Tăriceanu ţine morţiş să ajungă lângă Dragnea. Obstrucţionează ancheta în cazul violatorilor dreptului la vot în Diaspora şi sabotează funcţia prezidenţială, oricum destructurată prin votul PSD-ALDE

1
3198

Călin Popescu Tăriceanu pare „chitit” să facă puşcărie, chiar dacă a obstrucţionat de moment, cu ajutorul parlamenntarilor PSD şi ALDE, ancheta penală în care este urmărit pentru o şpagă de 800.000 de dolari în afacerea „Microsoft”.

Tăriceanu consideră că în pactul propus, miercuri, de şeful statului după consultările de la Cotroceni trebuie discutat dacă „superimunitatea preşedintelui” va fi păstrată în forma actuală sau va corespunde cu cea pe care o au parlamentarii.

Trebuie să discutăm inclusiv despre superimunitatea preşedintelui. O păstrăm sau nu, sau o ducem la nivelul la care îl au parlamentarii. Sunt multe probleme. Cred că partidele politice ar trebui în mod normal să se aşeze la masă şi fiecare să vină, dacă au, cu propuneri pentru care să găsim un consens. Aceasta este ideea, să găsim un consens pentru a construi mai departe. Nu putem construi mai departe dacă nu desecretizăm toate protocoalele semnate între SRI, Înalta Curte, DNA şi alte instituţii. Acesta nu e stat de drept. Văd că preşedintele a evitat să intre în aceste subiecte foarte delicate. (…) Haideţi să fim serioşi şi să avem o privire de ansamblu, nu să facem un pact cu anumite prevederi selective, numai ceea ce ne convine. Trebuie să avem curajul să abordăm toate problemele spinoase cu care justiţia şi societatea s-au confruntat. (…) Preşedintele se bucură, aşa cum am spus, de o superimunitate. Şi nu ştiu dacă este utilă. E un subiect pe care trebuie să avem curaj să-l discutăm. Nu cred că există subiecte tabu”, a afirmat, joi, Tăriceanu.

În opinia liderului ALDE, pactul trebuie analizat între partidele politice, fără ca şeful statului „să dea lecţii”.

„Nu am de ce să îi trimit amendamentele. Cred că această discuţie în jurul unui pact trebuie făcută între partidele politice. Nu trebuie să amestecăm. Rolul preşedintelui nu este de a ne da nouă lecţii. Cred că partidele trebuie să se adune şi să discute aceste subiecte. Pot să fie cele propuse de preşedinte, susţinute de PNL, şi cele pe care le avem noi”, a spus Tăriceanu.

El susţine că preşedintele trebuia să informeze despre intenţia unui pact în timpul consultărilor.

„Anul trecut, în 24 octombrie, am lansat ideea unui pact care să vizeze statul de drept şi justiţia. În ceea ce priveşte propunerea preşedintelui, cred că acest pact ar trebui să aibă în vedere un element prealabil, anume să găsim o definiţie comună asupra a ceea ce înseamnă statul de drept, pentru că am impresia că unii cred că statul de drept, aşa cum credea şi preşedintele Băsescu, înseamnă colaborarea dintre Servicii şi Procuratură. Eu cred că statul de drept înseamnă un set de norme, legi care au drept scop asigurarea principiilor pe care se bazează democraţia într-un stat democratic, şi anume drepturile şi libertăţile cetăţeanului. De aici pornim la discuţia referitoare la conţinutul pactului, ca să ne lămurim că nu este o altă formulă prin care preşedintele încearcă acum, după cinci ani în care nu a mişcat un deget pentru problemele majore ale ţării, nu cumva această formulă reprezintă un fel de umbrelă sub care să încerce să ralieze partidele pentru a-şi asigura un nou mandat”, a adăugat Tăriceanu.

Preşedintele ALDE a mai declarat că în viitorul pact despre Justiţie trebuie abordate „şi alte chestiuni care nu par să fie de interesul preşedintelui”.

„Suprapunerea referendumului cu alegerile… Trebuie să convenim că acest lucru nu se va mai întâmpla în viitor. Trebuie să discutăm de asemenea cum transpune preşedintele deciziile CCR. Are preşedintele obligativitatea respectării deciziilor sau nu? Pentru că aşa cum am văzut, vorbeşte de statul de drept, dar el nu face parte din statul de drept, în momentul în care nu respectă deciziile CCR”, a mai spus Tăriceanu.

Îl protejează pe Meleşcanu, violatorul dreptului la vot în Diaspora

Călin Popescu-Tăriceanu a declarat, joi, după şedinţa coaliţiei de guvernare, că nu a discutat despre o remaniere a miniştrilor, subliniind că nu este adeptul ţapilor ispăşitori şi că ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, nu este vinovat pentru ceea ce s-a întâmplat la votul din diaspora.

Întrebat dacă are în vedere o remaniere extinsă, Tăriceanu a spus: „Nu am discutat despre remaniere, sub nicio formă. Nici cu colegii mei nu am discutat despre o remaniere”.

El a afirmat că Teodor Meleşcanu are în continuare susţinere pentru funcţia de ministru.

„Din moment ce este ministru, dacă nu ar fi avut, aş fi comunicat acest lucru. Nu sunt adeptul căutării ţapilor ispăşitori. Ministrul Meleşcanu, după cum ştiţi, dacă aţi remarcat, a făcut o prezentare publică a modului în care au fost organizate secţiile de votare în străinătate şi a subliniat faptul că numărul de secţii a fost cu mult crescut. Am avut o discuţie cu domnul Meleşcanu, pentru că pe dânsul şi pe mine nu ne lasă indiferenţi ceea ce s-a întâmplat în secţiile de vot unde a fost aglomeraţie şi unde mulţi români nu au putut să voteze. În acest sens, ştiu că domnul Meleşcanu a pregătit un raport pe care i l-a înaintat doamnei prim-ministru, întocmit de comisia de anchetă constituită la nivelul ministerului. Cel mai probabil, va fi dat publicităţii în zilele care urmează. Prin urmare, există vinovaţi pentru ceea ce s-a întâmplat, dar nu este ministrul”, a susţinut Tăriceanu, citat de Agerpres.

El a explicat că „ministrul nu are cum să dimensioneze secţiile de vot”.

„Pentru numărul secţiilor de vot şi personalul pentru asigurarea bunei desfăşurări a votului sunt solicitări făcute de ambasadorii din ţările respective, care au mai multe date din teren cu privire la locurile unde există comunităţile cele mai numeroase. Pe baza lor, ministerul aprobă numărul secţiilor de votate, nu este o decizie personală a ministrului în acest sens”, a adăugat Tăriceanu.

Acesta alege să mintă în continuare opinia publică, aşa cum face dintodeauna. I-a mers mulţi ani, dar i s-a înfundat în 26 mai, când românii au desfiinţat la vot ALDE, făcătura de partid inventat de PSD pentru a sabota Opoziţia. ALDE n-a depăşit pragul de 5%, este pe cale de descompunere, iar Tăriceanu se îndreaptă spre Rahova, chiar dacă a blocat, de moment, ancheta DNA în cazul şpăgii sale de 800.000 de dolari.

Cei 4 care au speriat Vestul

Unul dintre cele mai grave lucruri făcute de Dăncilă după condamnarea lu Dragnea a fost promovarea celor care au sabotat dreptul la vot a peste 4 milioane de români din Diaspora.

Primul şi cel mai vinovat este Teodor Meleşcanu, ministrul de Externe. El a fost vinovat şi în turul 2 al alegerilor prezindenţiale din 2014, şi în alegerile din 26 mai. Practic, responsabilul principal pentru organizarea alegerilor în străinătate. Cu toate acestea, realitatea din teren a arătat că Meleşcanu a contribuit decisiv la blocarea românilor la vot.

Al doilea mare vinovat este Natalia Intotero, fost ministru al Românilor de Pretutindeni, care n-a mişcat un deget pentru… românii de pretutindeni cât a fost ministru astfel încât dezastrul din 26 mai să fie prevenit. Mai mult, după ce românii au trântit-o la vot şi n-a fost aleasă europarlamentar, Intotero vrea să revină la „Ministerul Diasporei” ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat! Iar Dăncilă o susţine, sfidând milioanele de români… „de pretutindeni”. De fapt, cu sau fără ea, acest minister trebuie desfiinţat! Nu doar că nu face nimic pentru Diaspora, ba chiar o sabotează ca şi când ar fi duşmanul României.

Nu în ultimul rând, Dăncilă l-a scos de la naftalină pe Titus Corlăţean, fost ministru de Externe înainte de Meleşcanu, la turul 1 al alegerilor prezidenţiale din 2014. Dezastrul de atunci l-a făcut să-şi dea demisia pentru că a încălcat dreptul la vot a milioane de români.

Ulterior, Parchetul a început urmărirea penală împotriva sa pentru posibile infracţiuni legate de sabotarea procesului electoral, dar a fost salvat de parlamentarii PSD şi ALDE, care au blocat cererea DNA de urmărire penală a fostului ministru de Externe.

Iar acum, ca şi în cazul Nataliei Intotero, Dăncilă vrea să-l premieze şi pe Corlăţean pentru atacul la Diaspora cu un post de vicepremier în Guvernul post-Dragnea. Surse politice afirmă însă că preşedintele Iohannis nu-i va accepta pe Corlăţean şi Intotero în noul Guvern Dăncilă.

Mai mult, preşedintele a cerut „demiterea” lui Meleşcanu şi a luiCarmen Dan, minstrul de Interne, pentru implicare în haosul alegerilor. Aceasta din urmă n-a înţeles că „demiterea” cerută de preşedinte nu înseamnă să-şi dea singură demisia, deşi era un gest absolut normal. Demitere presupune ca Dăncilă să ceară remanierea sa din fruntea MAI, dar probabil că n-o va face.

Asta au înţeles PSD şi ALDE din votul din 26 mai!

CITIȚI ȘI:

Dăncilă, mama hoţilor de voturi. Merge tot pe mâna celor care i-au furat în alegeri pe românii din Diaspora: Meleşcanu, Intotero, Corlăţean, Carmen Dan

Aici sunt banii dumneavoastră! Nu la austrostrăzi, ci la Bogdan Chirieac. Cât a încasat DC News de la CNAIR

I-aţi văzut şuncile lui Tăriceanu la Cotroceni? Merită toate şpăgile din lume! Arată traiul de nabab pe banii statului

Rezultate finale: PNL – 27,00, PSD – 22,51%, USR-PLUS – 22,36%. Doar 13.650 de voturi între PSD și USR-PLUS

Cea mai mare prezență la vot din istoria diasporei române: 381.121 de voturi, cu 2.005 mai multe decât în 2014

În diaspora, PSD a luat marja de eroare: 2,41%! Mai puțin chiar și decât un independent neeligibil!

Klaus Iohannis cere demisia IMEDIATĂ a lui Meleșcanu și a lui Carmen Dan, „imediat însemnând imediat!”. Va înființa o comisie la Cotroceni, pentru ca la următoarele alegeri să se poată vota civilizat

Ce tupeu! Meleșcanu zice că vinovat pentru cozile din diaspora e Klaus Iohannis, pentru că a vrut referendum!

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here