Votul din SUA a avut două coordonate motivaționale.
Bun, a fost clar războiul din Iran, cu consecințele sale economice care au dus la inflație, scăderea puterii de cumpărare. Dar nu a fost suficient încât să-i sperie pe americani. Au mai trecut ei prin crize economice și au girat președinți în funcție.
Deși guriștii suveranismului de pe la noi încearcă să bage sub preș asta (și văd și la Casa Albă aceeași fofilare), votul din 3 noiembrie a fost clar un vot anti-MAGA. Nu doar anti-Trump, ci anti-MAGA.
Împotriva sceleraților neofasciști care vorbesc despre supremația caucazianului creștin, împotriva vânătorii de non-americani, de hispanici, de afro sau asiatici și de alte figuri care nu le plac celor de la MAGA. Un vot împotriva narcisismului bolnav al lui Trump, împotriva unei administrații care a stricat relațiile cu Canada și Europa, deși majoritatea americanilor plimbăreți își fac concedii pe bătrânul continent.
A fost un vot împotriva unui mod bolnav de a face politică, prin apropierea de dictatorii lumii (republicanii, prin tradiție, sunt un partid anti-autocrați).
Votul american a fost atât de anti-MAGA, încât avem azi aleși parlamentari musulmani, guvernatori hispanici sau amerindieni etc.
Democrații au câștigat, pur și simplu, și în state republicane. A fost un vot clar împotriva ideii de Charlie Kirk, Elon Musk, a oligarhiei fascistoide care pusese mâna pe Washington.
Americanul e născut într-un stat democratic. Derapajul MAGA spre o formă mistică, fascistoidă de autocrație l-a cam speriat. Și de frică s-a dus la vot.
Așadar, nu doar economia și războaiele l-au trimis să voteze împotrivă. Și Clinton, și Bush, chiar și Obama au fost războinici, Bush chiar cel mai mare, dar n-au avut probleme în suportul popular.
În schimb, niciunul dintre predecesorii lui Trump n-a venit călărind o sectă de demenți numită MAGA.
