O lege desprinsă din feudalism a trecut prin Parlamentul României, la inițiativa și susținerea lui Alexandru Stănescu, fratele baronului PSD de Olt, senatorul Paul Stănescu. Reglementarea le interzice de facto oricăror altor persoane, în afara latifundiarilor deja stăpâni pe suprafețe mari, să mai cumpere terenuri agricole în România.
Legea încalcă actuala Constituție, dar a ajuns pe masa președintelui Klaus Iohannis, care o poate întoarce în Parlament o singură dată.
O lege care întoarce România în feudalism: PSD a trecut prin Parlament o lege neconstituțională ca să le dea exclusivitate latifundiarilor la cumpărarea de terenuri agricole
Legea prevede, în esență, că doar cei care au deja în proprietate terenuri agricole pot să mai cumpere alte suprafețe de acest gen în România. Așadar, e vorba de țărani (mulți dintre ei în vârstă și săraci), mici fermieri (care nu au putere de cumpărare) și marii latifundiari, care controlează deja suprafețe întinse. Sunt excluse de la acest drept de a cumpăra pământ toate celelalte categorii – inclusiv orășenii și străinii.
În forma sa actuală, legea favorizează o revenire a României la situația din feudalism, în care moșierii erau singurii suficient de bogați să cumpere noi terenuri. În timp, latifundiarii au devenit din ce în ce mai bogați, țărănimea din ce în ce mai săracă; în final, oamenii au ajuns să lucreze pământurile nobilimii pentru o plată derizorie.
Statul român a eliminat șerbia în Secolul al XIX-lea, iar exproprierea marilor moșieri s-a făcut cu mari eforturi. Acum, procesul se inversează
Statul român a reușit să elimine șerbia târziu, în secolul al XIX-lea, iar expropierea marilor proprietari de pământuri și a averilor bisericești s-a făcut cu mari eforturi, în mai multe etape.
Acum, legea promovată de baronii PSD dă timpul înapoi cu câteva sute de ani.
Alexandru Stănescu, fratele lui Paul Stănescu, este un mare latifundiar în județul Olt. Proiectul de lege a fost inițiat de el în 2018 și, în luna mai a aceluiași an, a fost votat în Senat. Camera Deputaților, ca for decizional, l-a adoptat în acest an, pe 3 iunie, iar legea a mers la președintele Klaus Iohannis.
Parlamentarii au votat textul legii deși acesta încalcă atât dreptul la proprietate garantat de Constituție, cât și Tratatul de aderare la UE semnat de România.
Conform legii promovate și adoptate de PSD și aliații săi din Parlament, un teren agricol scos la vânzare nu poate fi cumpărat decât de:
a) persoanele cu drept de preempțiune (rude, vecini, fermieri tineri care sunt deja proprietari de teren);
sau
b) alți proprietari de terenuri agricole din România, dacă nicio persoană din prima categorie nu-și exercită dreptul de preempțiune.
Nu vor mai avea acces la terenurile agricole cetățenii străini, dar nici orice alt cetățean român care n-a fost fermier în activitate în ultimii 5 ani.
Prin această lege, numărul celor care au dreptul să cumpere pământ în România se restrânge drastic. Iar dintre aceștia, realist vorbind, doar câteva mii de mari latifundiari, precum Alexandru Stănescu, au posibilitatea financiară să facă noi achiziții. Suprafețele se vor concentra, astfel, din ce în ce mai mult în mâna a tot mai puțini oameni.
Cine sunt frații Stănescu: mari latifundiari în Olt, județ pe care-l controlează cu mână de fier, ca-n feudalism. Din când în când, le mai dau câte o masă sătenilor
O altă prevedere restrictivă a legii este cea care obligă la plata unui impozit prohibitiv pentru cei care vor să vândă un teren la mai puțin de 8 ani după ce l-au cumpărat. Potrivit legii, impozitul va fi de 80% din diferența dintre suma plătită la cumpărare și cea încasată la vânzare. Așadar, dacă iei un hectar cu 1.000 de euro și îl vinzi cu 2.000 de euro în mai puțin de 8 ani, impozitul va fi de 800 de euro.
Latifundiarul Alexandru Stănescu (PSD) deține 25 de hectare de teren în Olt. De asemenea, pe lângă această proprietate personală, mai este acționar majoritar la Agromec Bucinișu, o altă mare exploatare agricolă din județul pe care familia sa îl controlează cu mână de fier.
Fratele lui Alexandru Stănescu (aflat la al treilea mandat ca parlamentar de Olt), baronul Paul Stănescu, a devenit, din tractorist, un înalt demnitar. Este senator, a fost vicepremier și ministru în guvernarea PSD din 2017-2019, are afaceri prospere în agricultură. Controlează pământurile din zona comunei Vișina, unde tatăl său este și primar.
Din când în când, feudalii care exploatează județul le mai dau celor care-i votează câte o masă caldă. Festivalul de la Căcâna a devenit celebru în urmă cu câțiva ani, după un reportaj făcut de Recorder.ro. Baronul Stănescu i-a ospătat pe săteni cu mici și bere, aceștia declarându-se încântați de grija pe care le-o arată stăpânii județului.
Numeroși alți parlamentari și baroni, în special PSD, controlează direct sau prin interpuși imense suprafețe agricole. De-a lungul timpului, s-a dezvoltat și o faună de afaceriști conectați la PSD care au primit, în schimbul unor biruri plătite la partid sau pe persoană fizică, unele dintre cele mai mănoase terenuri din România.
Cum s-a ridicat actuala mafie a pământurilor agricole pe umerii abuzurilor comise de comuniști
Această mafie, care a profitat de ostilitatea regimului Iliescu în anii ’90 față de ideea retrocedărilor, a comis nenumărate abuzuri împotriva țăranilor plecând de la o altă mare nedreptate: colectivizarea. Regimul comunist a aplicat în anii ’50-’60 modelul sovietic, colectivizând forțat proprietățile agricole.
Au fost răscoale ale țăranilor care nu acceptau să le fie luate pământurile, animalele și utilajele din gospodării. Comuniștii au trimis armata și trupele de Securitate, care au operat mii de arestări și au ucis sute de oameni.
Numărul victimelor a fost mai mare decât cel de la răscoala din 1907.
“Pe mine, comuniștii m-au învățat să fur”, își amintea, în 2013, pictorul Ștefan Câlția. Acesta povestea că, în copilărie, pentru a-i obliga pe părinții săi să își cedeze pământul la Cooperativa Agricolă de producție, autoritățile comuniste au impus, progresiv, obligația de a ceda cote tot mai mari din recoltă.
Se ajunsese ca țăranii să muncească pe câmp păziți de miliție, ca nu cumva să “fure” din propria lor recoltă și să ducă acasă.
Așa că familia lui Câlția inventase o metodă de a păstra ceva și pentru sine. Copilul Ștefan Câlția venea de acasă cu o cofă mare cu apă, pe care apoi o umpleau ochi, pe ascuns, cu boabe de grâu. Așa reușeau să pună deoparte un pic din rodul a ceea ce munceau, restul fiind confiscat de comuniști și dus la Cooperativă.
Activiștii de dinainte de 1989, rămași la putere, s-au transformat în mari moșieri profitând de ostilitatea regimului Iliescu față de dreptul la proprietate
În scurt timp, această atitudine a statului a modificat radical mentalitatea și comportamentul țăranilor din zonele colectivizate. Știind că oricum nu câștigă nimic indiferent cât de mult ar munci, aceștia și-au pierdut motivația. Toată lumea încerca să se sustragă pe cât posibil de la această formă modernă de sclavie, iar oamenii furau din recoltă ori de câte ori li se ivea ocazia, știind că, de fapt, luau tot din munca lor.
După revoluție, regimul Iliescu n-a agreat ideea restabilirii proprietății. Aparatul de opresiune comunist s-a transformat, peste noapte, în mafia care, controlând administrația locală, a comis abuzuri la retrocedare. Foarte des, țăranii nu și-au primit înapoi terenurile pe care le avuseseră înainte de colectivizare sau au primit teren în alte zone, cu pământ mai slab calitativ. Primarii și șefimea, convertiți toți de la PCR la FSN (precursorul PSD) peste noapte, s-au îmbogățit din afacerile cu pământuri.
Așa s-a născut actuala pătură a latifundiarilor care azi votează în Parlament legi de natură să le conserve și să le sporească puterea.
Sper sa nu se voteze. PSD-ciuma rosie acaparatoare ! Pai la cati au mai ramas pe la tara, in mare parte oameni fara vlaga, mafia le pune usor pumnul in gura. Vor sa dea aceasta lege pentru ca stiu ca multi au fost in strainatate si au facut ceva bani si cumpara bucati de pamant, de obicei pentru case, dar nu numai. Si vor sa-i opreasca sa investeasca.