Ministerul Afacerilor Externe (MAE), organizatorul alegerilor din Diaspora, a făcut un raport în care găsește vinovați în toate părțile, numai în ograda sa nu! În loc să-și dea demisia, ministrul Teodor Meleșcanu își asumă un document penibil.
În Raportul privind votul din Diaspora de pe 26 mai, document trimis premierului Viorica Dăncilă și interceptat de Hotnews.ro, se precizează că principalele cauze care au dus la cozile uriașe de la secțiile de votare din străinătate sunt:
- suprapunerea referendumului cu alegerile europarlamentare (deci, Klaus Iohannis);
- turismul electoral, mai exact „acțiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetățeni cu 5-6 autocare”;
- faptul că partidele nu și-au trimis reprezentanți în comisiile secțiilor de votare;
- viteza redusă a internetului „în diferite țări și locații”, care a dus la probleme în funcționarea sistemului STS de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
Ministerul de Externe susține, în mod scandalos, că „și-a îndeplinit toate obligațiile legale”. Și se spală pe mâini în privința următoarelor alegeri: în pofida „creșterii semnificative a secțiilor de votare, s-a dovedit că MAE și-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din străinătate”.
- Advertisement -
Ministerul de Externe trage o concluzie gravă: votul electronic sau cel prin corespondență nu reprezintă o soluție! Doar niște iresponsabili ar putea afirma așa ceva.
A numi „turism electoral” felul în care românii s-au organizat, închiriind autocare pentru a veni la vot de la zeci sau sute de kilometri distanță, este încă o dovadă de ticăloșie din partea ministerului condus de Meleșcanu.
O singură propunere corectă face Ministerul de Externe: votul anticipat prelungit, timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral. Este o măsură necesară, dar nu suficientă.
Această decizie nu „ar elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze procesul de votare în străinătate”, cum susține ministerul, ci ar rezolva problema votului doar în orașele în care există secții de votare. Sute de mii de români locuiesc la distanțe de peste 100 de kilometri față de cea mai apropiată secție de votare.
Raportul Ministerului de Externe
Rolul MAE în alegerile din Diaspora
- „Ministerul Afacerilor Externe precizează încă de la început că, potrivit Legii 33/2007, entitatea cu competențe în coordonarea pregătirii și organizării procesului de votare în străinătate este Biroul Electoral pentru Secțiile de Votare din Străinătate. MAE asigură, însă, potrivit Legii 33/2007, sprijin logistic, cum ar fi: distribuirea buletinele de vot și a ștampilelor (art. 28 al. 3), completarea listelor pentru biroul de votare în cazul în care unii membri se recuză, cu aprobarea BESVS (art. 30 al. 1), dotarea secțiilor cu mobilă și cabine de vot (art. 31 al. 10), asigurarea personalului tehnic auxiliar (art. 73 al. 6) și asigurarea bunei desfășurări a scrutinului în caz de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală (art. 25 al. 3). De asemenea, potrivit Legii 33/2007 coroborat cu OUG nr. 6/2019 și HG 81/2019, MAE publică în Monitorul Oficial numerotarea și locațiile secțiilor de votare. Legea stabilește în mod clar că BESVS veghează la organizarea din timp a secțiilor de votare din străinătate, urmărește și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri, rezolvă contestațiile, totalizează numărul de voturi valabile exprimate în străinătate și le înaintează BEC.
Dublări și triplări ale numărului de secții
- MAE a aprobat toate cererile misiunilor de constituire a secțiilor de votare în străinătate, respectiv a propunerilor înaintate de către comunitățile de cetățeni, totalizând un număr de 441 de secții de votare.
- În comparație cu alegerile europarlamentare anterioare, numărul secțiilor a fost dublat, iar în comparație cu turul II de la alegerile prezidențiale din 2014 (unde acuzele au fost în același sens, conform cărora nu toți cetățenii au putut vota), numărul secțiilor a fost dublat (Olanda, Belgia, Franța), triplat (Austria, Marea Britanie), în cazul Germaniei crescut de 5 ori, iar în alte cazuri creșteri substanțiale (Italia, Spania).
Cauza nr. 1: referendumul lui Iohannis
- Pe 24 aprilie, MAE a trimis la Monitorul Oficial lista secțiilor de votare. Pe 25 aprilie, Președintele a semnat Decretul privind referendumul, publicat în Monitorul Oficial. MAE este obligat să publice lista secțiilor de votare așa cum prevăd OUG nr. 6/2019 și HG 81/2019, care stipulează termenul limită până la care MAE a trebuit să publice numerotarea și locațiile secțiilor de votare, mai exact data de 25 aprilie, ținând cont de faptul că în zilele de 26 și 27 aprilie Monitorul Oficial nu asigura publicarea, fiind zile libere nelucrătoare.
- Problema secțiilor de votare care vor trebui să gestioneze două scrutine a apărut în contextul anunțării de către Președinte a referendumului în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. În aceste condiții, MAE a trimis în paralel o nouă circulară tuturor ambasadelor, atrăgând atenția că este necesar să se facă un efort deosebit pentru o activitate cât mai eficientă, și a solicitat șefilor misiunilor diplomatice și consulare mobilizarea tuturor resurselor pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a procesului de vot.
- Derularea alegerilor pentru Parlamentul European în paralel cu referendumul a făcut ca de la 2 minute, timpul de vot să crească la 7 minute, având în vedere că trebuiau completate două liste (scris de mână), înmânarea a 3 buletine (pentru cei care au votat și la referendum) și depunerea lor în trei urne diferite.
Cauza nr. 2: absența membrilor de partid din Birourile secțiilor de votare
- Un alt element care a îngreunat procesul de vot se referă la organizarea și funcționarea comisiilor din secțiile de votare. Potrivit Legii nr. 33/2007, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate sunt constituite dintr-un președinte, desemnat de șeful misiunii diplomatice, și un număr între 2-6 membri, stabiliți de către președintele Biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, la propunerea partidelor politice și organizațiilor cetățenești aparținând minorităților, alianțe politice sau electorale.
- În cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de MAE cu alte persoane, cu o bună reputație și fără apartenență politică. În funcție de numărul membrilor comisiei care se prezintă în dimineața zilei votării la secția de vot, se modifică și numărul de ștampile utilizat efectiv. Mai exact, deși se poate aloca numărul maxim de 6 cabine și 6 ștampile, numărul de ștampile utilizat efectiv într-o secție de votare în timpul procesului electoral trebuie să fie cel puțin egal cu numărul de cabine, dar nu mai mare decât numărul membrilor prezenți ai comisiei. Din păcate, cu unele excepții, partidele politice nu și-au manifestat interesul de a desemna reprezentanți în comisiile secțiilor de votare, renunțând cu 1-2 zile înainte să participe în comisiile Secțiilor de votare.
Cauza nr. 3: viteza mică a internetului
- O altă cauză se referă la sistemul STS de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (dublu). Fiecare secție a fost dotată cu 1-2 tablete (una pentru a fi utilizată în procesul de votare și cealaltă de rezervă). Problema nu a constat atât în funcționarea sistemului, cât în deficiențele antrenate de viteza redusă a internetului în diferite țări și locații.
Cauza nr. 4: autocarele cu votanți
- Un alt factor l-a constituit implicarea unor grupuri de susținători ai unor anumite formațiuni politice, deși prevederile legale nu permit activități electorale în ziua votării. Mai mult, au existat acțiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetățeni cu 5-6 autocare sau mașini (turism electoral), ceea ce ducea în mod automat la o presiune majoră asupra secțiilor de votare sau influențau deciziile alegătorilor. În mare parte, aceste grupuri au rămas în zona secțiilor de votare și după ce au votat și au creat incidente, până la venirea forțelor de ordine, care au asigurat închiderea secției de votare.
Măsuri propuse pentru rezolvarea situației
- În acest sens, au fost chemați la consultări ambasadorii din țările unde s-au înregistrat dificultăți în cadrul celor două procese electorale simultane din 26 mai 2019, pentru a fi identificate cauzele și responsabilitățile fiecăruia, precum și propunerile de modificare a sistemului de votare în secțiile din afara țării.
- În cadrul legislației actuale, chiar cu mărirea semnificativă a secțiilor de votare, s-a dovedit că Ministerul Afacerilor Externe și-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din străinătate (locații, resurse umane și resurse financiare).
- În aceste condiții, avem în vedere propuneri pentru schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate. Este vorba de o propunere de vot anticipat prelungit (timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral). Aceasta ar elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze procesul de votare în străinătate.
- Alte modalități, cum ar fi votul electronic sau prin corespondență, acestea pot crea și alte probleme întrucât este nevoie de înscrierea prealabila a fiecărui cetățean (cu indicarea adresei de domiciliu/reședință) pentru a-și putea exercita dreptul de vot.
- MAE și-a îndeplinit toate obligațiile legale care decurg din prevederile legislative în contextul acestor scrutine, pentru organizarea și desfășurarea secțiilor de votare din străinătate.”
42 de plângeri, un dosar penal
Procurorii DNA au anunțat oficial, joi, că au primit de la Parchetul General 42 de plângeri privind nereguli la exercitarea dreptului de vot în diaspora la alegerile din 26 mai și că au deschis un dosar penal. La alegerile europarlamentare, când a avut loc și referendumul pe tema justiției, sute de mii de români au stat ore în șir la cozi în fața secțiilor de votare, iar mulți dintre ei nu au putut vota.
Săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a cerut demiterea ministrului de Interne, Carmen Dan, și a ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, pentru modul în care a fost organizat votul din diaspora. Cei doi au anunțat că nu vor demisiona.
În acordul național pentru consolidarea parcursului european al României, pe care l-a propus partidelor, Klaus Iohannis a menționat că semnatarii se angajează să transpună în legislație, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării – atât în țară, cât și în străinătate – a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români.
