Dosarul escrocheriei de peste 1,1 milioane de euro ”clocite” de grupul infracțional coordonat de Călin Georgescu confirmă legăturile profunde ale șarlatanului putinist cu Rusia lui Putin. În referatul întocmit de procurori apar trei noi ”ancore rusești” ale lui Georgescu.
Referatul DIICOT pentru arestarea preventivă a escrocilor Călin Georgescu și Ionel Rusen, în dosarul de înșelăciune cu un prejudiciu de 1.102.500 de euro, arată mecanismul prin care ”președintele ales”, alături de complicii săi – Ionel Rusen și Massimiliano Arena – l-au escrocat pe afaceristul Răzvan Leu.
În document apar trei noi legături ale lui Călin Georgescu cu Rusia putinistă:
1. cei 1.102.500 de euro au fost trimiși de victima escrocilor, Răzvan Leu, într-un cont de la o bancă elvețiană controlată de ruși, care i-a fost indicat de Georgescu;
2. Georgescu menționează legătura sa cu italianu Roberto Vannacci, ”calul troian” al Rusiei în Italia, fost atașat militar la Moscova, căsătorit cu o româncă îndrăgostită de Rusia;
3. vizita ideologului rus Vladimir Dughin în România, în 2014, a fost organizată de polițistul Ion Negoescu, intermediarul escrocheriei pentru care este cercetat Georgescu.
În plus, în referatul DIICOT mai apare un element suspect: afirmația lui Călin Georgescu (în discuția cu tovarășul său Ionel Rusen) că, pentru a cumpăra o vilă de 1,2 milioane de euro în regiunea italiană Toscana, ”o să mă ajute niște străini”. Nu e greu de bănuit cine ar putea fi acei ”străini”…
1. Georgescu l-a convins pe afaceristul Răzvan Leu să trimită cei 1,1 milioane de euro într-o bancă elvețiană controlată de ruși
Procurorii DIICOT arată, în referat, cum Călin Georgescu și-a folosit notorietatea și imaginea de fost funcționar ONU drept momeală, pentru a-l escroca pe afaceristul buzoian Răzvan Leu.
Victima schemei financiare a fost atrasă într-o capcană contractuală sub pretextul obținerii unei finanțări nerambursabile de 6 milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare.
Pentru a da o aparență de maximă legitimitate și rigoare tranzacției, Ionel Rusen l-a introdus în schemă pe Călin Georgescu, prezentat drept un garant de înalt nivel moral și instituțional, cu influență și conexiuni în structuri internaționale.
Rolul lui Georgescu nu a fost unul pasiv; acesta a participat la întâlniri directe cu victima, asigurând-o de fezabilitatea proiectului și garantând personal pentru seriozitatea demersului.
Mecanismul de fraudare descris de procurori a presupus achitarea de către omul de afaceri Răzvan Leu a unui așa-numit ”comision de garantare și procesare a fondurilor”, în valoare totală de 1.102.500 de euro (1.000.000 + 100.000 + 2.500). Odată ce victima a fost convinsă să vireze banii, traseul financiar a fost proiectat pentru a pierde urma fondurilor și a îngreuna identificarea beneficiarilor reali.
Procurorii DIICOT au reconstruit circuitul bancar și au descoperit că banii au fost tranzitați succesiv prin conturi deschise la MIGOM Bank. Aceasta este operată de o companie controlată de interese financiare rusești.
Din contul băncii controlate de ruși, o parte din sumă a ajuns direct în conturile bancare ale Elizei Patricia Rusen, soția lui Ionel Rusen. O altă parte din bani a ajuns la cetățeanul italian Massimiliano Arena, un alt personaj-cheie identificat de procurori drept complice în rețeaua transfrontalieră coordonată din umbră de Călin Georgescu.
Conform procurorilor DIICOT, întreaga construcție financiară a fost un simulacru total. În realitate, n-a existat nicio linie de finanțare nerambursabilă sau vreo intenție de derulare a proiectelor promise.
După încasarea banilor, escrocii au invocat diverse pretexte administrative și blocaje internaționale pentru a nu returna fondurile, iar ulterior a întrerupt comunicarea cu victima (Răzvan Leu).
Anchetatorii susțin, în referat, că rolul lui Călin Georgescu a fost determinant în inducerea și menținerea în eroare a victimei. Folosirea capitalului de imagine al ”președintelui ales” a fost elementul decisiv în realizarea escrocheriei.
2. Roberto Vannacci, italianul lui Călin Georgescu, este ”calul troian” al lui Putin în Italia
În discuția lui Călin Georgescu cu Ionel Rusen din 22 mai 2025, interceptată de procurori, sunt invocate numele politicienilor italieni Matteo Salvini (53 de ani) și Roberto Vannacci (57 de ani), precum și cel al românului Claudiu Stănășel, vicepreședintele Consiliului Local din Prato, oraș de circa 200.000 de locuitori din apropierea Florenței.
La un moment dat, Georgescu spune: ”… ar urma să se… să tremure cu Vanacci, în cazul cu băiatul ăsta care e român” (Claudiu Stănășel).
Roberto Vannacci este un fost general de armată italian, ales europarlamentar în 2024 pe lista partidului Liga al extremistului Matteo Salvini, vicepremier în guvernul Giorgiei Meloni. Între timp, Vannacci și-a înființat propriul partid de extremă dreapta, Futuro Nazionale, care, conform publicației Financial Times (FT), e văzut drept o amenințare directă la adresa Guvernului Meloni.
Vannacci a fost atașat militar al Italiei la Moscova, iar de atunci se comportă ca un agent de influență al Rusiei, un adevărat ”cal troian” al lui Vladimir Putin la Roma. Toate politicile sale par arondate intereselor Kremlinului. Opiniile lui Vannacci sunt perfect aliniate Moscovei, inclusiv apelul de a relua afacerile și comerțul cu Rusia, dar și insistența cu care cere să fie ridicate toate sancțiunile aplicate de Uniunea Europeană (inclusiv Italia) regimului Putin.
În vara acestui an, când prețurile la benzină au atins cea mai mare valoare înregistrată în ultimii trei ani în Italia, Roberto Vannacci și-a întrerupt vacanța pentru a da vina pe Ucraina pentru această situație. Într-un clip postat pe rețelele sociale, fostul atașat militar la Moscova a susținut că loviturile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor rusești de petrol au făcut ca prețurile la combustibil să ”zboare spre cer”. Vannacci purta, la vedere, un pandantiv cu o secure cu tăiș dublu, simbol al grupării neo-fasciste italiene Ordine Nuovo.
Extremistul italian a prezentat și soluția pentru scăderea prețurilor la benzină: ”Opriți livrarea de arme și bani Ucrainei! Trebuie doar să avem curaj, ceea ce mulți nu au”.
Declarațiile lui Vannacci au deschis un nou front împotriva premierului Giorgia Meloni și reprezintă o provocare directă la adresa politicii sale externe, extrem de favorabilă Ucrainei. Intrarea în scenă a pro-rusului Vannacci amenință campania de realegere a Giorgiei Meloni.
Sondajele de opinie din vara acestui an au arătat că noul partid al lui Vannacci, Futuro Nazionale, are deja 7,6% din voturi. Futuro Nazionale e sprijinit inclusiv de alegători care anterior susținuseră coaliția de dreapta a Georgiei Meloni. Mulți analiști italieni suspectează influența rusă în ascensiunea lui Vannacci (exact ca în cazul lui Călin Georgescu în România), mai ales după ce Meloni l-a forțat pe Salvini – altădată admirator fervent al lui Putin – să se alinieze cu sprijinul ei pentru Ucraina.
Nona Mikhelidze, senior fellow la Institutul pentru Afaceri Internaționale din Roma, a spus despre Vannacci: ”Avem această suspiciune că el este un proiect rusesc”.
Recent, Consiliul European pentru Relații Externe l-a numit pe Vannacci ”un cal troian al influenței rusești din interiorul Italiei”.
Partidul lui Vannacci consideră că Italia ar trebui să reevalueze toate angajamentele sale internaționale, inclusiv posibilitatea de a se retrage din NATO.
Alte idei extreme ale Futuro Nazionale includ deportări în masă, acordarea mai multor voturi la alegeri părinților cu copii mici și promovarea ”patriarhiei mediteraneene”, care ”formează bărbați puternici, capabili să-și controleze emoțiile”.
Căsătorit cu o româncă îndrăgostită de Moscova. Camelia Mihăilescu venea din ”Sistem”: a lucrat ca arhivist la Academia Militară din București
Afinitatea lui Vannacci pentru Rusia a ieșit la iveală atunci când a fost numit la Moscova în postul de atașat militar al Italiei, la începutul anului 2021. El avea deja o carieră militară de parașutist, care a inclus și misiuni externe în Irak și Afganistan (alături de americani), în urma cărora a obținut gradul de general.
Vannacci a încercat să determine Roma să reia cooperarea militară cu Moscova după ce NATO a rupt legăturile cu Rusia, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Conform ”Financial Times”, interesul lui Vannacci ”pentru viața și cultura rusă” a fost ”stimulat” de soția sa, Camelia Mihăilescu. Fiică a unui ofițer al armatei române, aceasta lucra ca arhivist la Academia Militară din București atunci când Vannacci a cunoscut-o, în timpul unei călătorii a acestuia în România.
În 2023, Camelia Mihăilescu a declarat că timpul petrecut de ea la Moscova, împreună cu soțul ei și cu cele două fiice ale lor, a fost ”unul dintre cele mai fantastice” din viața ei.
În mai 2022, Vannacci s-a numărat printre cei 24 de diplomați italieni expulzați de la Moscova după ce Italia procedase la fel cu un grup de diplomați ruși. Probabil, nu putea fi deconspirat prin păstrarea sa în capitala Rusiei.
Ulterior, Vannacci a preluat conducerea Institutului de Geografie Militară al Italiei. În acel moment, generalul era puțin cunoscut publicului italian.
În august 2023, el a devenit faimos, brusc, după publicarea unei cărți scandaloase – ”Lumea cu susul în jos” –, în care abundă atacurile la adresa feminismului, homosexualității și diversității etnice. Dar volumul aducea și laude deșănțate la adresa Rusiei.
Cariera militară a lui Vannacci a fost compromisă de aceste ieșiri scandaloase. Generalul pro-rus și-a pierdut funcția, a fost suspendat 11 luni, iar în cele din urmă a fost nevoit să părăsească Armata italiană.
3. Fostul polițist Ion Negoescu, intermediarul escrocheriei puse la cale de Georgescu, a organizat vizita lui Dughin în România, în 2014
Ion Negoescu, fost ofițer în Ministerul Administrației și Internelor (MAI) și actual preot onorific, a fost audiat ca martor în dosarul DIICOT în care este cercetat Călin Georgescu. Negoescu este cel care i l-a prezentat lui Georgescu pe Răzvan Leu, afaceristul buzoian ”țintit” pentru a fi înșelat.
Conform G4Media, Negoescu a organizat vizita ideologului rus Aleksandr Dughin în România în 2014. În acele zile, Negoescu s-a aflat permanent în preajma lui Dughin.
Aleksandr Dughin este considerat un ideolog influent, care a amorsat ambițiile imperiale ale lui Vladimir Putin. Dughin a teoretizat doctrina eurasianistă și conceptul de ”A Treia Roma”, incluzând Romania în spațiul eurasiatic care ar trebui să se afle sub influența Rusiei.
Vizita lui Dughin în România, în 2014, a avut loc în perioada 23–25 iunie.
În acel moment, Ion Negoescu era angajat în Ministerul de Interne. El i-a pus la dispoziție lui Dughin autoturisme escortate de o motocicletă cu însemnele Poliției Capitalei.
Negoescu l-a însoțit pe Dughin și la Curtea de Argeș, unde l-a dus cu mașina sa personală.
În acel periplu, Dughin a vizitat mai multe mănăstiri și a avut o întâlnire la București cu propagandistul pro-rus Mircea Popa (fondatorul Fundației România-Rusia), Eugen Grigore Mihăescu (fost ambasador al României pe lângă UNESCO) și Călin Mihaescu (editor și inițiator al organizației ”Mișcarea Eurasia” în România). La întâlnire ar fi participat și Negoescu.
Apropiat al dictatorului Vladimir Putin, Dughin a amenințat constant Occidentul cu un ”foarte mare și serios război”, inclusiv cu armele nucleare.
În decembrie 2024, Dughin a scris pe X că ”Moldova va face parte curând din România, dar România va face parte din Rusia”.
Dughin l-a lăudat pe Călin Georgescu imediat după anunțul victoriei din primul tur prezidențial (din 24 noiembrie 2024), spunând că este ”un patriot și un român autentic”.
