Platforma de știri și investigații jurnalistice ȘTIRI CRAIOVA publică o anchetă detaliată despre menționarea lui Marian Motocu, extremist naționalist din Craiova, în Raportul de monitorizare a fenomenului antisemit din țara noastră, pentru perioada 2025-2026, raport intitulat ”Bulgărele antisemitismului nu s-a oprit din rostogolire…”.
Jurnaliștii de la ȘTIRI CRAIOVA precizează: ”Marian Motocu a fost condamnat în primă instanță la un an cu suspendare și la pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, inclusiv interzicerea dreptului de a utiliza rețele de socializare pentru o perioadă de 2 ani, într-o speță în care a fost acuzat de mai multe fapte penale în legătură cu acțiunile lui extremiste: incitare la ură sau discriminare în formă continuată, promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepţii sau doctrine antisemite (în formă continuată), utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (în formă continuată) și negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic (în formă continuată)”.
În raportul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România (INSHR) ”Elie Wiesel” este prezentat un clip video realizat de Marian Motocu și difuzat în data de 29 noiembrie 2025 de platforma media Incorect Politic, ”în timp ce acesta era judecat pentru fapte mai vechi de incitare la ură cu caracter antisemit și propagandă legionară, pentru care a fost condamnat în mai 2026 în primă instanță la un an de închisoare cu suspendare”.
Conform raportului, ”în clipul cu titlul «Aici s-a ajuns, datorită arginților», Motocu acuză la rândul lui de «antiromânism» «anumite instituții împreună cu anumiți profesori și niște progresiști ratați» și jignește cu apelative precum «nenorociți», «șobolani» și «jeguri umane». Motocu instigă la ură și violență, reiterând numeroase teorii conspiraționiste antisemite clasice sau mai noi”.
ȘTIRI CRAIOVA arată: ”Legătura dintre Motocu și mișcarea naționalistă care infestează viața publică din România este cunoscută și documentată. (…) Este cunoscută relația pe care Marian Motocu «a avut-o cu politicianul naționalist și pro-rus Călin Georgescu, implicat într-o speță penală care vizează acțiuni împotriva ordinii constituționale (tentativă de lovitură de stat). Despre această complicitate dintre Motocu și Georgescu s-au prezentat numeroase detalii în presă. Interesant, în dosarul lui Motocu, este un alt aspect: susținerea pe care acesta a primit-o din partea a doi militanți extremiști naționaliști cunoscuți, anume avocatul Mihai Rapcea și inginerul Mihai Tociu. Cei doi au intervenit ca terți în procesul deschis la Judecătoria Craiova în care Motocu era acuzat de faptele sus-amintite și au depus un document în calitate de «amicii curiae»”.
Analiza intervenției ”amicii curiae” pe care au făcut-o Rapcea și Tociu în favoarea extremistului Marian Motocu
Cei doi extremiști naționaliști, Mihai Tociu și avocatul Mihai Rapcea, au trimis Judecătoriei Craiova o intervenție ”amicii curiae” în încercarea de a-l salva pe Marian Motocu de pedeapsă. Redacția ȘTIRI CRAIOVA a realizat o ”sinteză a erorilor pe care cei doi le-au comis – cu intenție ori din cauza propriilor viziuni despre drepturi și libertăți – în acest document”, folosind fragmente din document prezentate public de Tociu, pe contul său de Facebook.
Jurnaliștii de la ȘTIRI CRAIOVA consideră că ”intervenția «amicii curiae» făcută de extremiștii Mihai Tociu și Mihai Rapcea în favoarea extremistului naționalist și antisemit Marian Motocu nu pare a face trimitere la jurisprudența CEDO. Ar fi fost de așteptat ca documentul lor, în care discută despre libertatea de exprimare, să analizeze aspecte precum: articolul 10 din Convenția Europeană, testul de proporționalitate, marja de apreciere a statului, relația dintre art. 10 și art. 17 (interzicerea abuzului de drept) din Convenție, jurisprudența privind discursul antisemit și glorificarea ideologiilor totalitare etc. Documentul lor nu pare să aplice aceste criterii și nu reușește să explice de ce restrângerea libertății de exprimare în speța penală care-l vizează pe Marian Motocu nu ar îndeplini condițiile prevăzute de Convenție. În jurisprudența CEDO, libertatea de exprimare nu înseamnă că orice discurs public este protejat. Există numeroase hotărâri în care Curtea a acceptat condamnări pentru: glorificarea nazismului, negarea Holocaustului, propagandă antisemită, incitare la ură”.
În prezent, Rapcea și Tociu sunt anchetați pentru propagarea și distribuirea în spațiul public de mesaje și materiale cu caracter fascist, legionar, rasist și antisemit, precum și pentru promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război.
ȘTIRI CRAIOVA operează o analiză a conținutului documentului ”amicii curiae”, prezentând erorile de interpretare logică și juridică pentru principalelor afirmații făcute de Rapcea și Tociu.
”Afirmație: «În Rechizitoriu, procurorul menționează numele a 7 persoane care s-au indignat și au scris poliției că Motocu e antisemit. (…) Procurorul zice că este important că sunt mulți, de parcă dacă era unul singur îi aruncau petiția la gunoi. Pe timpul lui Hitler, s-ar fi indignat tineretul național-socialist, pe timpul Anei Pauker se indignau «oamenii muncii», în Democrație este la fel: procuratura trimite românii în judecată pentru motivul că opiniile lor îi indignează pe câte unii».
Autorii induc confuzii și manipulează materia rechizitoriului înaintat de procuror. Trebuie reamintit că în Dreptul penal, reacția publicului poate constitui probă contextuală, probă privind impactul social al faptei penale. Reacția publicului, în sine, nu stabilește singură vinovăția. Rechizitoriul nu spune neapărat: este vinovat deoarece oamenii s-au indignat. Rechizitoriul afirmă însă că există persoane care au sesizat aceste fapte. Autorii încearcă să transforme un element probator într-un element constitutiv.
Numărul petițiilor prezentate în rechizitoriu demonstrează amploarea difuzării, notorietatea faptelor, existența unor sesizări. Acest număr nu stabilește însă vinovăția. Autorii atribuie procurorului o teză pe care citatele prezentate din rechizitoriu nu o demonstrează.
Nu în ultimul rând, trimiterea la Hitler și la Ana Pauker, prin care se arată că naziștii și comuniștii sancționau opiniile, nu demonstrează că orice condamnare pentru discurs extremist într-o democrație este identică cu o condamnare pentru opinii într-o dictatură.”
Ancheta realizată de redacția ȘTIRI CRAIOVA poate fi lecturată integal aici: Motocu, extremistul de la Craiova, în Raportul de monitorizare al Institutului ”Elie Wiesel”.