România va primi de la Uniunea Europeană, la începutul anului viitor, circa 1,2 milioane de doze din vaccinul anti-Covid, a anunțat joi, la RFI, ministrul Sănătății, medicul Nelu Tătaru, al RFI. Cel mai probabil, va fi vorba despre vaccinul pe care-l dezvoltă cercetătorii de la Oxford, aceștia ajungând în faza a treia de testare – pe zeci de mii de voluntari.
„De trei luni de zile noi suntem angrenați la nivelul Comisiei Europene în obținerea unui vaccin. Comisia Europeană are legături cu firme care produc vaccin în acest moment. Sunt 6 firme, dar contracte ferme sunt cu două firme care s-au obligat să aducă anul viitor 300 de milioane de doze, cu posibilitatea furnizării a încă 100 de milioane.
Prima tranșă va fi de 30 de milioane. România, în acest angrenaj, din punct de vedere populațional, primește cam 4% din aceste vaccinuri. Din primul eșantion de vaccinuri, România va primi în jur de 1,2 milioane de doze“, a declarat Nelu Tătaru într-un interviu acordat RFI.
Persoanele în vârstă și cu comorbidități, profesorii și personalul sanitar – primele categorii de populație care vor primi vaccinul anti-Covid
Ministrul a detaliat: ce categorii de populație vor fi primele vizate pentru imunizare în această primă fază, în care numărul de doze este limitat, mult sub necesarul pentru întreaga populație. „Pentru o primă vaccinare, vor beneficia vârstele extreme, persoanele cu comorbidități și personalul tehnic – cei care lucrează cu populația, precum cadrele didactice și nedidactice și personalul medical”, a spus Nelu Tătaru.
Mai multe companii farma și centre de cercetare de renume mondial lucrează, încă de astă-iarnă, de la apariția epidemiei de coronavirus, la un vaccin. S-au făcut progrese și sunt speranțe ca mai multe tipuri de vaccin să apară în lunile următoare.
China și Rusia au anunțat deja sintetizarea propriilor vaccinuri, pe care, din rațiuni propagandistice, le-au pus deja în uz fără să mai aștepte finalizarea etapei a treia de testare. Această ultimă fază de verificare a produsului este obligatorie pentru ca medicii să observe cât de eficace este vaccinul și ce efecte secundare pot apărea la oameni.
Din motive electorale (alegerile din SUA bat la ușă), președintele Donald Trump a pus și el presiune pe autoritățile medicale să valideze mai repede un vaccin, chiar dacă testele nu sunt gata. Conducătorii Agenției Naționale a Medicamentului din America s-au conformat și au anunțat că e posibil să autorizeze vaccinul elaborat de compania Moderna înainte de terminatea fazei a treia de testare.
În Europa, deocamdată, nimeni nu și-a asumat acest risc uriaș de a transforma populația în cobai. Comisia Europeană a semnat precontracte cu mai multe companii, așteptând să fie finalizate vaccinurile. Cercetătorii de la Oxford spun că, dacă toate studiile clinice și rezultatele testării din faza a treia vor fi așa cum se speră, atunci vaccinul lor va fi gata în această lună (septembrie), urmând a fi pus la dispoziția publicului la începutul anului viitor.
Marele pericol al toamnei: suprapunerea sezonului gripei respiratorii de tip A și B cu al doilea val al epidemiei de coronavirus
În România, semnalele pe care autoritățile guvernamentale și specialiștii le-au transmis în ultimele luni au fost contradictorii. Nelu Tătaru a precizat, la RFI, că România se află încă în primul val al epidemiei, dar în faza a doua, pe un platou unde se menține de câteva săptămâni. Marea provocare este de a menține acest nivel (circa 1.300-1.500 de cazuri pe zi) în timp ce sunt redeschise numeroase activități, precum școlile și industria restaurantelor.
În același timp, odată cu venirea toamnei timpul se va răci și virusul Sars-CoV-2 va crește în agresivitate, pentru că este un virus respirator, a explicat pentru Ziaristii.com profesoara universitară Doina Azoicăi, președintele Societății Epidemiologice din România.
Epidemia de coronavirus se va intersecta, în lunile de toamnă, cu epidemia sezonieră de gripă, ceea ce va crește exponențial pericolul pentru populație. Medicii fac apeluri insistente la populație să se vaccineze pentru gripă în această toamnă, ca să reducă riscul de a se infecta, pe rând sau simultan, cu virusul gripei A sau B și cu virusul Sars-CoV-2.
