O nouă provocare a „teroristului în sutană”: i-a invitat pe Iohannis și Orban la un pelerinaj interzis de lege!

5
1714
ÎPS Teodosie

Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, continuă seria provocărilor, căutând motiv de anarhie și destabilizare. Agitatorul în sutană i-a invitat pe preşedintele Klaus Iohannis, pe premierul Ludovic Orban, pe membrii Guvernului şi pe reprezentanţii autorităţillor locale la manifestările religioase prilejuite de Sfântul Andrei. Este o invitație la încălcarea legii!

Comunicat al Arhiepiscopiei Tomisului – sâmbătă, 28 noiembrie: „Luni, 30 noiembrie, este zi de sărbătoare naţională legală, în care ortodocşii şi catolicii români îl cinstesc pe Sf. Apostol Andrei, Ocrotitorul României şi cel dintâi chemat dintre apostoli, care a adus cuvântul Evangheliei pe pământul Dobrogei de astăzi. Arhiepiscopia Tomisului şi Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, personal, invită autorităţile de stat centrale şi locale (preşedinte, premier, membri ai Guvernului, parlamentari, prefect, preşedinte al Consiliului Judeţean, primari, consilieri judeţeni şi locali etc.) să ia parte la sărbătoarea naţională religioasă a tuturor românilor, Sfântul Apostol Andrei”.

Sursa citată precizează că sâmbătă, 28 noiembrie, de la ora 22.00, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Acatistul Învierii Domnului şi Acatistul Sfântul Apostol Andrei la Catedrala arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa, iar duminică, 29 noiembrie, şi luni, 30 noiembrie, de la ora 8.45, ierarhul Tomisului va săvârşi Sfânta Liturghie la mănăstirea „Peştera Sfântului Apostol Andrei” din localitatea constănţeană Ion Corvin, judeţul Constanţa.

La manifestările religioase pot participa doar credincioşii din comuna Ion Corvin. Comitetul Judeţean Constanța pentru Situaţii de Urgenţă a interzis prezenţa altor locuitori la pelerinaje religioase, după ce rata incidenţei la nivelul judeţului a trecut de 3.

Arhiepiscopia Tomisului a încercat în instanţă să suspende această decizie, dar nu a avut câştig de cauză.

Sfântul Andrei din Betsaida

Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru. Iniţial era ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, de la care a auzit că Hristos este Mesia Cel aşteptat. Astfel, Andrei a devinit ucenic al lui Iisus Hristos, chemând şi pe fratele său, Simon, care va deveni Apostolul Petru. De aceea este numit Cel dintâi Chemat.

Cei doi au renunţat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos şi, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”, adică apostoli. După Înălţarea Domnului, sorţii au decis ca Andrei să propovăduiască în Bitinia, Tracia, Macedonia şi Sciţia Minor (Dacia Pontică, Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis, Histria), apoi Bizanţ şi Grecia. De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor”.

Conform scrierilor teologice şi istorice, Sfântul Apostol Andrei a ajuns pe pământul dobrogean în jurul anului 60 d. Hr. şi s-a oprit cu ucenicii săi aici, unde a găsit trei preoţi păgâni care slujeau în peşteră, din neamul geţilor, cunoscuţi sub numele Innal, Rimmal şi Pinnal. Peştera este situată în Dealul Urluiului, la 4 km de localitatea Ion Corvin şi aproximativ 80 de kilometri de Constanţa.

Conform tradiţiei, aici s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei, fiind considerată primul lăcaş de cult de pe teritoriul ţării noastre şi poarta de pătrundere a creştinismului pe teritoriul României.

Conform istoricilor bisericeşti, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras, din Grecia de astăzi, prin răstignire, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei”.

În anul 350, moaştele sale au fost duse la Constantinopol.

În anul 850, împăratul Vasile I Macedoneanul a redat locuitorilor din Patras capul sfântului apostol.

În urma celei de-a patra cruciade, moaştele Sfântului Andrei au ajuns la Amalfi, în Italia, apoi, în 1462, ele au fost duse la Roma.

În anul 1964, capul Sfântului Andrei a fost înapoiat locuitorilor din Patras.

În primăvara anului 1994, Arhiepiscopia Tomisului a hotărât ca Sf. Andrei să fie socotit ocrotitorul Dobrogei.

În anul 1995, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a declarat sfânt cu cruce roşie, fiind cinstit în toată Patriarhia română, iar în 1997, Sf. Andrei a fost numit Ocrotitor al României.

În anul 2012, 30 noiembrie a devenit zi de sărbătoare legală.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

50 de ani de închisoare pentru 10 condamnați, în Dosarul ANRP. Crinuţa Dumitrean – 6 ani și 3 luni, Horia Simu – 6 ani și 4 luni

* FOTO. Peștera lui Ali Baba, găsită de DNA la polițiștii șpăgari din „fabrica de permise auto”. Mormane de bijuterii și pungi cu bani în găleți. Mecanismul mitei

5 COMENTARII

  1. Acest așa zis om nu e arhiepiscopul Constanței. e slujitorul deavolului, arhiepiscop al satane, Dumezeu nu a îndemnat omenirea să meargă la moarte de dragul unui așa zis preot, și ei ar trebui sărespecte legea de nu ne întoarcem la anarhie.

  2. De l-ar vedea apostolul Andrei l-ar scuipa între ochi și i-ar zice..”piei Satană” ..!!!… credința în Dumnezeu e una și ce face acest nenorocit e alta…. Cum nu-l trăsnește Dumnezeu odată pe acesta Satana…

  3. Cat de ignoranti sunt aceia, care nu realizeza, ca in anul 60 d.C, adica 50 de ani inaintea cuceririi Daciei de catre Ulpius Trajan, nu existau pe teritoriul de astazi al Romaniei, decat triburi: getice, dacice, sarmate, tracice ,gotice, dar nicidecum de ” románi” ?

    Apostolul Andrei a predicat in fata colonistilor GRECI din Tomis, Callatis etc, nicidecum in fata dacilor, sarmatilor, gotilor.

    A mentiona ” románi” in sec I dC este o dovada de ignoranta grosolana a realitatii.

    • Foarte corect. Oricum, nu e clar cu ce l-ar ajuta pe Andrei ca trec niste oameni pe la locul unde a locuit el pentru o vreme. Nici macar oasele lui nu sunt acolo.
      Si nu numai ca trec dar trec punind viata lor si a altora in pericol. Pentru ce riscul asta? Care e rostul?

  4. Am si eu o rugãminte : sã nu facem un amalgam din sfânta treime. Dar nu din cea „traditionalã”, ci din cea realã : credinta, biserica si oamenii bisericii.
    Credinta e intimã fiecãruia dintre noi, o avem sau nu, nu tine de ceva exterior.
    Biserica e locul unde credinciosii se adunã si se roagã împreunã. E locul de reuniune al comunitãtii.
    Cu oamenii bisericii e mai complicat : ei se cred adesea învestiti de har, de puteri divine ; se cred supra-oameni, aidoma unor medici sau a majoritãtii politicienilor. De aceea, acesti ierahi re-devin oameni de duzinã, fiindcã le lipseste modestia, empatia, spiritul de sacrificiu. Ei sunt mai pãcãtosi decât enoriassi pe care ar trebui sã-i pãstorescã si sã-i îndrume. De accea trebuie fugit de ei ce de…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here