Aflată în ultimii ani într-o stare de ambiguitate, sfâșiată între interesele clare pro-Vest și o atracție bolnavă a unor lideri ai săi pentru Rusia putinistă, Cehia a trecut cu brio examenul electoral: și-a ales entuziasmant un președinte cu orientare fermă spre democrația occidentală.
Republica Cehă – țară de 10,5 milioane de locuitori (55% față de cea a României) și cu o suprafață de 78.866 km² (33% față de cea a României) – a obținut o victorie formidabilă în direcția pro-UE și pro-NATO. Populația acestei țări din Europa Centrală a spulberat speranțele și jocurile subterane ale taberei pro-ruse, care a menținut o ambiguitate periculoasă în relația cu Moscova.
Pavel 58,32% – Babis 41,67%
La aceste alegeri, generalul Petr Pavel (61 de ani), candidatul-surpriză apărut ca independent, l-a învins clar pe fostul prim-ministru Andrej Babis (68 de ani), miliardar controversat. Cei doi au concurat pentru succesiunea lui Milos Zeman (78 de ani), președintele Cehiei în ultimii 10 ani.
Fost şef al Comitetului Militar al NATO şi un susţinător ferm al susținerii militare a Ucrainei, generalul Petr Pavel a fost votat de 58,32% dintre cehii prezenți la urne. Andrej Babis a obţinut doar 41,67% din voturi, potrivit rezultatelor oficiale finale.
Prezenţa la urne în Cehia, stat membru al Uniunii Europene (UE) şi al NATO, a fost de 70%, în urma unei campanii dure, marcată de controverse, inclusiv pe tema Ucrainei. Un val de dezinformare l-a vizat mai ales pe Petr Pavel, iar Andrej Babis s-a plâns că el și familia sa au primit ameninţări cu moartea.
Zeman era tovarăș cu Putin, Babis voia să boicoteze acțiunile NATO
Preşedintele în exerciţiu, Milos Zeman, un politician controversat, a întreţinut relaţii strânse cu Rusia și cu China, după care a luat distanță de Moscova, la invazia Ucrainei, în februarie 2022.
Andrej Babis, ale cărui bogăţie şi probleme judiciare au făcut din el un personaj care divide, a catalogat acest scrutin drept un „referendum asupra lui Babis”.
Miliardarul a încercat să atragă alegătorii îngrijoraţi de consecinţele invaziei ruse a Ucrainei şi a sugerat că rivalul său, Petr Pavel, ar putea implica Cehia în acest război.
Deputatul populist a declarat că nu va trimite trupe cehe în ajutorul Poloniei sau al celor trei ţări baltice ex-sovietice (Lituania, Letonia, Estonia), în cadrul apărării colective a NATO. Declaraţiile sale au provocat întrebări în străinătate, iar situația tensionată l-a obligat pe Babis să revină asupra lor.
Petr Pavel – șeful Comitetului militar al NATO
Petr Pavel, care-și va prelua mandatul în luna martie, s-a angajat să promoveze legături strânse cu Uniunea Europeană, să ajute Ucraina în rezistența ei împotriva agresiunii ruse și să sprijine candidatura Kievului pentru a se integra în UE, susţin analişti cu care a discutat Agenția France Presse (AFP), potrivit Agerpres.ro.
Chiar dacă șeful statului ceh are o funcție onorifică, el formează totuși Guvernul, îi desemnează pe guvernatorul Băncii centrale și pe judecătorii constituţionali şi este comandantul suprem al forţelor armate.
Petr Pavel, fost paraşutist de elită, devine al patrulea preşedinte al Republicii Cehe, de când aceasta a devenit un stat independent, după separarea paşnică de Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia şi-a abandonat regimul comunist totalitar şi a ieşit de pe orbita Moscovei. Predecesorii lui Petr Pavel au fost Vaclav Havel (dramaturg disident anticomunist care a condus ţara în perioada 1993-2003,) Vaclav Klaus (economist, 2003-2013) şi Milos Zeman (2013-2023).
Petr Pavel este erou al Războiului din fosta Iugoslavie, în care a ajutat la eliberarea unor militari francezi.
El a devenit apoi şeful Statului Major al armatei cehe şi a deţinut, în perioada 2015-2019, postul de preşedinte al Comitetului militar al NATO – cea mai înaltă responsabilitate militară în Alianţa Nord-Atlantică.
Pledoarie pro-Ucraina
Cei doi rivali din cursa prezidențială, Petr Pavel și Andrej Babis, au fost membri ai Partidului Comunist, în anii ’80, când Cehoslovacia se afla sub tutela Moscovei.
Însă fostul paraşutist cu o barbă albă atent tăiată şi cu părul alb, care şi-a construit cariera militară în Cehoslovacia anilor 1980, a devenit între timp un apărător fervent al apartenenţei ţării sale la UE şi NATO.
Mare susținător al Ucrainei, Petr Pavel a precizat: „Bineînţeles, Ucraina este necesar să îndeplinească, mai întâi, toate condiţiile pentru a deveni stat membru UE, de exemplu să înregistreze progrese în lupta împotriva corupţiei. Însă eu cred că ea are dreptul să aibă aceleaşi şanse pe care le-am avut noi în trecut”.
Pe site-ul său electoral, Petr Pavel a pledat pentru a ajuta Ucraina: „Nu există alternativă mai bună”.
Pavel a susţinut căsătoria între persoane de acelaşi sex şi adopţiile de către cupluri gay.
Entuziasm în rândul analiștilor
Potrivit analiştilor, experienţa lui Petr Pavel în diplomaţie militară va fi atuul său, iar modul în care va gestiona chestiunile de stat va fi foarte diferit de cel a predecesorului său.
Pavel Havlicek, cercetător în cadrul Asociaţiei pentru afaceri internaţionale de la Praga: „Petr Pavel va fi un preşedinte competent şi înţelege că războiul din Ucraina este una din problemele-cheie cu care Europa se confruntă. Ştim că are contacte la NATO (…) care sunt foarte puternice, iar politica externă va fi domeniul său”.
Potrivit lui Havlicek, Petr Pavel va putea restabili şi bunele relaţii cu SUA, deteriorate de mai mulţi ani. „Are o experienţă mare şi solidă a reuniunilor şi negocierilor şi o va arăta. În ceea ce priveşte politica externă, va fi în elementul său”, a subliniat el.
Jiri Pehe, analist politic la Universitatea New York din Praga: „Generalul Pavel este foarte favorabil Ucrainei (…), foarte critic faţă de Rusia. Poziţia sa va implica o susţinere puternică, necondiţionată pentru Ucraina”, apreciată deja de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Jiri Pehe mai spune că Petr Pavel este mai critic decât predecesorul său, Milos Zeman, faţă de Grupul de la Vişegrad, format din Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria, mai ales după ce premierul maghiar Viktor Orban a intrat în dezacord prelungit cu UE în privinţa respectării statului de drept şi a legăturilor sale cu Putin.
Petr Pavel l-a criticat pe liderul maghiar în mai multe rânduri, iar cu prilejul vizitei sale în Ungaria, în decembrie 2022, s-a întâlnit cu responsabili ai Opoziţiei.
„El ar prefera să redefinească cooperarea regională într-un format mai larg, care reuneşte mai multe ţări, ceea ce ar însemna că influenţa Ungariei ar fi neutralizată”, crede Jiri Pehe.
Pavel Saradin, analist în cadrul Universităţii Palacky: „Petr Pavel se va inspira din politica Guvernul (…), nu vor exista diferende fundamentale. Politica sa va fi cu siguranţă diferită de orientarea multilaterală a lui Zeman”.
După alegerea generalului Pavel, liderii europeni au salutat dinamismul său pro-european.
Fostul paraşutist de elită va putea să lucreze în strânsă colaborare cu guvernul de centru-dreapta al lui Petr Fiala, care furnizează un ajutor militar şi umanitar important Ucrainei.
să fie ‘ntr-un ceas bun 🙂 poate ne-o veni și nouă mintea la cap și ne ducem să votăm masiv. Mulțumesc domnule Cartianu pentru „condei”: jurnalism vital societății Românești.
Bravo Cehia, să fie într-un ceas bun.
Lucrurile bine făcute bine arată.
E în interesul nostru să luăm aminte de cum știu vecinii a actua, și să aplicăm aceași rețetă în propriul beneficiu și al UE… fiindcă se poate.
[…] * Extraordinara lecție electorală a cehilor: și-au ales ca președinte un general parașutist, pro-… […]
[…] * Extraordinara lecție electorală a cehilor: și-au ales ca președinte un general parașutist, pro-… […]
[…] * Extraordinara lecție electorală a cehilor: și-au ales ca președinte un general parașutist, pro-… […]