Săptămâna pe care o încheiem a consemnat o înfrângere usturătoare și binemeritată a PSD, prin senatorul Titus Corlățean (PSD), în tentativa acestuia de a ocupa funcția de secretar general adjunct al Consiliului Europei.
Funcția de secretar general adjunct al Consiliului Europei a fost vizată de 6 candidați, printre care românul Titus Corlățean (58 de ani), senator PSD și fost ministru de Externe în Guvernul Ponta.
În ultimii 5 ani, secretar general adjunct al Consiliului Europei a fost norvegianul Bjorn Berge.
Corlățean a eșuat în tentativa de a-i succeda lui Berge, fiind spulberat marți, 28 aprilie, la votul din Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei.
Viitorul secretar general adjunct al Consiliului Europei va fi tot un nordic. Mai precis, o nordică: fie Tanja Gonggrijp (susținută de Olanda, Belgia și Luxemburg), fie Marja Ruotanen-Bourdages (Finlanda). Cele două vor disputa ”finala” din 23 iunie, când Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va decide câștigătoarea, tot prin vot, în sesiunea de vară.
La votul de marți, Titus Corlățean, considerat un conservator dur și rudimentar, s-a clasat pe locul 4 din cei 6 candidați.
Olandeza Tanja Gonggrijp (50 de ani), pe numele său complet Tannetje Jakoline Gonggrijp, este ambasadoarea Olandei la Consiliul Europei din 2022.
Finlandeza Marja Ruotanen-Bourdages, născută la Rovaniemi, este o veterană a Consiliului Europei, la care lucrează de 36 de ani. În prezent este director general pentru Democrație și Demnitate Umană la Consiliul Europei. A studiat la Universitatea McGill din Montreal (Canada).
Palmaresul rușinos al lui Corlățean
De-a lungul timpului, Titus Corlățean s-a manifestat ca un politician cu vederi înguste, anti-europene, care face pe conservatorul dur. El a tratat agresiv și jignitor minoritățile sexuale.
În plus, Corlățean a criticat constant țările din nordul Europei pentru presupuse abuzuri împotriva unor familii de români, care de fapt nu respectau rigorile legislative din țările respective, deși locuiau acolo.
În 2013, ca mministru de Externe, Titus Corlățean a semnat acordul oficial prin care la București a fost deschis Centrul Rus de Cultură. Ulterior, centrul a fost închis de autoritățile de la București pe fondul acuzațiilor de propagandă mincinoasă.
Și tot ca ministru de Externe, a încercat să blocheze votul românilor din diaspora la alegerile prezidențiale din 2014. În urma acelui scandal, a fost nevoit să demisioneze.
Din postura de președinte al Comisiei de politică externă din Senat, Corlățean i-a numit pe reprezentanții USR ”neomarxiști și oameni educați la școala pseudo-progresismului open society”. Mai mult, i-a acuzat, în mod abject, că ”au deturnat ideea europeană, potrivit învățăturilor primite de la Maestrul lor, spre lucruri nefirești, care sunt «urâciuni» în fața Domnului”.
Cu acest palmares rușinos, Corlățean a avut tupeul să candideze tocmai pentru o poziție de conducere în Consiliul Europei, organismul care militează pentru protejarea libertăților individuale.
Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg (Franța), reunește 46 de state membre. Militează pentru drepturile omului, ajută statele membre să lupte împotriva corupției și să adopte reformele juridice necesare. Grupul său de experți constituționali, cunoscut drept Comisia de la Veneția, oferă consiliere juridică țărilor de pe tot globul.
Consiliul Europei redactează programe de asistență pentru o reformă a legislației electorale, pentru redactarea listelor electorale și pentru instruirea de observatori naționali și de oficiali electorali.
Corlățean zice că a pierdut funcția pentru că e creștin!
Titus Corlățean a anunțat pe pagina sa de Facebook că nu a obținut funcția de secretar general adjunct al Consiliului Europei. Tonul textului este unul plângăcios, dar și revanșard. PSD-istul se prezintă ca fiind victima unei conspirații europene.
Corățean dă vina pe ”unii cu mai vechi identități democratice”, care s-ar fi pretat la ”lucruri uneori neonorante”. Incapabil să-și accepte înfrângerea, senatorul PSD delirează anti-occidental: ”Să reținem că nu vorbim de o lume de îngeri, ci de interese mari și pragmatice, unde adesea regulile nu mai funcționează”.
Apoi plonjează într-un ridicol absolut, revenind la o mai veche marotă a sa: ”Obsesia ideologiei de gen în orice situație, LGBT, atacul la identitatea mea creștină”. Așadar, a pierdut funcția pentru că e creștin!!!
Anunțul pervers-plângăcios al lui Titus Corlățean
”Nu a fost să fie…
A fost o campanie profesionistă, în echipa României, pentru poziția de Secretar General adjunct al Consiliului Europei. Am fost onorat de mandatul primit din partea statului român și am încercat să performez, așa cum am fost educat și am lucrat pentru România în ultimii 32 de ani.
A fost o campanie aspră, cu lucruri uneori neonorante din partea unora cu mai vechi identități democratice… Să reținem că nu vorbim de o lume de îngeri, ci de interese mari și pragmatice, unde adesea regulile nu mai funcționează.
Obsesia ideologiei de gen în orice situație, LGBT, atacul la identitatea mea creștină, deranj mare pentru ce am făcut de-a lungul anilor pentru a susține familiile de români deposedate abuziv de sistemele de „protecție” socială, în principal din state cu mai vechi democrații, și multe altele.
Personal, rețin două aspecte.
Mai întâi, obiectiv vorbind, candidatul României a performat, de fapt. Mi-au spus-o foarte direct, în discuțiile bilaterale, mulți ambasadori europeni care i-au audiat pe cei 5 candidați. „Overqualified” e termenul folosit, urmat de întrebarea „de ce nu candidatura la Secretar General?”. Am pus în dreptul României această evaluare pozitivă.
Apoi, nota mai puțin favorabilă: profilul și performanța candidatului contează, dar nu fac neapărat diferența în final. Puterea, influența, bugetul statelor mari care au interesele lor specifice — asta face diferența. Iar rezultatul reprezintă fotografia fidelă a locului în care se situează azi România în relațiile internaționale la nivel european. Și, de fapt, asta trebuie să dea de gândit.
Să nu fiu greșit înțeles. Am avut sprijinul total și corect al diplomației românești. Ministerul Afacerilor Externe, începând cu ministrul de externe Oana Țoiu (ai mei, rog nu vă enervați, ăsta e adevărul), echipa din minister, ambasadorii României din capitalele europene și Reprezentanța noastră diplomatică de la Strasbourg s-au implicat, adesea și cu mult suflet. Avem explicațiile noastre din familia noastră diplomatică, din trecut. La fel, un mare mulțumesc organizatiilor neguvernamentale naționale si europene de romi, care nu au uitat ce am făcut în alți ani împreună pentru a susține cauza nediscriminării, pentru sprijinul lor. La fel, oameni politici din diferite alte familii politice… Le mulțumesc tuturor. Inclusiv statelor care au susținut România.
Din păcate, nu a fost suficient.
Important este să învățăm din această experiență. Pentru viitor, pentru binele, influența și interesele României.”
