Salvamontiștii din Argeș a descoperit, marți, că Refugiul Iezer, situat la altitudinea de 2.135 de metri, a fost vandalizat. Cazul este nu numai neobișnuit, dar și deosebit de grav.
Refugiile sunt construite pentru a le oferi adăpost călătorilor – fie ei turiști sau profesioniști ai munților (salvamontiști, jandarmi montani etc) – în momente dificile. Cu atât mai mult iarna, aceste locuri salvează la propriu vieți. Un om prins de furtună sau de întuneric pe munte are puține șanse de supraviețuire.
Aceste construcții plasate în puncte-cheie, strategice, au tocmai menirea de a salva situația.
Vandalizarea unui astfel de adăpost este, de aceea, un lucru extrem de grav și un atentat direct la viața altor oameni, pentru a nu mai adăuga că reprezintă o dovadă de nerecunoștință – după ce te-ai adăpostit și odihnit acolo, îl distrugi pentru a nu mai beneficia și alții de acel ajutor.
În același timp, situația de la Refugiul Iezer este ieșită din comun pentru că, în general, pasionații de călătorii pe munte cunosc aceste reguli. Vara, când cărările sunt invadate de turiști ocazionali, plecați să urce pe creastă în șlapi sau pantofi cu toc, cu sacoșe și în bermude, incidente regretabile se petrec tot timpul. Gunoaiele aruncate peste tot, facilitățile stricate, muzica dată tare sunt deja obișnuite.
Însă iarna, când la drum se încumetă doar cei mai experimentați și bine echipați, evenimente precum cel descoperit marți de salvamontiști sunt cu totul neașteptate.
Cei care au găsit ușa spartă și salteaua distrusă în refugiu s-au înfuriat. Lângă pozele cu stricăciunile, administratorii contului Salvamont Argeș au comentat ironic: “Vă mulțumim pentru faptul că aveți grijă de munca noastră! Ușa de termopan spartă cu piciorul și salteaua făcută praf”.
https://www.facebook.com/SalvamontPitesti/posts/1433076677050969
Parafrazând titlul celebrei (și… premiatei!) lucrări-poetice a lui Vasile Alecsandri, „Cântecul gintei latine”, CONSTATĂM că… am fost, suntem (ÎNCĂ, … DIN-PĂCATE!!) șiii… SPERĂM-căăă…–NU (!)-vom-mai-fi-într-o-MIRACULOASĂ-!-zi!)… un soi deee… „pârț” (Sic!) deee… TRAISTĂ („gIntă”- „gEantĂ”-„TRAISTĂ”) lat(R)ină!
în 1990, laaa… primele excursii în Occident (!), excursioniștii români din Bacău (ca să fie CLAR: NE…rommi, daaaaaaaaaaa?!!!!!!!!) leee… VÂNAU-și-(apoi-)CRĂPAU lebedele vienezilor, iar acu’, TREI-DECENII (!!!!!!) mai târziu (!!!!!!), toooot… „ĂIA” (Sic!) am… RĂMAS, adecătelea: „NEAM-(PROST-,-)de-TRAISTĂ”!!!
Aveti proprietatea termenilor? Uitat-va in DEX ce inseamna turist si turism. Ceea ce au facut acei imbecili nu se incadreaza la turism.
Intai turistii rromi au mancat lebedele din parcul craiovean Romanescu prin 1982. In 1990 au ajuns la Viena unde au facut acelasi lucru.
Interesant insa delirul de autoinvinovatire. Seamana cu se intampla prin biserici. Retro vade Satanas!
Cei de la Viena, cu lebedele, din 1990, erau „turiști” (Sic!) români veniți din Bacău – cum am scris noi! – (așadar: NU din Craiova, cum afirmați dumneavoastră!) șiii… (chiar-)NU erau de etnie „rroma”, ci „rUmâni-verzi”, daaaaaaaaaaa?!!!!!
NU trebuie să ne credeți pe cuvânt…, consultați (la… bibliotecă sau în colecții-particulare, căci nu se arhiva-electronic pe atunci și nu aveam Internet!) PRESA-VREMII (!), în-original (!!!), iar NU… ceea ce s-a toooot publicat (texte și fotografii)… MULT-MAI-TÂRZIU!
Turistii rromi au mancat lebedele din parcul Romanescu din Craiova in 1982. Nu e legenda urbana este adevarul.
La Viena tot niste turisti rromi au mancat lebedele, dupa cum la Stockholm turistii rromi s-au defecat in fata palatului regal. Exista filmul.
In rest va puteti pune cenusa in cap cat doriti. Eu nu am de ce.
A fost nervos cocalarul.
Auzi taticule, sa urce el pe jos.
Daca parca bmv-ul sau haudi-ul langa adapost sa vezi ce calm era. Gratare, Hadi Minune,Salam, Rasunau muntii.