezinformeze, să plătească jurnaliști să-l injure pe Cumpănașu, nu? Cu banii de la statul român, pe care-i primesc pentru campanie. Și Alexandru Cumpănașu sau altul de ce nu are acest drept? Nu-l are.”
• „Celor care mi-au fost alături – nu la jigodii – le spun atât: nu mai există candidat care să-și fi băgat toți banii lui într-o cauză. Eu asta am făcut – și o să vă demonstrez cu facturi, cu tot ce trebuie… Nu am cerut nimănui nimic. Ce-i trept, nici nu s-a înghesuit nimeni…”

„Am crezut că poporul român îmi va fi alături”

• „Am și eu o întrebare: dacă investești tot ce ai, banii tăi personali, într-o cauză, unde sunt restul românilor? În Piață n-au fost… Da, ne văicărim…”
• „Îmi pare rău, nu voi face compromisuri. Și aș fi putut s-o fac, pentru că sunt oameni care s-ar fi bucurat să ceri câteva milioane de euro și să-ți vinzi sufletul și să-ți vinzi procentele pe care le-ai câștigat. Ar fi fost cea mai mare satisfacție pentru aceste jigodii. Așa fac toți.”
• „Nu m-am întâlnit cu niciun politician în toate aceste luni, de când am început această bătălie. Cu niciunul. Cu niciun om de afaceri. Pentru că am crezut că poporul român îmi va fi alături.”

„Credeți că doar așa, cu Facebook-ul, câștigăm alegerile?”

• „Credeți că doar așa, cu Facebook-ul, câștigăm alegerile? Doar așa vom dărâma un sistem bolnav și corrupt până în măduva oaselor? Nu! Nu, pentru că, din nefericire, ca să ajungi la oamenii din comune, din orașe – cum avem noi acum trimiși sute de oameni prin țară – nu e un efort ușor, este un efort foarte greu, personal, în nume propriu, pe banii mei.”
• „Oboseala și presiunea fizică este una uriașă (!!!). Resursele infinite pe care alții le au și noi nu – sau, mă rog, eu nu – te fac să te gândești foarte serios dacă cei care sunt alături de tine sunt cu adevărat. Jignirile, ticăloșiile, abuzurile, amenințările le-am suportat eu, nu dvs. Cred că e nevoie de mai mult de atât.”

„Trebuie să vă hotărâți și dvs. ce vreți!”

• „Vă spun foarte sincer: trebuie să vă hotărâți și dvs. ce vreți! Eu sunt cel mai transparent candidat pe care l-a avut România vreodată. Trebuie să vă hotărâți și dvs. ce vreți – dacă vreți să lupte un om și-atât, iar restul să stea și să chibițeze, sau să considere să se rezolvă de la sine, să știți că nimic nu se rezolvă de la sine.”
• „Am promis un lucru și mă voi ține de el: toți banii pe care oamenii din țară sau din afara țării îi donează, îi voi justifica în fața dvs. Am însă o veste proastă: oamenilor nu le-a păsat suficient și nu le pasă. (Oftează adânc.) În seara aceasta, să știți că se împlinesc aproape patru luni de la dispariția Alexandrei. Și e o lună de când am hotărât cu dvs. să plecăm pe un drum.”
• „Dezvăluiri despre nenorociții care au jefuit țara asta voi continua să fac toată viața. Nu mai contează dacă dvs. veți fi cu toții sau nu alături de mine. Dar, oameni buni, hotărâți-vă și dvs. ce vreți! Dacă vreți să lupte altul și atât, este alegerea dvs. Rămâneți cu cretinii care sunt acuma la conducerea țării!”

„Am demis ministrul de Interne, am demis șeful Poliției…”

• „Eu nu mă mai recunosc fizic în oglindă. Sunt tată de trei copii – și poate patru în curând. M-am riscat și mi-am riscat totul pentru această cauză. Este ușor să dai sfaturi. Da, am făcut plângeri procurorilor-șefi, am demis ministrul de Interne, am demis șeful Poliției… sau, mă rog, am determinat demiterea lor. Mi-am creat dușmani în cele mai mari sisteme ale acestei țări… Dar, oameni buni, eu nu voi accepta – de dragul unei lupte pentru a ajunge în fruntea statului român și a face curățenie – eu nu voi accepta un pact cu diavolul, nu voi accepta să cerșesc la un baron, la doi baroni, la șapte baroni bani ca să-mi fac campanie și să meargă oamenii prin țară, să le spună lucruri… De aceea v-a spus că este foarte important și pentru dvs. să știți ce vreți și ce vă doriți de la țara în care trăiți. Dacă vreți să lupt de unul singur – nu, n-o să pot.”
• „Nu băgați în seamă tot felul de… aceleași jigodii, aceleași năpârci plătite din banii noștri… plătiți să injure… nu-i băgați în seamă, că n-are sens!”

„Mă duceam și puneam botul la câteva milioane de euro„

• „Dacă eram un om slab, mă duceam și puneam botul la câteva milioane de euro pentru procentele alea pe care le am acum. Alții, în locul meu, s-ar fi dus val-vârtej la… era să dau niște nume de interlopi care-și spun oameni de afaceri… și la șansa pe care-o am, credeți-mă că ar fi venit deîndată. Eu nu pot să fac asta.”
• „În seara asta am avut un moment foarte greu, în care mi-am pus problema foarte serios dacă-mi voi mai neglija atât de mult copiii, familia… Și nu pentru că nu merită, ci pentru că aș vrea să simt mai mult că oamenii sunt alături, că merită, că oamenii chiar vor schimbarea asta.”

„Escroci”, „descreierați”, „dereglați”, „dezaxați”, „slugi”, „cretini”…

• „De ce nu mai am voie la TV? Pentru că nu plătesc – 3.000 de euro pe minut, 180.000 de euro pe oră. Al doilea motiv e altul: pentru că dacă eu ajung președinte, toții escrocii ăștia care conduc țara intră în panică, intră în disperare, îi termin. «Rața mecanică» Iohannis și cu «rața mecanică» Dăncilă și cu «rața mecanică» Barna nu pot să cucerească un popor, eu pot. Ei nu au suflet, nu au nimic.”
• „Mă mai uit și eu pe la toți descreierații ăștia care mă înjură pe aici… (Arată spre Facebook.) Eu le las slugile să înjure, nu-i blochez. Dereglații sau dezaxații psihici (!!!) nu i-am blocat niciodată să scrie aici. Asta înseamnă democrație: să-i lași pe toți cretinii să scrie – ce vor ei, când vor…”
• „Nu voi abandona, dar asta nu înseamnă că nu mă simt dezamăgit de o parte din poporul român.”

„Ce șansă am eu, Iohannis, în fața lui Cumpănașu? Zero!”

• „În țara mea, eu nu mai pot să vorbesc. Mai au puțin și mă dau afară din țară de tot.”
• „O maimuță precum Iohannis nu-i doresc nici celei mai nenorocite țări de pe planetă. Nici celor mai ticăloși oameni nu le doresc să fie conduși de personaje ca el. La fel, de una ca Dăncilă, unul ca Barna…”
• „Iohannis se duce în cap. E un personaj care nu emană nimic, nu există…”
• „Iohannis și-a asmuțit toți câinii spre un singur om: Cumpănașu. Pentru că șansa mea de a câștiga alegerile prezidențiale devine reală. Și ce fac eu, Iohannis, când mă duc la dezbateri cu Cumpănașu, în turul 2?! Ce șansă am eu, Iohannis, în fața lui Cumpănașu? Zero!”