Agresivitatea propagandei PSD l-a determinat pe ministrul Dragoș Pîslaru să indice ”fără perdea” din cauza cui a pierdut România 458,7 milioane de euro din PNRR, cererea de plată numărul 3. s-a ajuns imediat la o colecție de 8 PSD-iști: Ciolacu – Grindeanu – Câciu – Șerban – Ivan – Manole – Oprea – Neacșu.
După ce a anunțat, vineri, că România a pierdut 458,7 milioane de euro din PNRR și a salvat 350,7 milioane de euro (care erau inițial suspendați), ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru (50 de ani), s-a trezit sub un potop de minciuni sforăitoare din partea PSD-iștilor, la majoritatea televiziunilor. Responsabilitatea era aruncată în curtea actualului Guvern Bolojan, cel fără PSD.
Pîslaru a revenit sâmbătă cu explicații lămuritoare, livrate pe un ton mult mai dur. Direct sau indirect, el a indicat vinovații pentru pierderea a aproape jumătate de miliard de euro:
- Marcel Ciolacu – prim-ministru până în mai 2026;
- Adrian Câciu – ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene în Guvernul Ciolacu;
- Sorin Grindeanu – ministrul Transporturilor în Guvernul Ciolacu;
- Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor în Guvernul Bolojan;
- Bogdan Ivan – ministrul Energiei în Guvernul Bolojan;
- Florin Manole – ministrul Muncii în Guvernul Bolojan;
- Radu Oprea – secretarul general al Guvernului Bolojan (coordonatorul AMEPIP);
- Marian Neacșu – vicepremier în Guvernul Bolojan (în coordonarea sa se afla Secretariatul General al Guvernului).
Toți cei 8 sunt reprezentanți ai PSD, iar doi dintre ei au condus sau conduc partidul de 6 ani și jumătate (Ciolacu + Grindeanu).
Analiza abrazivă a lui Dragoș Pîslaru
”O parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane de euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru.
Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare este pur și simplu nesimțire.
Așa că hai să aprindem lumina!
Conform aranjamentelor operaționale inițiale, reformele în cauză din cererea de plată 3 trebuia finalizate în trimestrul 1 din 2023. Cererea 3 a fost depusă cu 9 luni întârziere, pe 15 decembrie 2023, sub prim-ministrul Marcel Ciolacu. Au întârziat.
La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător. Au mințit.
Comisia a verificat documentele și a constatat că reformele în cauză nu erau îndeplinite corespunzător. A urmat o perioadă de un an și 5 luni în care guvernele vremii au avut timp de remediere și justificare, dar de fapt au amânat și tergiversat. Au evitat reformele.
Comisia a constatat că nu mișcă nimic și a decis în mai 2025 suspendarea parțială a plății pentru cele 4 reforme – pensile speciale, AMEPIP și numirile în CA-uri din domeniul energiei și transporturilor. Au încasat-o peste bot și s-a aflat și public.
România a primit un termen de 6 luni pentru a repara problemele, până la 28 noiembrie 2025. Când Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025, timpul rămas era extrem de scurt. Practic, am avut doar câteva luni pentru a încerca să reparăm întârzieri acumulate în ani de zile. Am reparat cât s-a putut.
Problemele principale care trebuia rezolvate:
- pensiile speciale: responsabil – Ministerul Muncii;
- operaționalizarea AMEPIP: responsabil – Secretariatul General al Guvernului;
- guvernanța companiilor de stat din energie: responsabil – Ministerul Energiei;
- guvernanța companiilor de stat din transporturi: responsabil – Ministerul Transporturilor.
În unele domenii am reușit să facem progrese. În altele, întârzierile erau atât de mari, încât nu mai puteau fi reparate complet în câteva luni.
Cu un efort diplomatic la nivel înalt și cu un excepțional efort la nivel tehnic, am reușit să recuperăm 350,7 milioane de euro, care erau inițial suspendați.
De ce am pierdut însă 458,7 milioane de euro?
Pentru că pensiile speciale au fost amânate de 6 ori din cauza judecătorilor CCR numiți politic.
Pentru că AMEPIP trebuia să fie un organism independent, însă politicienii au ales să-l populeze cu sinecuri.
Pentru că AMEPIP, dacă ar fi fost operațional cu adevărat, trebuia să ardă cu amenzi pe toate instituțiile care nu respectau legea (OUG 109) și nu organizau concursuri pe bune.
Pentru că dacă am fi avut reformă, s-ar fi deranjat «băieții deștepți» din companiile de stat.
Pentru că în companiile din energie și transporturi, politicienii au trimis tot pilele de la partid, în loc să organizeze selecții corecte și transparente, bazate pe profesionalism și integritate.
Asta este realitatea.
Nu pentru că așa spun eu, ci pentru că ea reiese din documentele oficiale ale Comisiei Europene, pe care, în lumina acuzațiilor foarte «inspirate» venite de la cei care au îngropat PNRR, am decis să le public deschis, pe site-ul Ministerului: https://mfe.gov.ro/decizia-finala-a-comisiei-europene…/.
Pentru că românii au dreptul să știe adevărul.”
