O decizie curajoasă a Curții Constituționale a Republicii Moldova a declanșat replica dură, amenințătoare a Rusiei. Moscova încearcă să impună Chișinăului menținerea unui statut special pentru limba rusă, chiar dacă etnicii ruși reprezintă sub 10% din populația Moldovei din stânga Prutului.
Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru relaţii internaţionale din Consiliul Federaţiei Ruse (Camera superioară a Parlamentului rus), a criticat vineri în termeni virulenţi decizia de joi a Curţii Constituţionale de la Chişinău, prin care a fost declarată neconstituţională legea care conferea limbii ruse statut special în Republica Moldova, informează Agerpres.
Criticile au fost exprimate într-o postare pe blogul senatorilor ruşi de pe pagina de internet a Consiliului Federaţiei, postare intitulată „În Europa prin încălcarea drepturilor ruşilor?”.
Kosaciov pune pe acelaşi plan decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova şi pe cea a Ucrainei, din 16 ianuarie, prin care întregul sector de servicii din această ţară trece exclusiv la limba ucraineană. Kosaciov le-a calificat pe amândouă drept „atacuri împotriva limbii ruse”, potrivit portalului Deschide.md.
Senatorul rus vede o legătură între cele două măsuri şi aspiraţia de integrare europeană a Republicii Moldova şi a Ucrainei. „Am impresia că Europa tratează cu indulgenţă astfel de decizii, considerându-le în deplină concordanţă cu valorile europene, la care aderă în mod declarativ Kievul şi Chişinăul, încălcând de fapt convenţiile europene”, susţine Kosaciov. În opinia acestuia, „rusofobia devine un element sistemic al politicii europene, încurajată de Uniunea Europeană în vecinătatea Rusiei”.
„Decizia Curţii Constituţionale îndepărtează Moldova şi mai mult de soluţionarea conflictului transnistrean”
Referitor la decizia de joi a Curţii Constituţionale de la Chişinău, Konstantin Kosaciov susţine că aceasta a fost luată la presiunea forţelor pro-europene. „Aceşti politicieni înţeleg integrarea ţării lor într-un mod specific, prin renunţarea la vechea identitate moldovenească şi a propriei statalităţi de dragul alipirii la România”.
Kosaciov adăugă că nu întâmplător preşedinta Curţii Constituţionale, Domnica Manole, şi deputaţii care au contestat legea votată la sfârşitul anului trecut şi promulgată de Igor Dodon deţin cetăţenie română.
În acest context, Kosaciov aminteşte că preşedinta Maia Sandu a promis în campania electorală că vrea să construiască un stat în care cetăţenii tuturor grupurilor etnice se vor simţi în siguranţă, un stat în care drepturile lor – inclusiv acela de a-şi folosi limba – vor fi protejate în mod fiabil. Dacă Maia Sandu va susţine decizia Curţii Constituţionale, atunci, în opinia lui Kosaciov, va fi foarte dificil să realizeze obiectivul declarat de ea: „stabilirea unor relaţii bune cu Rusia şi rezolvarea multor probleme acumulate între ţările noastre”.
„Nu mai puţin important este faptul că decizia Curţii Constituţionale îndepărtează Moldova şi mai mult de soluţionarea conflictului transnistrean. Este greu de imaginat că locuitorii din stânga Nistrului, care au suferit o tragedie în urmă cu 30 de ani, din cauza aceloraşi probleme lingvistice şi aceloraşi dorinţe ale autorităţilor de la Chişinău de a efectua o românizare forţată, ar dori brusc să se reintegreze cu o astfel de Republică Moldova”, afirmă senatorul rus.
77,87% vorbitori de limba română, 9,39% vorbitori de limba rusă!
Ambasada Rusiei de la Chişinău a calificat drept „alarmantă” decizia Curţii Constituţionale de la Chișinău de anulare a legii prin care limbii ruse i se conferă statutul de limbă de comunicare interetnică.
Totodată, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a emis un comunicat prin care cere misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova să se abţină de la comentarii pe marginea deciziei Curţii Constituţionale.
Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat joi neconstituţională Legea 234 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, care conferea un statut special limbii ruse. Legea fusese adoptată în luna decembrie de o majoritate constituită între Partidul Socialist şi Partidul Şor în Parlamentul moldovean.
„Limbii ruse nu i se conferă statut aparte pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Domnica Manole, președinta Curții Constituționale. Ea a făcut referire la rezultatele recensământului din 2014, când 77, 87% din populaţia Republicii Moldova a declarat că vorbeşte limba română şi doar 9,39% limba rusă, 4,08% limba găgăuză, 3,82% limba ucraineană, 1,48% limba bulgară.
Proiectul de lege cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova a fost adoptat în a doua lectură, cu votul a 55 de deputaţi, într-o sesiune desfăşurată de Parlament în cursul nopţii de 15 spre 16 decembrie. Mai exact, proiectul a fost susţinut de deputaţii Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) şi deputaţii platformei „Pentru Moldova”, din care face parte şi Partidul Şor.
„Au fost timpuri când limba română era vorbită doar când ne plângeam morții. În perioada sovietică, pentru limba română unii au făcut Gulagul”
Curtea Constituțională de la Chișinău a examinat joi sesizările depuse de trei deputați: Octavian Țîcu, Dinu Plângău și Maria Ciobanu. Aceștia au solicitat controlul constituționalității Legii nr. 234 din 16 decembrie 2020 privind funcționalitatea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
În cadrul ședinței, deputatul Octavian Țîcu, președintele Partidului Unității Naționale (PUN), a subliniat că:
- Declarația de independență punctează în mod expres faptul că limba română este limba de stat;
- în Constituție nu se vorbește despre o limbă interetnică.
Argumentele deputatului Octavian Țîcu
- „Au fost timpuri când limba română era vorbită doar atunci când ne plângeam morții și ne cântam doinele.”
- „În perioada sovietică, pentru limba română unii au făcut Gulagul.”
- „Limba română a fost vehiculul împotriva regimului comunist și ne-a dus spre independența Republicii Moldova.”
- „Declarația de independență punctează în mod expres faptul că limba română este limba de stat.”
- „În Constituție nu se vorbește despre o limbă interetnică.”
- „Prin sesizarea pe care am făcut-o, considerăm că această lege este un atentat la suveranitatea și independența Republicii Moldova, prin încercarea de a institui deasupra cadrului constituțional dezvoltarea limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică pe teritoriul Republicii Moldova.”
- „În mod special, articolul 6, care spune că în raport cu autoritățile publice, limba de comunicare este limba de stat și limba lingvistică. Se încearcă o revoluție lingvistică în Republica Moldova, prin instituirea unui bilingvism și promovarea limbii ruse la rangul de limbă de stat.”
- „Această lege contravine articolului 10 din Constituție, prin care se stabilește că minoritățile naționale se vor trata în mod egal. Prin instituirea limbii ruse cu statut special, se încălca acest principiu. Limba minorității ruse nu poate fi impusă drept limbă de comunicare tuturor minorităților. Constituția stabilește că minoritățile etnice vor comunica în limba de stat sau în limba minorității sale etnice.”
- „Nu este un pas revoluționar, este o normalitate ca toți să cunoască limba de stat. Învățarea limbii române trebuie încurajată.”
Sa nu le mai cautam prea mult in coarne rusilor ca o sa le creasca ca la tauri . Nu va mai speriati prea mult de ei ca nu mai reprezinta nimic nici in fosta URSS .