Ce am putea face cu cele 33 de miliarde de euro alocate României de UE? Dacă nu se fură, aproape tot! Lista proiectelor

Ce ar putea face România cu cele 33 de miliarde de euro pe care le-ar primi de la UE, potrivit planului de redresare gândit de Comisia Europeană și dat publicității miercuri?

Incredibil, dar un calcul estimativ arată că am putea reconstrui întreaga țară. Cu o condiție, bineînțeles: să nu se fure! Sau, în orice caz, să nu se fure la proporțiile de până acum.

Ce se poate face cu cele 33 de miliarde: aproape tot. Lista proiectelor este incredibil de lungă și tot ar mai rămâne bani!

Planul de redresare propus de Comisia Europeană, dezvăluit miercuri, 27 mai, la Bruxelles, și care se va discuta pe 18-19 iunie, într-un summit al șefilor de state din UE, prevede că România ar urma să primească, în total, 33 de miliarde de euro. Ar fi vorba de circa 21 de miliarde sub formă de ajutoare, deci bani nerambursabili, și alte circa 12 miliarde sub formă de împrumut în condiții foarte avantajoase, cu dobândă aproape 0.

Banii, așa cum au precizat din capul locului membrii guvernului european, sunt alocați investițiilor, dezvoltării, digitalizării și nu pomenilor electorale, cheltuielilor cu salarii și pensii. Este vorba de o investiție uriașă în viitorul comun al europenilor, în îmbunătățirea performanțelor și a calității vieții. Oamenii o vor duce mai bine nu pentru că vor putea cumpăra un kilogram de parizer și o sticlă de băutură în plus, ci pentru că ei și copiii lor vor locui în orașe mai curate și mai puțin poluate, vor învăța în școli digitalizate, vor fi tratați în spitale dotate cu ultima tehnologie și vor circula mai repede și mai sigur pe drumuri moderne.

Acesta este viitorul pe care-l propune Uniunea Europeană inclusiv pentru România.

Legarea Transilvaniei de Moldova și Țara Românească prin autostrăzi, 8 spitale regionale ultraperformante, digitalizarea învățământului, refacerea căilor ferate, reforma administrației 

Pornind chiar de la calculele făcute de UE și de autoritățile române, Ziaristii.com a pus pe hârtie câteva proiecte care ar putea fi finanțate, pe repede înainte, din fondurile planului de redresare. Trebuie menționat însă că e vorba doar de un exercițiu, iar o parte din aceste proiecte sunt deja demarate tot cu bani europeni, dar din alte surse (cum ar fi fondul de coeziune structurală sau cel pentru digitalizare).
Dar, chiar dacă nu ar fi așa, iar totul s-ar finanța din cei 33 de miliarde de euro suplimentari puși la dispoziție de UE prin programul de redresare, iată ce ar ieși:

> 8 spitale regionale – 3 miliarde de euro

Am avea spitale ultraperformante, “care ar presupune regândirea totală a protocoalelor existente acum în spitalele județene”, în orașe din toate regiunile istorice: București, Constanța, Craiova, Iași, Suceava, Cluj, Timișoara, Oradea.

Potrivit documentației făcute de experți UE împreună cu Ministerul Sănătății și dată publicității în 2018 de Pressone.ro, un spital regional ar costa, în total, 376 de milioane de euro: 300 de milioane construcția propriu-zisă, 76 de milioane echipamente și tehnologie.
Acest cost este calculat pentru o capacitate de 849 de paturi de spital, împărţite astfel:

• 300 de paturi pentru tratament,
• 369 de paturi pentru secţiile de chirurgie,
• 75 de paturi pentru maternitate,
• 81 de paturi pentru terapie intensivă,
• 12 paturi pentru mari arși și
• 12 paturi pentru născuți prematur.

Spitalul ar urma să dispună de:

• 23 de săli pentru imagistică medicală,
• 22 de săli pentru chirurgie,
• 6 săli pentru proceduri endoscopice,
• 3 săli pentru chirurgie cardiacă,
• 3 săli pentru neurologie şi
• 2 săli pentru cardiologie neinvazivă.

> Autostrada Comarnic – Brașov – 1,8 miliarde euro

Ar fi vorba de 53 de kilometri, iar prețul de 1,8 miliarde euro a fost anunțat oficial de fostul premier Victor Ponta în 2015, atunci când s-a făcut ultima tentativă de semnare a unui contract pentru executarea lucrării.

S-ar realiza astfel, pe banii UE, un proiect vechi de peste 100 de ani, de la Marea Unire, și pe care niciun guvern n-a fost în stare, până acum, să-l pună în execuție: “străpungerea” Carpaților cu o autostradă care să lege zdravăn Transilvania de Vechiul Regat.

> Autostrada Brașov – Tg. Mureș – Cluj – Oradea – 5,3 miliarde euro

E vorba de 416 kilometri reprezentând o parte a fostei autostrăzi Transilvania. Dintre aceștia s-au dat în folosință doar 75 de kilometri. Ar mai fi de terminat circa 341 de kilometri. Prețul inițial, din 2004, s-a dublat (atunci se discuta de 2,8 miliarde), dar în mare parte din motive obiective. S-a reproiectat o parte din traseu, a apărut un tunel foarte lung (inexistent inițial), prețul mâinii de lucru și al materialelor au crescut substanțial etc.

> Autostrada Unirii – 8,9 miliarde euro

E vorba de un traseu care 320 de kilometri, pe ruta Tg. Mureș – Ditrău – Tg. Neamț – Iași – Ungheni, care ar opera o a doua străpungere majoră a Carpaților și ar lega Moldova de Transilvania și, implicit, de Occident.
Ar fi un pas uriaș spre scoaterea Moldovei din starea de înapoiere și sărăcie în care se află. Conectarea la restul lumii ar aduce, estimează specialiștii în economie, un val de investiții, străine și românești, care ar schimba foarte rapid și radical fața acestei provincii azi stăpânite feudal de baroni primitivi.

> Digitalizarea învățământului: 120 de milioane de euro

Calculul care estimează la 120 de milioane de euro digitalizarea învățământului datează din 2017 și le aparține chiar instituțiilor guvernamentale.

Proiectul de acum trei ani prevedea conectarea tuturor elevilor și a cadrelor didactice la o bibliotecă virtuală, locul în care ar urma să fie postate toate manualele. Era vorba și de o platforma naţională de educaţie, instrument online unde urmau să fie disponibile gratuit cursurile, cărţile, dar și jocuri, teste, chiar şi teme pentru acasă.
Chiar presupunând că prețul ar fi aproape dublu, 200 de milioane de euro, saltul ar fi fantastic.

 > Infrastructura feroviară – 12 miliarde de euro

Documente oficiale din Strategia pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, publicate anul trecut de Ministerul Transporturilor, arată că reabilitarea căilor ferate din România ar avea nevoie de aproape 59 de miliarde de lei – echivalentul a circa 12 miliarde de euro.

Banii ar fi pentru
– refacerea terasamentelor,
– a șinelor și a podurilor, modernizarea materialului rulant,
cu rezultat imediat în
– creșterea vitezei de circulație,
– creșterea eficienței economice,
– menținerea la un nivel ridicat a siguranței,
– creșterea eficienței energetice,
– reducerea poluării,
– îmbunătățirea conexiunilor între diversele tronsoane.

 > Reforma administrației publice

Un total al tuturor acestor proiecte ne-ar “scoate” la 31,12 miliarde euro. Ar mai rămâne, astfel, bani suficienți pentru digitalizarea și reformarea din temelii a anacronicei administrații locale, interconectarea bazelor de date ale diferitelor instituții și mult-așteptata reformă a ANAF.

S-ar câștiga, astfel, un număr uriaș de ore pe care altfel oamenii le petrec anual bătând drumurile între instituțiile statului. În același timp, ar fi posibilă și disponibilizarea, pentru piața muncii, a circa 600.000 de oameni care azi sunt “ascunși” în aparatul bugetar fără să fie nevoie de ei acolo.

România avea în 1989, la o populație de 23 de milioane de locuitori și o înapoiere tehnologică vecină cu secolul XIX, circa 800.000 de angajați în aparatul bugetar. Azi, când au mai rămas 18-19 milioane de locuitori, iar posibilitățile tehnologice sunt unele la care nici nu ne puteam gândi acum trei decenii, statul român suportă peste 1,2 milioane de bugetari.

Specialiștii spun că, la un nivel mediu de modernizare a administrației, aparatul birocratic n-ar avea nevoie de mai mult de 600.000 de angajați.

Restul ar putea fi redirecționați către economia privată, unde se resimte din plin lipsa forței de muncă.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* TABEL. Cum se împart banii UE din planul de redresare. Cu 33 de miliarde de euro din totalul de 750, România primește a 7-a cea mai mare sumă dintre cei 27 de membri

um ne “sclavagește” UE: cu cele 33 de miliarde de euro primite ajutor putem construi autostrăzi, spitale, digitaliza învățământul și administrația. “Aproape orice avem nevoie”

* Lista celor 103 municipii cu zone metropolitane pe 30 km, în care nu e obligatorie declarația pe proprie răspundere