La o lună după începerea invaziei rusești în Ucraina, se poate constata că lucrurile au evoluat într-o cu totul altă direcție față de cea la care se așteptau atât Putin și oamenii săi, cât și occidentalii. Eșecul Rusiei de a ocupa țara printr-un război fulger, așa cum era plănuit, este evident. CNN a încercat miercuri o proiecție a direcțiilor în care e de așteptat să evolueze conflictul. Din nefericire, deși Ucraina pare că va evita în continuare înfrângerea în perioada următoare, ceea ce urmează nu e de bun augur.
Moscova nu a renunțat la agresiune după ce eșecul militar a devenit evident, schimbând în schimb tactica. Putin nu-și poate permite să părăsească învins acest conflict în care s-a băgat neștiind ce-l așteaptă, astfel că rezultatul va fi că împotriva ucrainenilor vor urma și mai multe atrocități.
Toate vizează, de fapt, distrugerea poporului vecin. Din nefericire, acest lucru chiar s-ar putea produce.
Cele 5 direcții în care estimează CNN că se va dezvolta războiul din Ucraina în următoarele săptămâni
1. E de așteptat ca Rusia, neputincioasă în fața apărării ucrainene, să-și intensifice campaniile de bombardament
Experții consultați de CNN avertizează că Rusia își va înteți campaniile de bomardament aerian tot mai mult, pe măsură ce va fi lovită mai tare în confruntările militare. Bilanțul pierderilor suferite de armata rusă în primele săptămâni, scăpat luni pe site de Komsomolskaia Pravda – aproape 10.000 de morți și circa 16.000 de răniți –, nu poate fi verificat din surse independente și publicația rusă aservită Kremlinului a șters bucata respectivă de articol, pretinzând că ar fi fost băgată de hackeri. Însă numărul morților dat de Komsomolskaia Pravda e relativ apropiat de cel pe care înalți comandanți militari americani îl estimau cu alte câteva zile înainte (circa 7.000). Dacă aceste cifre sunt reale, atunci stagnarea ofensivei rusești devine explicabilă. S-au pierdut peste 25.000 de militari din primul val – adică din trupele cel mai bine pregătite.
În aceste condiții, Rusia și-a schimbat centrul de greutate al atacurilor de la ofensiva terestră către bombardamentele aeriene.
Jeffrey Mankoff, cercetător la Institutul pentru Studii Strategice din Universitatea Națională de Apărare a SUA, a avertizat: „Rusia are încă importante capacități și rezerve și va exista o creștere a intensității (atacurilor – n. red.) pe măsură ce va face un efort pentru a aduce mai multe trupe”. Ministerul britanic al Apărării a declarat că Rusia a adus trupe din întreaga țară, inclusiv din flota sa din Pacific. De asemenea, recrutează luptători din Armenia și din companii militare private, sirieni și alți mercenari. Întrebarea pe care și-o pune toată lumea este cât timp mai poate continua Rusia cu pierderi mari de personal. Mankoff spune că Rusia se apropie totuși de momentul în care capacitatea sa de înlocuire a trupelor bine antrenate va fi depășită: „Vor fi mai multe trupe și alte echipamente și ajutor, desigur, dar există un punct din care va fi greu să mai menții acest tip de ritm operațional. În special cifrele despre care am auzit, atât în ceea ce privește pierderile de oameni, cât și cele materiale, depășesc capacitatea de înlocuire”.
2. În timp ce Ucraina se concentrează pentru a apăra Kievul, Rusia ar putea încerca să încercuiască forțele de apărare din estul țării
Este probabil ca Rusia să încerce să absoarbă părți din estul Ucrainei. Zone precum Donețk și Luhansk, care alcătuiesc regiunea Donbas, sunt deja controlate de separatiștii pro-ruși din 2014, când Rusia a anexat și Crimeea. E posibil ca Rusia să încerce acum înghițirea altor părți din estul țării vecine. Nu mai departe de miercuri s-a anunțat că în unele orașe ocupate, cum ar fi Herson și Melitopol, s-ar putea introduce rublele în locul grivnelor, ca monedă. În același timp, circulă zvonuri insistente despre intenția Moscovei de a organiza așa-zise referendumuri prin care populația locală „să-și dea acordul” pentru alipirea regiunii la Rusia.
Armata Ucrainei acordă o mare și justificată atenție încercării rușilor de a avansa spre Kiev, dar în continuare cea mai mare parte a armatei sale este în apropiere de Donețk și Lugansk. Mișcările trupelor rusești sugerează că acestea încearcă o învăluire, urmărind să încercuiască armata ucrainează din această zonă atacând pe trei axe. Acesta pare să fi devenit, de fapt, principalul obiectiv militar al Rusiei după ce a eșuat tentativa de capturare a Kievului în primele câteva zile.
Această țintă este clară dacă ne uităm la calitatea trupelor trimise acolo, a declarat Sam Cranny-Evans, analist de cercetare la Royal United Services Institute. Acesta a declarat pentru CNN.: „Districtul Militar Sudic – în Donețk, Luhansk, Mariupol, Berdyansk, Melitopol – acestea sunt cele mai bune trupe din armata rusă. Și dau randament întotdeauna. Sunt concepute pentru a lupta împotriva NATO. Așa că forțele care au fost angajate în încercuirea Kievului sugerează că a fost un obiectiv pe care fie Rusia a crezut că-l va atinge ușor, fie a supraestimat capacitățile acestor forțe. Deci, acest lucru duce, în parte, la concluzia că o încercuire a trupelor ucrainene din est face parte din obiectivul pe care Rusia caută să îl atingă. Iar mișcările forțelor rusești par să sugereze că aceasta este situația”.
Avem o imagine falsă a dinamicii războiului din Ucraina dată de atenția dată de mass-media occidentală pierderillor Rusiei și rezistenței sfidătoare a apărătorilor, spune Cranny-Evans: „Dacă ne uităm la aceste hărți, este clar că forțele rusești au avansat de fapt mult timp într-o țară foarte mare. Au cucerit destul de multe orașe, așa că acum sunt mult mai mulți cetățeni ucraineni care trăiesc sub dominația rusă decât erau în urmă cu trei săptămâni. Indiferent câte vehicule rusești au sărit în aer sau câți soldați ruși au fost uciși, este probabil să existe și un număr foarte mare de ucraineni care au avut o soartă similară”.
3. Ne așteptăm la mai multe negocieri și șansele pentru o înțelegere cresc pe măsură ce pierderile Rusiei sunt tot mai mari
Unul dintre scenariile previzibile este acela că războiul din Ucraina ar putea deveni un conflict prelungit. Este probabil ca Rusia să fi pierdut, într-adevăr, un număr semnificativ de soldați, arme și echipamente în război și poate că nu va dori să plece din acesst conflict cu armata sa total distrusă. Keir Giles, expert în probleme rusești la think tank-ul britanic Chatham House, cu sediul în Marea Britanie, estimează: „Negocierile sunt singurul domeniu în care lucrurile par cât de cât promițătoare, deoarece atât Rusia, cât și Ucraina au declarat în ultima săptămână că se îndreaptă spre o discuție reală de fond. Rusia a renunțat să mai dea ultimatumuri”.
Oficialii ruși au declarat că, printre cererile lor, se numără renunțarea Ucrainei la demersul de a adera la NATO, de a se demilitariza și de a adopta un statut de „neutralitate”, precum Austria și Suedia. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt principal al președintelui Vladimir Putin, a declarat marți, într-un interviu acordat CNN, că Rusia dorește, de asemenea, ca Ucraina să accepte că Peninsula Crimeea – pe care Rusia a anexat-o în 2014 – este oficial parte a Rusiei și că statele separatiste Luhansk și Donețk „sunt deja state independente”.
Numeroși experți au speculat că Rusia va căuta să ciopârțească părți din estul Ucrainei.
„Este dureros de previzibilă această evoluție, cu excepția situației în care Ucraina, cu ajutorul militar și umanitar al Occidentului, ar reuși să le recupereze într-un ritm suficient pentru a reversa cursul evenimentelor impus de Rusia”, a declarat Giles.
„Dacă este vorba despre cine poate să aloce cele mai mari resurse și să suporte cea mai mare suferință pentru a învinge, Rusia are un palmares important. Este antrenată să îndure daune economice substanțiale și suferințe ale propriei populații, pentru a purta războaie”, a spus Giles, referindu-se la sancțiunile care încep să muște economia rusă.
Oficialii americani nu sunt atât de optimiști că discuțiile vor decurge bine. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat săptămâna trecută că o soluție diplomatică este puțin probabilă, afirmând că acțiunile Rusiei „sunt în total contrast cu orice efort diplomatic serios pentru a pune capăt războiului”.
4. S-ar putea extinde deportarea ucrainenilor în Rusia
Rusia le-a spus locuitorilor din Mariupol din sudul țării să plece, în timp ce continuă bombardamentele care au făcut orașul praf. Forțele sale au deschis ceea ce numesc „coridoare umanitare” pentru a permite civililor să fugă, dar zeci de mii dintre ei au fost transportați cu forța în Rusia. Agenția rusă de presă RIA Novosti a raportat că aproape 60.000 de locuitori din Mariupol au ajuns pe teritoriul rus „în deplină siguranță”. Presa rusă a arătat coloane de vehicule care se îndreaptă aparent spre est, spre graniță, la aproximativ 40 de kilometri de Mariupol.
Dar Consiliul Local din Mariupol a acuzat Rusia că i-a forțat pe rezidenți să meargă în Rusia împotriva voinței lor: „În cursul săptămânii trecute, câteva mii de locuitori din Mariupol au fost duși pe teritoriul rusesc”. Primarul din Mariupol, Vadim Boicenko, a declarat că „acțiunile ocupanților de astăzi sunt familiare pentru generația mai în vârstă, care a văzut evenimentele îngrozitoare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când naziștii au luat oameni cu forța”.
Keir Giles, expertul în probleme rusești la think tank-ul britanic Chatham House, ia cât se poate de în serios reactivarea acestei istorii întunecate a umanității în următoarele săptămâni: „Rusia are o istorie de represalii murdare și sălbatice împotriva civililor din orice zonă, atunci când are loc orice fel de mișcare de rezistență. A trecut deja la deportarea oamenilor din Mariupol în zonele îndepărtate ale Rusiei, ceea ce este direct din scenariul Rusiei Secolului XX”.
Giles s-a referit la „deportările” a sute de mii de persoane din statele baltice Estonia, Letonia și Lituania, pe care Rusia le-a anexat la Uniunea Sovietică la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. „«Deportarea» este un eufemism. A fost folosit ca un termen destul de inofensiv pentru ceea ce li s-a întâmplat acestor oameni. În realitate, a fost efectiv sclavie și înfometare. Este vorba de expedierea femeilor, a copiilor, a oamenilor pe care vrei să îi îndepărtezi din societăți pentru a-i neutraliza”, a declarat Giles. „În general, pe aceștia îi așteaptă destine îngrozitoare. Dacă supraviețuiesc, nu se mai întorc ani sau decenii.”
5. Alte milioane de ucraineni vor părăsi țara sau vor fi refugiați din fața războiului, ceea ce va afecta grav națiunea în ansamblul ei
Blocați pe câmpul de luptă, rușii au rezervat Ucrainei scenariul pe care l-au pus în aplicare acum 7-8 ani în orașele Siriei. Soarta războiului este una, dar soarta Ucrainei este alta. Părți din Ucraina încep să arate cu Siria anilor 2014-2016, pe care forțele aeriene rusești au transformat-o în ruine, forțând milioane de oameni să fugă.
Deja sunt peste 3,5 milioane de ucraineni care au părăsit țara. Cei mai mulți sunt femei și copii, ceea ce înseamnă că și familiile sunt destrămate. Războiul lui Putin a declanșat cel mai mare flux de refugiați pe care Europa l-a văzut de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. Numărul acestora crește cu aproximativ 100.000 de persoane pe zi.
Dacă includem și numărul de persoane strămutate în interiorul țării, 10 milioane de ucraineni și-au părăsit până acum casele. Adică aproape un sfert din populația țării!
Războaiele din trecut este că, de multe ori, refugiații nu se mai întorc niciodată în țările lor de origine. De multe ori, nici nu prea mai au unde să se întoarcă. Uneori, amenințarea unui nou război este suficientă pentru a-i ține departe pe refugiați.
Zona va rămâne instabilă, estimează analistul Sam Cranny-Evans: „Dacă ne uităm, din punct de vedere istoric, la regimurile autoritare care au performanțe slabe într-un cadru militar, acestea nu au tendința de a-și schimba comportamentul într-o direcție pozitivă după aceea. Așadar, dacă ucrainenii spun: «Bine, vom fi neutri, doar ieșiți», rușii ar putea spune: «Nu, trebuie să ne dați Donețk și Luhansk». Acest lucru ar putea fi suportabil pentru Ucraina, poate, pentru a opri războiul acum. Dar ce se întâmplă dacă, de exemplu, peste alți 10 ani, Ucraina a avansat spre o modernizare militară semnificativă? Sau următorul președinte rus vrea să își demonstreze valoarea și pornește un alt război? Există o mulțime de scenarii la care trebuie să ne gândim în ceea ce privește ceea ce ar putea duce la încheierea acestui război”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
In concluzie omenirea trebuie sa încheie capitolul „comunism”.
Puteti sa ne spuneti de ce joaca conducatorii romani la doua capete?