Dovedind încă o dată că inadecvarea sa este un fenomen inepuizabil, președintele României a emis niște expresii ce l-au plasat într-o indistincție. Tinerii ce l-au ascultat nu prea au putut să-și dea seama de ceea ce au în față: un credincios, un moralist, un politolog, un naționalist? Poate că ceva din fiecare, dar nimic dintr-un președinte.
În încercarea sa ușor didactică, Nicușor Dan le-a spus tinerilor că-n România ”spațiul public este dominat, pe de o parte, de defetiști care spun că nu o să putem să facem niciodată nimic în țara asta și, în partea cealaltă, de demagogi care se bat cu pumnul în piept și se cațără ei pe niște elemente esențiale ale trecutului, și exact vocea celor care, cu decență, cred și muncesc pentru România din păcate nu se aude și trebuie să se audă”. Mi-am dat seama că omul este chiar rupt de realitate.
Să vedem unde se află defetiștii, cei ce ne spun de aproape doi ani că nu se poate trăi în România, că țara asta a ajuns în cea mai proastă stare din istoria ei, că era mult mai bine cu comuniștii? Se află fix în tabăra celor care spun că românii sunt geto-daci, că avem o istorie de dinainte de Isus, că nu vom face nimic fără o revoluție sfântă, cu crucea în față, în care să fie executați public globaliștii și sorosiștii. În tabăra manipulată astăzi de două structuri sociale bine organizate: rezerviștii, sau ”rețeaua (r)” (după cum am numit-o), și Biserica (cea ortodoxă și cea neoprotestantă), după cum se poate vedea zi de zi.
De cealaltă parte sunt cei care ”cu decență cred și muncesc în România”, sunt cei ce v-au votat și la care v-ați răstit când ați spus că știți mai bine de o mie de ori ce aveți de făcut când i-ați numit pe cei ce au pus în scenă circul de la Dumbrava. Este vocea celor ce așteaptă promisul raport cu privire la alegerile din 2024. Numai că dumneavoastră nu mai vreți s-o auziți, fiindcă alte voci vă susură la urechi.
Este vocea celor care vă cer acum să-l destituiți pe șeful SPP, pentru că a fost la locul faptei în noaptea măcelului de pe 21 decembrie 1989. Să presupunem că locotenentul Pahonțu nu a tras împotriva demonstranților, dar faptul că nu a venit cu adeverința de la CNSAS cu privire la apartenența sa la vechile structuri este suficient pentru a se descalifica și pentru a pleca acasă. Va vedea justiția dacă și când va face ceva. Dar omul nu mai este pentru această funcție.
Vocea lor, a celor mințiți de dumneavoastră și batjocoriți de către noii dumneavoastră prieteni politici, se aude mai departe, dar nu de la Cotroceni și nici de la complexul politico-mediatic întreținut de la bugetul de stat. Acesta este clivajul corect, domnule președinte!
Ați ieșit vreodată să luați atitudine față de violențele hoardelor de la AUR, SOS, POT și ale celor ce-l însoțesc pe Georgescu prin țară? Ați luat vreodată atitudine față de mesajele legionare emise de aceștia? Nu, pentru că, in foro interno, sunteți adeptul acelor mesaje, pe placul rezerviștilor și al preoților. V-ați devoalat când ați refuzați să promulgați ”legea Vexler”. Iar afinitățile dumneavoastră elective se văd în opțiuni cu diverse prilejuri, de exemplu când nu ați onorat Marina Română de ziua ei, preferând să mergeți la biserică.
Ați spus tinerilor ortodocși cărora le-ați vorbit: ”Au fost oameni în locurile astea care au luptat pentru niște valori și care au făcut ca noi să fim azi ceea ce suntem. Și trebuie să fim mândri de oamenii ăștia”. Ce profund! În toate țările au fost oameni care au muncit pentru istoria lor. Dar să știți că motivele pentru care ați atacat ”legea Vexler” au ținut de o falsificare a istoriei, de o istorie falsă în care v-ați format și dumneavoastră pe la Sâmbăta de Sus. Pe acolo se vorbește de ”sfinții închisorilor” și se face apologia legionarismului. Acolo și-n alte așezăminte similare.
În fond, în exprimarea dumneavoastră, la care oameni din istorie vă referiți? Că nu mai știu neolegionarii dacă să vă aclame sau să vă huiduie.
Să revenim la auditoriul căruia v-ați adresat astfel: ”Aș vrea să vă invit să mărturisiți public – și nu doar în interiorul bisericii – lucrurile, valorile în care credeți, pentru că mi se pare că această mărturisire lipsește din societatea noastră, și pare că locul unei mărturisiri care să fie ferme, dar simple și decente, în spațiul public este luat de farisei”. Ce înseamnă să mărturisească public valorile? Prin simpla lor prezență, acei tineri își asumau o identitate religioasă, căci de aceea erau acolo. Ce să mai facă? Să mai organizeze un referendum pentru familie? Am avut unul, ne-am exprimat, nu se poate. Suntem în secolul XXI, nu în IV.
Dar ce însemnă să mărturisească tinerii ”față de trecutul acestei țări și al unui naționalism sănătos”? Dați-le măcar un reper! Care naționalism? Cel al mitologiilor întreținute de BOR? Cel în care se spune pe site-ul Patriarhiei marea minciună că ”creștinismul românesc are origine apostolică”, primit fiind de populația geto-dacă? Ne mai mirăm că georgiștii spun că Isus e român de prin Subcarpați?
Față de care trecut să mărturisească tinerii – de cel mistificat de istoria ceaușistă și completat cu snoave de BOR, pe care nici astăzi nu am reușit să-l dăm afară din școli și să punem în loc trecutul adevărat? Față de trecutul cu renașterea națională sub Căpitan? Acest naționalism este bolnav și vă populează conștiința.
Domnule Președinte, este nelucrativ să vorbești de funie în casa spânzuratului, așa cum ați vorbit astăzi despre fariseism în Catedrala Mântuirii Neamului, în prezența Patriarhului. Dacă Isus ar fi fost acolo, v-ar fi răsturnat pupitrul și l-ar fi trimis pe ÎPS la ascultare în pustie, că la Athos nu se mai îndumnezeiește nimeni de mult.
