Alexandra Măceșanu, adolescenta răpită, batjocorită, omorâtă și incinerată de monstrul din Caracal, Gheorghe Dincă, a avut multe șanse de a fi salvată, dar toate au fost irosite de către diverse autorități ale statului. Două erori au fost făcute chiar de părinții fetei, apoi au urmat gafele, indolența și neprofesionalismul polițiștilor de la mai multe niveluri.
Finalizarea rechizitoriul DIICOT și trimiterea în judecată a „cazului Caracal” au adus elemente care lămuresc modul în care s-a ajuns la cele două tragedii din 2019.
Prima victimă, Luiza Melencu (18 ani), răpită pe 14 aprilie și omorâtă trei zile mai târziu, n-a avut nicio șansă să scape. Din momentul în care a urcat în mașina lui Gheorghe Dincă, pe o stradă din Caracal, cu intenția de a ajunge acasă, în satul Radomir, comuna Dioști, județul Dolj, ea a fost condamnată.
Singurul lucru care ar fi putut-o salva ar fi fost o măsură de precauție: să le trimită celor apropiați (bunicul, bunica, mama, tata) un mesaj cu numărul mașinii în care a urcat, eventual și o poză cu aceasta. Din păcate, acel mesaj nu a existat. Ulterior, fata n-a mai putut face nimic.
Ar mai fi avut timp s-o salveze polițiștii din Dioști, dacă ar fi acționat rapid și profesionist. N-au făcut-o. Când dosarul a ajuns la DIICOT Craiova, pentru Luiza era prea târziu. O acțiune profesionistă a procurorilor de la DIICOT Craiova, în lămurirea acestui caz, ar fi salvat-o însă pe cealaltă adolescentă ce avea să fie răpită de Gheorghe Dincă, Alexandra Măceșanu (15 ani).
În cazul Alexandrei, lucrurile sunt mult mai grave, în ceea ce privește autoritățile. Acestea au avut mai multe ocazii s-o salveze, dar n-au făcut-o. Deși timpul a fost mai scurt (fata a fost răpită pe 24 iulie și omorâtă în ziua următoare), polițiștii din Dobrosloveni, Osica de Sus, Caracal și Slatina puteau să intervină decisiv. Pentru procurori era deja prea târziu, dar un alt procuror – Liviu Vasilescu de la DIICOT Craiova – ar fi putut s-o salveze pe Alexandra dacă ar fi acționat responsabil în „cazul Luiza”.
Concluzie: Alexandra a avut 14 vieți, dar toate i-au fost refuzate de o societate bolnavă și de niște autorități iresponsabile, de-a dreptul criminale.
Prima viață a Alexandrei
14 aprilie – 5 iunie: Poliția din Dioști, județul Dolj
Dispariția Luizei Melencu (18 ani) a fost reclamată Poliției din Dioști, județul Dolj, de bunicul fetei, Stelian Iordache, chiar pe 14 aprilie. Din acel moment, timp de 52 de zile, nici șeful de post, nici subalternii săi nu au făcut nimic serios pentru a afla cine este răpitorul. Mai mult, au ținut dosarul aproape două luni, în loc să solicite rapid ajutorul procurorilor
Depistarea la timp a răpitorului Luizei ar fi salvat viața Alexandrei.
A doua viață a Alexandrei
5 iunie – 24 iulie: procurorul Vasilescu de la DIICOT Craiova
Sesizat pe 5 iunie, DIICOT Craiova a continuat pe linia indolentă a polițiștilor din Dioști. O cercetare atentă a camerelor de supraveghere ar fi dus la identificarea mașinii în care a urcat Luiza (un Renault gri, cu geamuri fumurii) și la anihilarea lui Gheorghe Dincă. Procurorul de caz de la DIICOT Craiova, Liviu Vasilescu, ar fi avut la dispoziție și alte metode de anchetă, dar a stat cu fundul pe dosar.
Lăsarea în libertate a lui Gheorghe Dincă i-a întărit acestuia convingerea că tactica sa este infailibilă. Așa s-a ajuns la tragedia Alexandrei.
A 3-a viață a Alexandrei
Iunie 2019: Poliția Caracal (sistemul modern de comunicare)
Până în jurul datei de 10 iunie 2019, Poliția Caracal deținea, de luni bune, un sistem modern de comunicare cu victimele de la 112 și de localizare a acestora. Sistemul ar fi putut să-i ajute pe polițiști s-o găsească rapid pe Alexandra, fără a fi nevoiți s-o sune de pe telefoanele personale.
Printre altele, sistemul permitea mai multe convorbiri simultane și înregistrarea automată acestora. Asta înseamnă că n-ar mai fi existat situația penibilă în care un polițist să scurteze discuția cu victima, pe motiv că „mai avem și alte apeluri”.
După multe luni în care n-a fost folosit deloc, nici măcar n-a fost pus în funcțiune, sistemul a fost luat de la Poliția Caracal și mutat la Slatina. E drept, nici acolo n-a fost activat până la evenimentele dramatice din 24-25 iulie.
De ce n-a fost folosit sistemul de comunicare de către Poliția Caracal? Pentru că nu se pricepea nimeni să lucreze cu el. Nu existau oameni instruiți. Iar comisarul-șef Nicolae Mirea, comandantul Poliției Caracal, n-a făcut nimic pentru a rezolva situația. A preferat să piardă aparatura modernă.
A 4-a viață a Alexandrei
24 iulie, ora 10.00: mama Alexandrei
Alexandra Măceșanu (15 ani) din Dobrosloveni, județul Olt, i-a spus mamei sale, Tudorița Măceșanu, că merge la Caracal, pentru a se întâlni cu prietenul ei, Alin Roșianu. Mama fetei a fost de acord, inclusiv ca fata să iasă „la ocazie”, cum făcea toată lumea.
Dacă ar fi fost prevăzătoare, Tudorița Măceșanu și-ar fi lăsat fata de 15 ani să meargă la Caracal cu condiția să-și ia măcar una dintre următoarele două măsuri de precauție:
- Alexandra să meargă cu un șofer de încredere, pe care îl cunoaște, eventual din sat;
- Alexandra să nu urce singură într-o mașină „la ocazie”, ci să aștepte să meargă la Caracal, alături de ea, cel puțin o persoană cunoscută, din sat.
În plus, Tudorița Măceșanu ar fi făcut bine să-și instruiască fiica să-i trimită imediat un mesaj cu numărul de înmatriculare al mașinii în care urcă, eventual să fi trimis și o poză cu mașina. Acest amănunt ar fi ajutat ca răpitorul să fie identificat și prins rapid.
A 5-a viață a Alexandrei
24 iulie, orele 14.00-20.30: părinții Alexandrei
Odată urcată în mașina unui bărbat necunoscut, Alexandra s-a trezit în scurt într-o situație cumplită.
După o jumătate de oră, telefonul ei suna închis.
Plecată de acasă în jurul orei 10.00, Alexandra n-a revenit după câteva ore, cum promisese, și nici nu era de găsit la telefon.
În jurul orei 14.00, Tudorița Măceșanu a început să se îngrijoreze, dar n-a făcut nimic pentru rezolvarea situației. A vorbit și cu soțul ei, Ion Măceșanu, care era plecat la serviciu.
Apoi, Ion Măceșanu a ajuns acasă, dar nici el, nici soția sa nu au sesizat vreo instituție abilitată a statului.
Abia la ora 20.30, Ion Măceșanu s-a prezentat la postul de poliție din Dobrosloveni. De la plecarea Alexandrei trecuseră 10 ore și jumătate. De când nu mai răspundea la telefon – 10 ore. De când ar fi trebuit să revină acasă – cel puțin 5 ore.
Sunt ore de calvar infinit al copilei. Ore care ar fi putut face diferența dintre viață și moarte. Din păcate, părinii Alexandrei n-au realizat cât de important era să se pună imediat în mișcare.
A 6-a viață a Alexandrei
24 iulie, ora 20.30: doi polițiști de la Dobrosloveni
Vasile Marian, agent-șef principal la postul de Poliție din Dobrosloveni, a fost primul polițist care a stat de vorbă cu Ion Măceșanu, tatăl Alexandrei, în seara zilei de miercuri, 24 iulie 2019. După ce a discutat telefonic cu șefa sa, agentul-șef i-a spus bietului om să meargă acasă și să revină a doua zi, în caz că fata nu se întoarce.
Eugen Țenea, agent principal la postul de Poliție din Dobrosloveni, este colegul lui Vasile Marian. Țenea a fost de față la discuția dintre Ion Măceșanu și Vasile Marian, în seara zilei de 24 aprilie, la postul de poliție. A notat într-o agendă numărul de telefon al lui Ion Măceșanu, apoi a continuat alte activități, nu l-a mai interesat cazul.
Din cauza indolenței criminale a celor doi polițiști de la Dobrosloveni, au fost pierdute alte 12 ore cruciale. Ore de infern pentru nefericita fată.
A 7-a viață a Alexandrei
24 iulie, ora 20.40: nevasta camuflată a șefului Poliției Caracal
În seara de 24 iulie 2019, Violeta Mirea, comisar-șef, era șefa Secției 2 de Poliție Rurală Osica de Sus (de care aparțin 8 posturi comunale, printre care și cel de la Dobrosloveni). Puțin după ora 20.30, Violeta Mirea a fost sunată de agentul-șef principal Vasile Marian, subalternul ei de la Dobrosloveni, în legătură cu un cetățean care susține că i-a dispărut fiica adolescentă. Comisarul-șef Violeta Mirea nu a luat nicio măsură. Mai mult, l-a sfătuit pe polițistul din Dobrosloveni să-l trimită acasă pe Ion Măceșanu și să-i spună să revină a doua zi dimineața, în caz că fata nu apare.
Soluția aleasă de comisarul-șef Violeta Mirea a fost îngrozitoare, de-a dreptul criminală. Dacă și-ar fi onorat statutul de comisar-șef, ar fi dat alarma imediat. I-ar fi pus la treabă pe polițiștii din Dobrosloveni (care puteau depista la timp mașina lui Gheorghe Dincă, pe camerele de supraveghere din comună), ar fi alertat Poliția Caracal, ar fi câștigat ore importante, care s-ar fi dovedit decisive în salvarea fetei. 12 ore pierdute!
Violeta Mirea s-a comportat nu cu responsabilitatea unei polițiste-șefe de la țară, ci cu aroganța superioară a unei neveste de polițist-șef de la oraș. Căci Violeta Mirea era, de facto, soția comisarului-șef Nicolae Mirea, șeful Poliției orașului Caracal. Amândoi lucrează în Poliție din 1990. Amândoi au fost numiți în funcții pe filieră PSD, sunt oamenii de încredere ai senatorului Paul Stănescu și ai deputatului Dan Ciocan.
În acte, Violeta Mirea nu era soția comisarului-șef Nicolae Mirea. Nu mai era de un an și jumătate. În ianuarie 2018, Violeta și Nicolae au divorțat în acte, nu și în fapt. Ea era șefa Secției de poliție poliție rurală Osica de Sus, din preajma Caracalului, încă din 2014. El avea oferta de nerefuzat de a prelua șefia Poliției municipale Caracal. Între cele două funcții era însă o relație de subordonare, de aceea ele nu puteau fi deținute de rude de gradul 1, de genul soț-soție. Ar fi fost un conflict de interese.
Dar cum funcția era mai tentantă decât aparența unei căsnicii cu acte, iar Nicolae și Violeta sunt doi oameni pragmatici, de o rapacitate înfiorătoare, cei doi au luat decizia să divorțeze. Erau căsătoriți de aproape 30 de ani şi au împreună doi copii majori.
Cei doi comisari-șefi au continuat să locuiască împreună, într-o vilă de toată frumusețea.
Deținerea simultană a celor două funcții, de către Nicolae și Violeta Mirea, a fost un grav conflict de interese. Un abuz. Toate acestea nu pot fi șterse printr-o șmecherie în acte.
A 8-a viață a Alexandrei
24 iulie, ora 21.00: șeful Poliției Caracal (comisarul-șef Nicolae Mirea)
Când a fost sunat de agentul-șef principal Vasile Marian, de la postul de Poliție din Dobrosloveni, comisarul-șef Violeta Mirea se afla acasă, alături de soțul ei de facto, comisarul-șef Nicolae Mirea. Acesta, în calitatea sa de șef al Poliției Caracal, a aflat astfel de dispariția unei fete chiar la Caracal. Așadar, în zona lui de responsabilitate. N-a schițat niciun gest de a declanșa rezolvarea cazului. A băut un pahar de vin și s-a culcat liniștit.
Dacă Nicolae Mirea ar fi dat alarma în seara zilei de 24 iulie, Alexandra putea fi găsită în viață. Până la moartea ei mai erau aproape 16 ore.
A 9-a viață a Alexandrei
25 iulie, ora 9.00: șeful Poliției Caracal
Primele măsuri în „cazul Alexandra” au fost luate pe 25 iulie, la 8.30 dimineața, la 12 ore de la sesizarea făcută de Ion Măceșanu. Procedura îi obliga pe polițiștii din Dobrosloveni să se deplaseze la domiciliul minorei și să constate dispariția ei, apoi să declanșeze imediat ancheta, cu prioritate pe găsirea fetei, care se putea afla în pericol.
Dar cazul era deja de competența Poliției Caracal. Prima măsură – măcar atunci, după o noapte pierdută – era să vadă rapid camerele de luat vederi din Dobrosloveni și Caracal, pe traseul indicat cu precizie de Alexandra. Aveau să facă asta abia pe seară, când pentru biata fată era prea târziu.
Deși aflat la birou, comisarul-șef Nicolae Mirea nu a mișcat un deget pentru găsirea Alexandrei. Părea plictisit. Avea 51 de ani, își făcea calcule legate de pensia specială. Nici nu bănuia că dispariția acestei fete avea să-l scoată la pensie în mai puțin de o lună.
Nicolae Mirea s-a pensionat la jumătatea lunii august, iar Violeta Mirea la începutul lunii septembrie. Amândoi sunt pensionari tineri, abia trecuți de 50 de ani. Amândoi au pensii speciale, însumând peste 20.000 de lei pe lună.
A 10-a viață a Alexandrei
25 iulie, ora 11.05: operatorii 112 (STS + Poliție)
Operatorii de la serviciul 112 și polițiștii cu care colaborau au acționat haotic, neprofesionist, atunci când Alexandra a reușit să sune, de pe un telefon pe care l-a găsit în noptiera de lângă pat, în camera insalubră a lui Gheorghe Dincă.
Aflată într-o situație critică, după 25 de ore de teroare, bătută, violată, batjocorită în condiții de nedescris, fata a fost tratată de către oamenii în care-și pusese toată încrederea, cei de la 112, cu indolență, nepricepere, ironii, reproșuri și sarcasme. Zero empatie, acolo unde trebuia să fie 100% empatie.
Puteau cei de la 112 (operatori + polițiști) s-o ajute pe Alexandra să-și salveze viața? Puteau, dacă acționau profesionist. Dar au fost de o iresponsabilitate criminală.
A 11-a viață a Alexandrei
25 iulie, ora 11.06: STS
Solicitat să localizeze locul din care Alexandra Măceșanu a sunat la 112, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) nu a putut livra informații de mare precizie. Serviciul a oferit o zonă mai largă, un sector de cerc (celebra „felie de pizza”) cu raza de aproape 2 kilometri, de pe aria căruia a fost inițiat apelul.
Explicația e simplă: STS nu deținea aparatură care să permită o localizare mai precisă pentru apeluri inițiate de pe telefoane mobile. Serviciul putea stabili adresa cu exactitate doar pentru apeluri inițiate de pe telefoane fixe.
După „cazul Caracal”, STS a primit „dezlegare” să investească în achiziționarea și implementarea unui sistem modern, care să permită localizarea imediată și precisă a oricărui apel, indiferent dacă e inițiat de pe un telefon fix sau mobil.
Deocamdată, acest sistem este operațional pentru București și Ilfov, urmând să fie extins în toată țara.
Dacă un asemenea sistem exista și era operațional în județul Olt în iulie 2019, Alexandra ar fi fost găsită în câteva minute, cu mult înainte ca Gheorghe Dincă să revină acasă (de la Craiova) și s-o omoare.
A 12-a viață a Alexandrei
25 iulie, orele 11.07: cadastristul lui Dincă
În cel de-al doilea apel al Alexandrei Măceșanu la 112, inițiat la ora 11.06, fata îi spune operatorului STS, apoi îi repetă unui polițist, că în camera în care e sechestrată a găsit o carte de vizită, pe numele Popescu Lucian Gabriel, adresa: Str. Antonius Caracalla nr. 9.
Operator 112 (2): Alo, 112, ce urgență aveți? Alo?
Alexandra: Tot eu sunt!
Operator 112 (2): Unde ești în Caracal?
Alexandra: Am trecut, când am văzut prima dată, m-a legat la ochi și eram pe lângă dig, pe domn îl cheamă Popescu Lucian Gabriel…
Operator 112 (2): Pe lângă dig, Popescu Lucian… Păi, și acuma pe unde ești? Te poți uita?
Alexandra: Nu pot, sunt închisă într-o cameră, văd decât o poartă…
După câteva zeci de secunde, în discuție intervine un polițist (Vasilică Florescu) de la serviciul 112 al IPJ Olt.
Polițist (1): Unde, în…? Unde sunteți?
Alexandra: În Bold.
Polițist (1): În Bold? Aaaa… în județul Olt?
Alexandra: Da, uitați, uitați, stați un pic… Am găsit o adresă… Bd. Antonius Caracalla, nr. 9, B1, D.A. … (nu se înțelege)
Polițist (1): Acolo rămâneți! Rămâneți acolo. Antonius Caracalla, nr. 9, da?
Alexandra: Veniți repede, că mi-e frică! Vă rog, vă rog!
Operator 112 (2): Continuați adresa asta, s-ar părea că e bloc…
Alexandra: Vă rog, veniți repede, că mi-e frică!…
Polițist (1): Ce bloc este acolo? Ați spus că e un bloc.
Alexandra: Nu este bloc, este o casă, este o curte…
Polițist (1): O casă, bun… Rămâneți acolo, să vină un echipaj de Poliție, bine?
Ulterior, un echipaj de poliție s-a deplasat la adresa respectivă și a vorbit cu Popescu Lucian Gabriel, care era cadastrist. Informația a fost prost exploatată, cadastristul a fost mai degrabă necooperant, fiindu-i mai comod să-l ia în brațe pe „nu știu, nu-mi aduc aminte”. Așa s-a închis o pistă care putea duce direct, în timp util, la casa lui Gheorghe Dincă.
A 13-a viață a Alexandrei
25 iulie, orele 11.10-11.20: Poliția Caracal
Conform rechizitoriului DIICOT, Vasilică Florescu, operator 112 la IPJ Olt, a luat legătura pe cale oficială cu Poliția Caracal, la 11.10, imediat după primele două apeluri ale Alexandrei. Florescu i-a transmis datele dramaticului caz ofițerului de serviciu, agentul-șef principal Lucian Tănase.
Al doilea apel către Poliția Caracal, de la aceeași sursă, a venit după 10 minute. Operatorul 112 de la IPJ Olt insista pentru urgentarea intervenției.
Mai avea timp Poliția Caracal s-o salveze pe Alexandra? Evident. Fata avea să fie omorâtă în jurul orei 12.45. Într-o oră și jumătate, într-un oraș mic precum Caracal, Alexandra putea fi găsită în 20 de minute. Cum?
De exemplu, polițiștii puteau s-o țină la telefon în timp ce brăzdau zona (indicată destul de clar de fată) cu o mașină dotată cu sirenă, iar adolescenta captivă le-ar fi spus ce aude – mai tare, mai încet… Și ei ar și știut că se apropie, se îndepărtează… Nu le-ar fi luat mult să descopere casa ororilor.
Sau: zona în care se afla casa lui Dincă putea fi înconjurată cu polițiști, astfel încât pătrunderea în perimetrul delimitat – inclusiv a mașinilor! – să atent verificată. Cum Dincă era plecat de acasă (polițiștii știau asta de la Alexandra), el nu se putea apropia de propria-i casă, deci nici de victima sa, fără a fi legitimat și arestat.
Esențial era ca șeful Poliției Caracal să apeleze urgent la Direcția de Operațiuni Speciale (DOS) a Ministerului de Interne. În condițiile date, cu un STS subdotat, DOS era singura instituție capabilă localizeze cu mare precizie casa din care a sunat Alexandra la 112.
După cele trei apeluri ale sale la 112, Alexandra a fost apelată succesiv de trei polițiști de la Poliția Caracal: Florentin Neagoe, Mihai Fir și Tudor Pistol. Dar totul a fost haotic, iar implicarea șefului Poliției Caracal, comisarul-șef Nicolae Mirea, aproape inexistentă.
A 14-a viață a Alexandrei
25 iulie, ora 11.44: IPJ Olt (comisarul-șef Nicolae Alexe)
La ora 11.30, operatorul 112 de la IPJ Olt, Vasilică Florescu, l-a anunțat despre răpire și viol pe ofițerul de serviciu de la IPJ Olt. Acesta, conform protocolului, l-a informat pe comisarul-șef Nicolae Alexe, adjunctul șefului IPJ Olt (comisarul-șef Cristian Voiculescu, aflat în concediu). Era ora 11.44.
În acel moment, Nicolae Alexa se afla la comanda IPJ Olt. Telefonul l-a găsit în plină ședință de bilanț a Poliției orașului Potcoava, la 20 km nord de Caracal. O ședință festivistă, cu laude și discursuri pompoase, cu vorbe goale și realizări. Tocmai urma cheful, căci somonul, salatele, sandvișurile fine și șampania erau pregătite.
Nicolae Alexe a ignorat mesajul primit de la ofițerul de serviciu de la IPJ Olt. Și-a continuat cheful, apoi s-a grăbit să ajungă și la Scornicești (68 km nord de Caracal), unde la ora 13.00 era prevăzută o chermeză similară. Tot sub pretextul ședinței de bilanț…
În loc să se apropie de Caracal, unde se petrecea o tragedie, comisarul-șef Nicolae Alexe se îndepărta, ca să nu rateze vreo chermeză.
Raportul MAI, elaborat ulterior și citat ca document în rechizitoriul întocmit de DIICOT, precizează: „Deși joi, la ora 11.44, un poliţist l-a informat pe adjunctul IPJ Olt de la acea vreme despre dispariţia Alexandrei, acesta a preferat totuşi să participe la bilanţul de la Poliţia Oraşului Potcoava, între 11.00-13.00, şi apoi a mers şi la bilanţul Poliţiei Oraşului Scorniceşti, între orele 13.00-16.00. Astfel, adjunctul a ignorat complet datele existente până la acea oră şi nu a luat nicio decizie în caz”.
Când Alexe a fost informat prima dată despre răpire, Alexandra mai avea de trăit o oră. Dacă șeful de facto al IPJ Olt ar fi intrat în acțiune, activând toate pârghiile statului, fata putea fi găsită și salvată.
Comisarul-șef Nicolae Alexe a fost destituit din funcție pe 27 iulie 2019, la două zile după ce a preferat să chefuiasă în loc să intre în acțiune pentru salvarea Alexandrei Măceșanu.
Pe 4 februarie 2020, Nicolae Alexe a fost dat afară din Poliție, a anunțat ministrul de Interne, Marcel Vela.
Epilog
Cele 14 situații au fost tot atâtea șanse de salvare a Alexandrei. Toate au fost ignorate, prost tratate și, în final, ratate de instituțiile și personajele menționate.
Ulterior, au mai fost acțiuni discutabile sau scandaloase, precum așteptarea o noapte întreagă, de către polițiști și procuror, la poarta lui Gheorghe Dincă, dar acestea erau deja post-mortem. De joi, 25 iulie, ora 12.45, Alexandra nu mai era în viață.
In loc sa contorizati vietile Alexandrei mai bine ati analiza cnmr-ul lui Cumpanasu sa vedeti cum moderniza el Romania tragandu-se in poze cu Ludovic Orban, Dancila si alti politicieni rasfirati in timp ce gabriel oprea ii pusese sediu MAi la dispozitia Cumpanasului cu tot cu cheltuielile aferente. Despre ancheta de la Caracal presupunem ca autorul acestui articol apreciaza modul profesionist de lucru al diicot!!!Cand s-a vazut ca e vorba de rapire TOATA FAMILIA LUI DINCA TREBUIA ARESTATA! Insa continuati sa credeti povesti cu nuci cumparati de la Dabuleni.Nu vi se pare ca nepoata cumpanasului a fost ,,scoasa,, din curte de catre individul cu care trebuia sa se intalneasca la o ora cand nu circula transport in comun??! Nu-i asa ca autorul articolului intelege cum dinca a obtinut temperaturi in butoi mai mari decat la crematoriul uman unde mai raman oase mari nearse total?! Asta e, daca un butoi a spus ca dinca e criminal timpul de asteptare cu politia la poarta a orei 6 nu era relevant pt complicii lui Dinca s-o ascunda pe Alexandra!!!
Se vorbește mult despre incompetență, gafe, indolență, neprofesionalim … ale milițienilor și structurilor care au ca sarcină să asigure, printre altele, protecția cetățenilor acestei țări ! După cum se derulează lucrurile în RO din 03/1945, personal îi acuz în primul rând de complicitate pe acești milițieni, aceste structuri malefice rămase bolșevizate ! Mai mult, după 12/1989 s’au mafiotizat, funcționând în interiorul lor tot felul de interlopi, borfași, trădători, șuți, curve, analfabeți / agramați, pupinkuriști … Și ca ‘rahatul’ să fie cât casa (chiar mai mare !), societatea le asigură acestor năpârci / roi de lăcuste salarii enorme, pensii speciale, ieșirea la pensie la vârste când de abia te formezi d p v profesional și devii profesionist …
Conform comunicatului de presa al STS, apelurile la 112 au fost efectuate de pe doua celule radio distincte: primul si al treilea de pe celula reprezentata printr-un sector de cerc de raza mare, al doilea de pe o celula reprezentata printr-un sector de cerc de raza mica. Nota bene: cele doua sectoare de cerc sunt doar reprezentari conventionale ale notiunilor de macrocelula (frecventa de lucru in zona inferioara a spectrului – 800/900 MHz, arie de acoperire mare, capacitate redusa), respectiv microcelula (frecventa de lucru in zona superioara a spectrului – 1800/1900/2100/2600 MHz, arie de acoperire redusa, capacitate sporita). Cu alte cuvinte, raza de acoperire a microcelulei nu se limta la cartierul Protoseni, asa cum s-ar fi putut presupune examinand harta (https://www.g4media.ro/sts-revine-cu-explicatii-in-cazul-caracal-victima-a-fost-gasita-in-zona-in-care-a-fost-localizata.html, figura 2).
Reprezentand cele doua celule pe o harta satelitara a Caracalului, s-ar fi obtinut o arie de suprapunere care acoperea cartierul Protoseni (Aleea Mihai Viteazu, Strada Strandului si Aleea Stadion) si extremitatea vestica a orasului (Strada Craiovei). Coreland acest fapt cu informatiile pe care le furnizase Alexandra (ca rapitorul se deplasase cu masina, ca trecuse de dig si banuia ca se afla in Bold), zona care includea casa lui Dinca ar fi putut fi identificata in mai putin timp decat i-a luat politistului care a preluat apelurile sa constate ca nu stie cum sa utilizeze aplicatia de localizare. Din acel moment, zona ar fi putut fi izolata cu echipaje de Politie si Jandarmerie, iar identificarea casei s-ar fi putut realiza pe cale aeriana (cu drona sau elicopterul) sau terestra (acustic sau vizual, cu echipaje mixte care sa se deplaseze din poarta in poarta, avand sprijinul populatiei), tot pe baza informatiilor Alexandrei (prezenta elementelor de vegetatie, a materialelor si echipamentelor specifice unui service auto, a mai multor caini de talie mare), urmand ca de interventie sa se ocupe mascatii de la Actiuni Speciale.
In concluzie, deznodamantul ar fi fost diferit daca autoritatile ar fi actionat cu o masura minima de profesionalism si ar fi avut o capacitate elementara de comunicare si gestionare a informatiilor in timp real.
Este cea mai clara prezentare a cazului Alexandrei Macesanu, din cate am vazut pana acum.
Dar pleaca de la premisa ca Alexandra a fost intradevar ucisa, ceeace mai simplifica lucrurile, si asa complicate. Rezulta de aici doar o parte din vinovatia criminala, aceea a politiei indolente, ghiftuite, insensibile si deprofesionalizate. Toti cei implicati aici ar trebui sa fie condamnati la inchisoare si sa li se ia dreptul de a beneficia de pensiile nesimtite.
Dar faptele semnificative pentru ce fel de institutii avem, nu se opresc aici.
Statul la poarta, ignorand cu nesimtire ce putea sa se intample, gafele procurorilor si politistilor din Bucuresti, ale IML – toti niste ageamii, comportamentul inuman fatza de familiile victimelor nu trebuie ignorate.
Sper ca dl Cartianu se va ocupa de acest caz in toata amploarea lui, si va scrie o carte care sa cuprinda tabloul intreg al decaderii societatii romanesti, vazut din perspectiva acestui caz.
Cred ca si atitudinea DIICOT e foarte criticabila. Se bazeaza pe declaratiile lui Dinca. Este el credibil suta la suta? Chiar si 1% procente
ca minte, trebuie luate in consideratie si conduce spre o pista OBLIGATORIU de cercetat, aceea a unei retele de traficanti acoperita de Dinca si… mai stii de cine?
Chiar si 1% sansa ca fetele sa fie vii, i-ar obliga sa faca tot posibilul sa le gaseasca. Chiar daca fetele nu traiesc, au obligatia sa descopere si sa distruga reteaua criminala pe care ar ascunde-o Dinca.