În prima parte a studiului nostru am prezentat situația imorală a relației Bisericii Ortodoxe Române cu Uniunea Europeană și democrația. BOR a avut beneficii financiare imense din partea UE și a sistemului democratic românesc postdecembrist.
După Decembrie 1989, BOR a reușit să ajungă la cel mai înalt nivel de extindere, putere și bogăție din istoria sa. La acest moment, BOR deține aproximativ 18.000 de lăcașuri de cult, personalul clerical și monahal însumează aproximativ 15.000 de preoți și diaconi, circa 8.500 de monahi/monahii, în jur de 6.300 de profesori de religie, 11 facultăți de teologie, 25 de seminarii teologice, 10 unități teologice de învățământ preuniversitar.
La toate acestea se adaugă o avere economică imensă: peste 40.000 de hectare teren agricol, peste 35.000 de hectare de pădure, zeci de plantații viticole și livezi, zeci de ferme zootehnice, ferme piscicole și stupine, fabrici de lumânări, ateliere care produc icoane pentru comercializare, unități de industrie alimentară (panificație, brânzeturi, conserve, dulcețuri, miere etc.), zeci de hoteluri și pensiuni pentru pelerini cu regim hotelier, case de oaspeți, centre de conferințe etc., precum și un puternic trust mass-media (TRINITAS).
Totdată, BOR a beneficiat de fonduri nerambursabile oferite de Uniunea Europeană în valoare de aproximativ 250 de milioane de euro (un sfert de miliard!), precum și de fonduri masive din bugetul României pentru restaurare, renovare de biserici, construire și extindere de centre sociale, centre social-pastorale mânăstirești etc.
Toată această bogăție nemaivăzută în istoria creștinismului românesc, de care dispune BOR, este administrată de aproximativ 60 de oameni – ierarhii care formează Sinodul BOR. Aceștia conduc colosul bisericesc în mod discreționar, fără să dea socoteală clerului și credincioșilor care formează BOR. Cei 60 de români, episcopi creștini ortodocși, controlează această avere imensă și decid în numele a aproximativ 14 milioane de români care s-au declarat creștini ortodocși la ultimul recensământ.
Deși se numără printre principalii beneficiari ai democrației și aderării României la Uniunea Europeană, BOR este infestată de ceea ce numim ”buruienile din Grădina Maicii Domnului”: legionarismul, naționalismul filetist și propaganda putinistă.
În această a doua parte a studiului nostru, prezentăm câteva dintre cauzele care au adus BOR – cultul religios majoritar din România – în pragul unei rușinoase prăbușiri morale și eretice care transformă BOR într-o tribună a propagandei naționalist-filetiste și putiniste.
De ce s-a transformat BOR într-o tribună a propagandei naționalist-filetiste și putiniste
Să începem cu marele pericol: propaganda antiromânească instrumentată în România de rețelele de agenți de influență și politicieni pro-Rusia.
Există un studiu intitulat ”Biserica Ortodoxă Română și propaganda pro-rusă”, realizat de analista Ileana Racheru și publicat în seria Policy Brief a Institutului Diplomatic Român, sub egida Ministerului Afacerilor Externe al României (MAE). Îl considerăm relevant pentru înțelegerea mecanismelor care au transformat o parte importantă din BOR în agent de influență al Rusiei. În următoarele rânduri, vom folosi în sinteză diferite informații oferite de acest studiu, completând cu informațiile pe care le deținem, pentru a încerca să (ne) explicăm de ce BOR se transformă într-o tribună a propagandei putiniste.
Trebuie spus, de la început, că prezența și influența propagandei rusești în BOR nu reprezintă efectul vreunei asumări oficiale, la nivelul Patriarhiei, a unei orientări pro-Rusia. Oficial, Patriarhia Română s-a implicat imediat și eficient în susținerea refugiaților ucraineni, imediat după invazia rusească. Totuși, așa cum vom vedea, toate acestea nu scuză tăcerea complice a Patriarhiei Române în fața ofensivei naționalismului-filetist din BOR.
Vulnerabilitățile istorice și deficiențele de educație ale ortodocșilor români
Acest „cancer” al propagandei rusești din BOR este rezultatul unui amestec exploziv între vulnerabilități istorice și deficiențe de educație istorică și, mai ales, teologică. Rusia cunoaște bine această situație și a acționat eficient prin agenții de influență pe care-i are în Sinodul BOR și în rândul ierarhiei clericale și monahale.
Vulnerabilitățile istorice sunt determinate de ”moștenirea” legionară: implicarea clerului în Mișcarea Legionară în perioada interbelică, supraviețuirea unor teme legionare în anumite medii monahale după Decembrie 1989, apariția fenomenului ”sfinților închisorilor”, care a generat idealizarea unor foști legionari și a blocat realizarea unei analize critice de către mediile academice ale BOR a activității politice extremiste și antisemite a Mișcării Legionare.
Această ”moștenire” legionară s-a pliat rapid pe influența naționalism-comunismului ceaușist (popular cunoscut ca ”nostalgia după comunism”), care s-a manifestat în anii ’90 (vezi Mineriadele) și care a devenit tot mai puternică, în contextul în care societarea românească a eșuat să dezvolte o educație civică europeană eficientă.
În studiul ”Biserica Ortodoxă Română și propaganda pro-rusă” se formulează teza că o parte dintre clericii, monahii și credincioșii (iar în opinia noastră, inclusiv dintre membri Sinodului BOR) au serioase goluri în educația teologică și istorică. Avem preoți și monahi care amestecă bucăți rupte (scoase din context) din Teologia Ortodoxă cu texte naționalist filetiste de inspirație legionară, dovadă că aceștia sunt în afara înțelegerii corecte a propriilor dogme și învățături bisericești. La toate acestea se adaugă și o înțelegere insuficientă a comunismului, precum și o gravă ”cosmetizare” a dictaturii lui Ceaușescu, considerat de mulți ortodocși ca fiind ”un mare român”.
Răspândirea intensă și în cantități imense a narativelor rusești în ecosistemul comunicațional păstorit de BOR
În ecosistemul comunicațional păstorit de BOR circulă un discurs toxic, influențat de diferite narative rusești (anti-europene și anti-democratice), format din ortodoxism (ca o formă pervertită, provincială a Ortodoxiei), naționalism (ca erezie filetistă), conspiraționism, nostalgii comunistoide și mesaje anti-UE și anti-NATO.
Infrastructura BOR a oferit sprijin celor care promovează acest discurs. În diferite mânăstiri ortodoxe din România au fost organizate conferințe, simpozioane, tabere ortodoxe de muncă și alte activități publice care au promovat un discurs naționalist. Nu de puține ori, în spațiul sacru al unor mânăstiri și biserici parohiale s-a permis prezența unor politicieni naționaliști și pro-Rusia, ca George Simion, Călin Georgescu sau Diana Șoșoacă, aceștia folosindu-se de contextul religios pentru a-și promova mesajele extremiste.
Alături de utilizarea infrastructurii de către extremiști, ierarhi ai BOR au onorat politicieni naționaliști cu decorații, cu invitații la ceremonii religioase etc.
Recent, PS Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, a oferit putinistului ortodoxist Dan Puric posibilitatea să-și dezlănțuie ura anti-occidentală și să deverseze propagandă rusească de o sinistră abjecție la Centrul Bisericesc Român Ortodox din München. Sofian Brașoveanul este cunoscut ca simpatizant al partidului extremist AUR și este episcop-vicar al mitropolitului Serafim, conducătorul Mitropoliei Germaniei, Europei Centrale și de Nord din cadrul Patriarhiei Române.
Așa cum am arătat în articoul publicat de redacția noastră – Fascism agresiv al lui Dan Puric într-o biserică din München: ”rasa superioară a românului”, ”gena superioară de român, care este impenetrabilă” – agentul de influență al Rusiei, Dan Puric, cu aprobarea celor doi ierarhi ai BOR, a promovat agresiv 8 tipuri de propagandă, având ca public pe românii (mireni și clerici) din Diaspora românească din Germania:
- propagandă fascistă – cu câteva afirmații cumplite, care vorbesc despre o gândire bolnavă, hrănită de teoriile rasiale ale lui Hitler (chiar la München, de unde și-a pornit Führer-ul ascensiunea spre apocalipsă!);
- propagandă comunistă – mascată în spatele unor nostalgii idioate, strecurate printre fraze, într-un amestec toxic cu minciuni penibile;
- propagandă anti-occidentală – mai ales anti-europeană, dar și anti-americană (”ăia care ne fură copiii geniali, ni-i fură, asta fac”);
- propagandă pro-rusă – agresivă, pe față, fără rușine (chiar și o simplă exemplificare pozitivă e ornată cu citarea unei rusoaice);
- propagandă anti-ucraineană – scârboasă, plină de ură, fără pic de empatie față de un popor care de patru ani și jumătate trăiește și moare sub rachetele rusești;
- propagandă naționalistă, dacopată – cu clișee istorice inventate de naționalismul legionar și preluate de naționalismul comunist-ceaușist;
- propagandă anti-progresism – cu exemplificări penibile despre un marș LGBT și despre copii supuși schimbării de sex (vorbele loveau icoanele din biserică!);
- propagandă anti-Bolojan – e treaba lui, dar nu în biserică!
Eșecul Orei de Religie (predominant ortodoxă) – nivelul foarte scăzut de educație religioasă al majorității românilor ortodocși
Un alt factor important care a permis utilizarea unor părți masive din BOR pentru propagarea unor narative rusești este nivelul șocant de scăzut de educație religioasă a membrilor BOR.
Comunitatea ortodoxă din România este bântuită superstiții, false tradiții și de un misticism de mahala. Pe conturile din rețelele de socializare deținute de credincioșii ortodocși, în revistele publicate de diferite parohii și mânăstiri se manifestă un adevărat fenomen al ”profețiilor apocaliptice” atribuite unor ”părinți athoniți”, lui Petrache Lupu ”profetul de la Maglavit” ori unor duhovnici celebri. Apariția AI-ului a provocat efectiv o invazie de astfel de mesaje fals mesianice și apocaliptice. În multe cazuri, aceste mesaje conțin trimiteri în ”cheie religioasă” fie laudative la adresa unor politicieni extremiști naționaliști, fie critice la adresa Uniunii Europene, Democrației etc.
Tendințe schismatice în parohiile și comunitățile monahale ale BOR
În rândul românilor creștini ortodocși, prin parohii și comunități monahale, înregistrăm și o tot mai puternică atitudine schismatică – se neagă rolul pastoral-misionar al instituției bisericești oficiale, acesta fiind înlocuit de predicile și acțiunile publice ale unor preoți și monahi cu evidente simpatii naționaliste și pro-Rusia. Această orientare schismatică este alimentată de narative ale propagandei ruse, sintetizate în afirmații precum: ”Patriarhia Română este catolicizată”, ”Patriarhul Daniel trădează ortodoxia”, ”Rusia Ortodoxă luptă cu Occidentul decandent și apără Ortodoxia”, ”Ecumeniștii din BOR trădează credința Ortodoxă”, ”UE vrea să distrugă Ortodoxia” etc.
Astfel de teme circulă intens pe rețele de socializare, sunt distribuite de diferite site-uri obscure așa-zis ortodoxe și sunt asumate în discursul public al unor cercuri clericale românești din România, Republica Moldova și Ucraina (în comunități locuite majoritar de etnici români).
Lipsa de reacție oficială a BOR la instrumentarea politică a simbolurilor creștine ortodoxe de către politicienii extremiști naționaliști și pro-Rusia
În lupta politică și electorală, atât extremistul George Simion și AUR, cât și mișcarea naționalistă și pro-Rusia constituită în jurul politicianului extremist, eretic și pro-rus Călin Georgescu au folosit intens și agresiv simbolistica religioasă creștină ortodoxă ca suport și vehicul de promovare a mesajelor extremiste.
George Simion a operat cu simbolisitica legionară ortodoxistă, atât ca element vizual, cât și ca mesaj politic, și a căutat permanent să se afișeze alături de ierarhi și clerici ai BOR, la diferite festivități religioase și publice. Liderul AUR a fost onorat cu diferite distincții de către ierarhi ai BOR. Nu în ultimul rând, Simion și AUR au organizat și organizează permanent activități publice cu sprijinul direct sau indirect al unor clerici, monahi și ierarhi din BOR.
Călin Geogescu a avut inițial o atitudine critică la adresa BOR și, mai ales, la adresa Învățăturii de Credință a Bisericii. Foarte probabil, consiliat de cei care-l manevrează din umbră, Georgescu și-a schimbat brusc opinia și a început să se folosească intens de simbolistica creștină ortodoxă, inclusiv de sprijinul unor clerici și ierarhi ai BOR, pentru a-și difuza mesajele naționaliste și favorabile Rusiei.
În cea mai recentă ofensivă mediatică instrumentată în favoarea lui Călin Georgescu – ”adunările populare” prin piețe și târguri comunale –, echipa de experți în manipulare și comunicare politică care-l manevrează pe Georgescu a oferit un rol important bisericii parohiale și preotului din sat. Nu puține au fost momentele în care Georgescu a fost primit cu onoruri în biserica locului, preotul devenind, cu voie sau fără voie, agent de propagandă pentru acest extremist.
Diana Șoșoacă – agent de influență al Rusiei care și-a asumat public calitatea de trădător de țară – a folosit relațiile pe care le are cu diferiți preoți și ierarhi ai BOR pentru promovarea mesajelor sale anti-UE și pro-Rusia.
Nu există o reacție oficială venită din partea Patriarhiei Române cu privire la instrumentarea politică a simbolurilor religioase cu care operază BOR.
Principalii actori ai propagandei nationalist-filetiste sunt puțini, dar mesajele lor sunt eficient promovate
Din perspectivă cantitativă, principalii actori ai propagandei extremiste naționalist-filetiste sunt puțini. Cei mai cunoscuți agenți de influență sunt Călin Georgescu, George Simion și Diana Șoșoacă, la care se adaugă agenți de sprijin precum Dan Tanasă, Sorin Lavric, Mihail Neamțu, Dragoș Paul Agilică ori, episodic, diferiți parlamentari și consilieri locali naționaliști.
Mesajele lor sunt însă răspândite foarte eficient, prin implicarea unui puternic sistem informațional și de manipulare: mii de conturi și pagini false (troli) în rețelele de socializare, echipe specializate în IT și comunicare politică deținute de partidele extremiste AUR și SOS, zeci de activiști de partid care promovează narativele primite de la liderii politici, mii de ”idioți utili” care preiau și redistribuie mesajele naționalist-filetiste și pro-Rusia.
Patriarhia Română a avut un singur om care a reușit să reacționeze eficient împotriva ofensivei naționalist-filetiste, anume teologul Vasile Bănescu, în perioada în care a fost purtător de cuvânt al BOR. Înlăturarea lui a lăsat BOR fără nicio voce rațională și capabilă să combată erezia filetistă care cuprinde părți tot mai mari din principala Biserică creștină a României.
Există însă numeroase reacții pertinente din partea elitei intelectuale a BOR prin vocea unor personalități creștine conservatoare și deopotrivă adepte ale traiectoriei europene a României, precum Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, pr. Radu Preda, Vasile Bănescu sau jurnalistul creștin Costin Andrieș. Totuși, fără reacția oficială a Patriarhiei Române, aceste voci, deși necesare, nu sunt suficiente.
Preotul Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, o ”poartă” a administrației bisericești larg deschisă naționaliștilor-filetiști?
Lipsa de reacție oficială a BOR față de fenomenul naționalism-filetismului – care a ispiti mințile a milioane de români, dar și pe cele ale unor ierarhi, clerici și monahi – este de necontestat.
Dacă ar fi doar atât, poate că nu ar fi foarte grav. S-ar putea spune, forțând brutal interpretarea realității, că BOR respectă cu celeritate principiul ”neutralității politice”. Însă nu este doar atât…
La acest moment, o mare problemă a BOR este comportamentul public al preotului Adrian Agachi, în exercitarea funcției sale de purtător de cuvânt al Patriarhiei Române. Agresivitatea pe care acesta a manifestat-o față de diferiți reprezentanți ai intelectualității ortodoxe pro-europene, tăcerea cu care s-a înconjurat față de problemele grave provocate de fenomenul naționalist-filetist în adâncurile BOR l-au transformat pe Agachi într-un ”răsfățat” al mișcării naționalist-filetiste, care-l percepe ca pe un aliat important în interiorul administrației patriarhale.
Am lecturat un lung șir de postări prin care Agachi atacă, critică, ”excomunică” intelectuali ortodocși precum Adrian Papahagi, Vasile Bănescu, pr. Radu Preda. Nu am reușit însă să descoperim nici măcar o postare formată măcar din două rânduri despre combaterea narativelor propagandei ruse răspândite în rândul a milioane de ortodocși români, prin care se încearcă fie compromiterea, fie anexarea BOR intereselor geopolitice ale Rusiei. Nu am găsit vreo reacție oficială sau neoficială a lui Agachi despre însoțirea unor ierarhi, clerici și monahi ai BOR cu extremiști precum Georgescu, Simion și Șoșoacă. Nu l-am auzit pe Agachi denunțând erezia filetistă din discursurile populiste ale lui Georgescu și Simion, nu am aflat vreo atenționare făcută de Agachi pentru credincioșii BOR prin care să-i îndemne să nu se asocieze cu acțiunile publice rusofile și eretice organizate de un șarlatan ca Georgescu (care a ajuns să declame predici ”mesianice” prin târguri și piețe comunale, cu preoții satului ca martori binevoitori).
Într-o amplă investigație jurnalistică publicată pe platforma media În Linie Dreaptă, sub titlul ”Cine se simte reprezentat de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei? Lista de propagandiști ai Rusiei de care pr. Adrian Agachi ar trebui, spre binele Bisericii, să se delimiteze”, jurnalistul conservator Costin Andrieș prezintă sinistra capcană în care preotul Adrian Agachi s-a lăsat singur să cadă. O capcană întinsă cu dibăcie de rețeaua de propagandă naționalist-filetistă și pro-Rusia care infestează agresiv comunitatea celor aproximativ 14 milioane de români care se declară creștini ortodocși, adică membri ai BOR.
Vă invităm să lecturați ancheta publicată de redacția În Linie Dreaptă. Noi reținem cele trei întrebări pe care jurnalistul Costin Andrieș le adresează preotului Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, cu speranța că Agachi va răspunde cu onestitate:
1. În primul rând, ne-ar ajuta o confirmare sau o infirmare privind statutul privilegiat acordat lui Victor Roncea și platformei Activenews în comunicarea oficială a Patriarhiei, și o explicație a modului în care acesta se împacă cu istoricul de atacuri al platformei la adresa Patriarhului Daniel.
2. În al doilea rând, ar fi util să înțelegem de ce nu a fost formulată, până acum, o delimitare clară față de o platformă de propagandă rusă, care a susținut atacurile din cercul IPS Teodosie la adresa Patriarhului și a promovat figuri schismatice conectate la vârful Kremlinului, precum Ciprian Mega?
3. Și, în al treilea rând, ne-ar liniști o lămurire privind asimetria pe care o descriu mai jos: de ce răspunsurile ferme sunt rezervate aliaților intelectuali ai Bisericii și criticilor laici, în vreme ce instrumentalizarea Ortodoxiei sau prezența unor voci prorusești în preajma ei rămân, de regulă, fără comentariu.
(VA URMA)