Americanii le-au dat o lecție usturătoare republicanilor, care s-au predat necondiționat în mâinile unuia obsedat de bani, putere, taxe, garduri și războaie.
E un coșmar pentru republicani palma primită de la americani. Nu e meritul socialiștilor democrați. E prostia republicanilor. Care au tăcut mâlc, n-au îndrăznit să comenteze nimic în fața Dictatorului.
Americanii au ales răul cel mai mic. Trump ajunsese un rău imens. Pentru americani, da? Hai să aud acum conservele de la noi cum ne ceartă că nu suntem cu americanii, atunci când ne-am luat și ne luăm de Trump. Cum suntem socialiști și progresiști. El nefiind republican, ci profund anti-american. Etatist, nu mai vorbesc, dovada cea mai clară fiind inflația din America.
Hai să-i văd acum pe cei care s-au gudurat grețos pe lângă mercantilistul ăsta, cum o să dea ei acum din colț în colț! Cum o să redevină pro-americani și pro-europeni, din pro-occidentali. Adică iubitori de Trump, mare fan al lui Putin și Xi, trepanații lumii globale.
MAGA, mă!
***
Acum, că Trump este pa, conservele magaiote de la noi trebuie să se întoarcă iar la prima lor dragoste: Putin. Ascunși după paravanul oferit de pacifistul războinic, vituperau împotriva Europei și a Ucrainei, pe teme atent selectate de Kremlin. Acum, gata! Iar trebuie să schimbe povestea. Dragostea de Rusia, nu. Doar povestea.
Ce ar trebui să înțelegem din această decădere a republicanismului este că libertatea trebuie să redevină urgent program politic. Să aibă reprezentare. Să fie readusă în față ca valoare fundamentală. Și că „a fi bun” după canoanele religioase rămâne la fel de important, dar greu de impus și apărat printr-un program politic care să nu eșueze tot într-o schemă etatistă, în care niște etatiști sunt chemați să impună prin norme porunci și dogme, acolo unde biserica eșuează lamentabil.
Libertatea între ticăloși și decăzuți moral este în van! Dar, din păcate, politica va avea întotdeauna rezultate slabe în această privință. Mai ales că politica are ea însăși mari probleme morale. Taxarea rămânând, la rigoare, un furt cu agresiune instituțională în spate.
Falimentul proiectului etatist magaiot, previzibil dealtfel, anunță și falimentul conservatorismului politic, prost înțeles și dus mult prea departe. În direcție complet greșită.
Sper ca locul să fie urgent reacaparat de povestea frumoasă despre libertate. Despre care discută tot mai puțini și deloc consistent.
Fără libertate nu putem fi fericiți! Liberalismul, ca poveste, nu mai este pentru oricine.
Hai liberare!
