Premieră pentru România: o dronă a fost doborâtă vineri, 24 iulie 2026, la ora 11.02, pe teritoriul țării noastre. Era un aparat de zbor rusesc de tip Shahed, care a intrat pe la Sulina și a fost lovit în județul Buzău, într-o zonă nelocuită din apropierea comunei Padina. Italienii decolați de la Mihail Kogălniceanu au ratat-o, dar piloții români care s-au ridicat de la Fetești au doborât-o.
Ora 9.39: drona a fost detectată la o distanță de aproximativ 20 km est de Sulina (județul Tulcea), deasupra Mării Negre. Ea a zburat pe traseul Sulina – Brăila – Fetești – Buzău.
Ora 9.48: primele avioane de poliție aeriană care s-au ridicat de la sol au fost două Eurofighter Typhoon, aparținând Forțelor Aeriene Italiene de la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța). Unul dintre acestea a lansat o rachetă în direcția dronei, dar n-a reușit s-o doboare.
Ora 10.56: două aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană de la Fetești (județul Ialomița).
Ora 11.02: drona a fost doborâtă în apropiere de Padina (județul Buzău), de o rachetă aer-aer lansată de pilotul român al unui F-16.
Incidentul vine la aproape două luni după ce o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați, fără a fi doborâtă.
Drona de astăzi e prima doborâtă pe teritoriul României, dar nu e prima doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române. În luna mai a acestui an, în Estonia, un F-16 cu pilot român a doborât o dronă ucraineană care fusese bruiată de Rusia și pătrunsese în spațiul aerian al țărilor baltice.
Drona rusească a zburat peste 300 de kilometri pe teritoriul României
Anunțul doborârii dronei a fost făcut de președintele României, Nicușor Dan, într-o scurtă declarație.
Nicușor Dan: ”Am avut o dronă în spaţiul aerian, ea a fost doborâtă în urmă cu câteva minute, în jurul orei 11.00, de către un pilot român de pe un F-16. Important de subliniat că zona era nelocuită, ăsta e şi motivul pentru care a putut să tragă de sus în jos. Acum sunt echipele instituţiilor care cercetează, pentru a veni cu toate detaliile despre incident”.
Potrivit prefectului județului Buzău, Leonard Dimian, drona a fost doborâtă într-o zonă agricolă, ”pe câmp, undeva, într-o zonă nelocuită, între Padina și Pogoanele”.
Leonard Dimian: ”Au fost găsite niște bucăți mici ce par a fi din drona doborâtă de avioanele de vânătoare. Sunt niște elemente din care nu poți trage nicio concluzie, nu au înscrisuri pe ele, nu au absolut nimic din care să zici că ți-ai putea forma o părere. Par din polistiren grafitat sau din fibră de carbon, ceva componente mai mari, dar nu vă imaginați că sunt foarte mari, 20–30 de centimetri cel mai mare element. Au fost găsite vreo 10–15 bucăți, dar pe o suprafață foarte mare; cred că au fost pulverizate în momentul în care proiectilul a lovit drona”.
În linie dreaptă, Padina se află la 42 de kilometri de municipiul Buzău; pe cale rutieră, distanța Buzău – Padina este de 51 de kilometri.
De la Sulina la Padina, distanța este de aproape 200 de km, în linie dreaptă. Dar drona a parcurs peste 300 de kilometri, dată fiind traiectoria ei deloc rectilinie: Sulina – Brăila – Fetești – Padina (Buzău).
Între Padina și cel mai apropiat punct de frontieră cu Ucraina, tot în linie dreaptă, sunt puțin peste 100 de kilometri.
Comunicatul MApN
”Dronă doborâtă de un pilot român în spațiul aerian național”
”O aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române din Baza 86 Aeriană de la Fetești, aflată vineri, 24 iulie, în misiune de monitorizare și urmărie a unei drone intrată în spațiul aerian național, a angajat ținta aeriană cu o rachetă și a doborât-o deasupra unei zone nelocuite, în apropiere de localitatea Padina, județul Buzău.
Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat vineri, 24 iulie, la ora 9.39, o țintă aeriană la o distanță de aproximativ 20 km est de Sulina, care a pătruns în spațiul aerian național, pe traiectul Sulina – Brăila – Fetești – Buzău.
Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și două aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române din Baza 86 Aeriană de la Fetești, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat la ora 9.48, respectiv 10.56, pentru monitorizarea situației.
Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Brăila, fiind transmise mesaje RO-Alert.
La ora 11.02, aeronava F-16 a Forțelor Aeriene Române a angajat ținta și a doborât-o.”
Pilotul – căpitan la 28 de ani
Informații oficiale au fost oferite vineri de generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Armatei, și de generalul Gheorghe Maxim, comandantul operațiunii de doborâre a dronei, într-o conferință de presă. Ei s-au referit inclusiv la piloții români care au participat la misiunea de doborâre a dronei.
Generalul Gheorghiță a declarat că pilotul care a lansat racheta prin care a doborât drona are gradul de căpitan. Asistentul său (copilot) este locotenent. Amândoi au cel mult 28 de ani!
Gen. Vlad Gheorghiță: ”Sunt minunați. Mi-aș dori să am în toată flota aeriană oameni ca ei. Cel care a angajat drona e căpitan. Cel care l-a asistat în angajarea dronei este locotenent. Doi oameni care nu au mai mult de 28 de ani. Doi oameni tineri, care și-au făcut datoria și care au dovedit că Școala de Pilotaj și Aviația Română sunt la nivel superior. NATO a fost în patru situații de acest gen de la începutul războiului, dintre care două au fost rezolvate cu piloți români”.
MApN: ”În permanentă legătură cu Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate al NATO, de la Torrejon de Ardoz”
Șeful Statului Major al Armatei s-a referit și la drona doborâtă de un pilot român în Estonia, în luna mai.
Generalul Gheorghe Maxim a adăugat: ”Cei care au dirijat interceptarea (de la sol – n. red.) sunt sublocotenent și locotenent. (…) Decizia de angajare a țintei a fost luată imediat după pătrunderea în spațiul aerian național. A fost declarată țintă aeriană ostilă. Centrul de operații aeriene a fost în permanentă legătură cu Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate al NATO, de la Torrejon (Torrejon de Ardoz, lângă Madrid, capitala Spaniei – n. red.). Decizia de angajare comportă mai multe acțiuni, printre care este absolut necesară identificarea vizuală a țintei la momentul oportun, după care încadrarea acesteia cu radarul de bord și angajarea doar în zonele în care nu există niciun pericol pentru populație și pentru obiectivele de teritoriu”.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță: ”În 7 minute de la decolare, piloții români de pe avioanele F-16 au interceptat, angajat și doborât drona”.
Miruță a scris pe Facebook, despre piloții de pe F-16: ”Echipă excepțională!”.
NATO: ”Sub comanda și controlul” Alianței Nord-Atlantice
NATO a reacționat printr-un comunicatul de presă la incidentul din județul Buzău. Conform Alianței Nord-Atlantice, identificarea și doborârea dronei a fost ”un efort multinațional combinat”, care arată că ”alianța e pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene”.
Comunicatul NATO: ”În dimineața zilei de 24 iulie 2026, două F-16 românești de la Baza Aeriană Feteși și două Eurofighter italiene de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu s-au ridicat de la sol, sub comanda și controlul NATO, pentru a identifica un vehicul aerian fără pilot, necunoscut, care zbura în apropierea spațiului aerian românesc. Drona a fost identificată prompt și, după ce a intrat în spațiul aerian românesc, mijloacele NATO au primit undă verde pentru angajare. La scurt timp după aceea, amenințarea a fost doborâtă în spațiul aerian românesc. Acest efort multinațional combinat subliniază modul în care NATO este pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene, 24/7, pentru a ne proteja teritoriul și oamenii. Este în desfășurare o investigație, iar NATO e în contact strâns cu autoritățile române. (…) Doborârea are loc în contextul în care NATO, România și alte națiuni procură în mod activ interceptoare terestre pentru a consolida capacitățile naționale și aliate de apărare antiaeriană. România, de exemplu, a procurat sistemul anti-dronă MEROPS, conceput pentru a intercepta sisteme aeriene fără pilot, de mici dimensiuni”.
Comunicatul NATO se referă la sistemul anti-dronă MEROPS pe care SUA l-a pus la dispoziția României în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral. La sfârșitul lunii iunie, Minsterul Apărării Naționale anunța că acest sistem a fost operaționalizat și integrat în dispozitivul de apărare al Armatei. Drona de astăzi nu a fost doborâtă însă de sistemul MEROPS.