marți, februarie 27, 2024
AcasăCulturăA murit scriitorul Radu Cosașu, la 92 de ani. De la "Servim...

A murit scriitorul Radu Cosașu, la 92 de ani. De la „Servim Republica Populară Română” la „Autodenunțuri” și „Supraviețuiri”

-

Astăzi – duminică, 23 aprilie – s-a stins din viață un nume important al literaturii române și al gazetăriei sportive: Radu Cosașu. Etnic evreu, născut la 29 octombrie 1930 la Bacău sub numele Oscar Rohrlich, acesta a publicat zeci de volume, din 1952 până în 2017, și a scris cronică sportivă timp de 54 de ani (1969-2023).

Radu Cosașu a murit în Spitalul Elias din București, la vârsta de 92 de ani, 5 luni și 23 de zile. Era unul dintre cei mai apreciați autori români de nuvele.

Ca reper temporal, s-a născut în același an cu Ion Iliescu, 1930, dar cu 7 luni mai târziu.

Oscar Rohrlich (viitorul Radu Cosașu) a venit pe lume într-o familie din mică burghezie evreiască, fiind fiul uni contabil, Isac Rohrlich, și al Melaniei (născută Wassermann).

- Advertisement -

Peste ani, în 2010, Radu Cosașu avea să explice opțiunea numelui, într-un interviu acordat lui Ovidiu Ioanițoaia: „Nu mi-a fost și nu-mi e rușine nici cu originea, nici cu numele, doar că Rohrlich era greu de pronunțat. Uneori mi-e dor de el, poate că voi semna un volum cu Rohrlich. Nostalgii de om bătrân și suferind”.

Apartenența la minoritatea evreiască l-a făcut însă să ia contact încă din copilărie cu pericolele unor vremuri dure, marcate de fascizarea Europei și implicit a României. Avea aproape 9 ani când a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial, care avea să aducă tragedia Holocaustului.

A urmat Liceul Evreiesc din București, chiar sub legile rasiale antonesciene (1940-1944) și apoi sub guvernele de tranziție spre comunism (1944-1945) și sub ocupația sovietică (1945-1948). A urmat frecventarea, timp de un an, a Facultății de Litere a Universităţii din Bucureşti (1948-1949), iar ulterior Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu” (1952-1953). Toate acestea, pe vremea atotputernicului dictator sovietic Iosif Vissarionovici Stalin (mort pe 5 martie 1953).

- Advertisement -

A debutat în presă la 18 ani, a fost interzis la 20, a revenit la 23. La 22 de ani a făcut o reverență regimului stalinist: „Servim Republica Populară Română” (sub pseudonim)

Radu Cosașu a fost atras de scriitură încă din tinerețe. A fost reporter la „Revista elevilor” (1948-1949), unde a şi debutat în 1948, apoi redactor la „Scînteia Tineretului” (1949-1950). A fost exclus din redacție din cauza originii sociale, când dinspre Moscova a venit un curent antisemit (atunci au dispărut din prim-planul politicii personaje precum Ana Pauker și Valter Roman).

Familia Rohrlich a emigrat aproape în totalitate în Israel, stat reînființat în 1948. Radu Cosașu a rămas însă în România, iar în 1953, după moartea lui Stalin, a fost reangajat la „Scînteia Tineretului”, ca reporter special. A debutat cu „Opiniile unui pământean”.

Între timp, chiar sub Stalin, îi apăruse primul volum: „Servim Republica Populară Română” – la Editura Tineretului, în 1952. Volumul era semnat însă cu pseudonimul Radu Costin, pentru că numele Radu Cosașu era încă interzis. A fost un volum de propagandă comunistă, un compromis făcut cu regimul de la care aștepta reabilitarea și îngăduința de a publica din nou.

Între anii 1968-1987, Radu Cosașu a fost redactor la revista „Cinema”.

În perioada 1956-1968 a publicat, printre altele, volumele „Energii”, „Nopțile tovarășilor mei” și romanul „A înțelege sau nu”. I-a apărut și volumul „Maimuțele personale”„proză pe care o consider adevăratul meu debut literar”. 

Volumele ulterioare au confirmat aprecierile criticii privind originalitatea şi pluralitatea scrierilor sale, dintre acestea evidenţiindu-se ciclul autobiografic de nuvele „Supravieţuiri”, „Meseria de nuvelist”, „Ficţionarii”, „Logica”, „Cap limpede”. În unele din scrierile sale a explicat și compromisurile făcute în tinerețe unui regim totalitar, într-un context foarte complicat și finalmente dezamăgitor pentru minoritatea evreiască.

Cronicar sportiv din 1969 până la moarte

Din 1969, Radu Cosașu a scris cronică sportivă sub pseudonimul Belphegor în ziarul „Sportul”. În paralel a ținut și o rubrică permanentă în „România liberă” – „Telecinema” (care avea să dureze 23 de ani).

În anii ’70-’80 a publicat intens volume apreciate pentru calitatea scriiturii.

După căderea regimului comunist, a continuat să scrie cronică sportivă („Fotbal Plus”, „Prosport”, „Gazeta Sporturilor”), iar din 1993 a susținut rubrica „Din vieața unui extremist de centru”, încă de la primul număr al revistei „Dilema”.

Andrei Pleșu, Radu Cosașu și o „Dilemă” veche

La 30 martie 2004, președintele Ion Iliescu i-a conferit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer. Trei ani mai târziu a fost distins cu „Premiul național pentru literatură”, acordat de Uniunea Scriitorilor pentru întreaga sa carieră.

Premii primite de Radu Cosașu

  • 1971: Premiul Uniunii Scriitorilor din România
  • 1973: Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române
  • 1981: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (din nou)
  • 1999: Premiul „Felix Aderca”
  • 2007: Premiul Naţional pentru Literatură al Uniunii Scriitorilor
  • 2010: Premiul pentru literatură la Gala Premiilor „Flacăra”
  • 2010: Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia, din partea revistei „Observator cultural”.
  • 2010: Premiul de excelenţă la Gala Premiilor „Ioan Chirilă” (rezervate gazetarilor sportivi)
  • 2022: Premiul pentru întreaga activitate, oferit de Asociația Presei Sportive.
Radu Cosașu și unul dintre multele sale premii

Volume publicate

  • 1952: Servim Republica Populară Română – Editura Tineretului (sub pseudonimul Radu Costin)
  • 1957: Opiniile unui pământean – Editura Tineretului
  • 1959: Lumină – Editura Tineretului
  • 1960: Energii – ESPLA
  • 1962: Nopțile tovarășilor mei – Editura Tineretului
  • 1963: Omul, după 33 de ani, scapă – Editura Tineretului
  • 1965: A înțelege sau nu: vieți paralele în toamna lui ’44 – Editura pentru Literatură
  • 1968: Maimuțele personale – Editura pentru Literatură
  • 1971: Un august pe un bloc de gheață – Editura Eminescu
  • 1972: Viața în filmele de cinema – Editura Meridiane
  • Seria Supraviețuiri:
    • 1973: vol. I – Editura Cartea Românească
    • 1977: vol. II – Editura Cartea Românească
    • 1980: vol. III – Meseria de nuvelist – Editura Cartea Românească
    • 1983: vol. IV – Ficționarii – Editura Cartea Românească
    • 1985: vol. V – Logica – Editura Cartea Românească
    • 1989: vol. VI – Cap limpede – Editura Cartea Românească
  • 1974: Alți doi ani pe un bloc de gheață – Editura Eminescu
  • 1974: Ocolul Pămîntului în 100 de știri – Editura Cartea Românească
  • 1975: Cinci ani cu Belphegor – Editura Sport-Turism
  • 1978: Povești pentru a-mi îmblânzi iubita – Editura Cartea Românească
  • 1981: O viețuire cu Stan și Bran – Editura Eminescu
  • 1987: Sonatine – Editura Cartea Românească
  • 1993: Mătușile din Tel Aviv – Editura IMPEX ’92
  • 1997: O supraviețuire cu OSCAR – Editura HASEFER
  • 1998: ÎnSISIFicarea la noi pe Boteanu – Editura Fundației Culturale Române
  • 2001: Autodenunțuri și precizări – Editura HASEFER
  • 2002: Supraviețuirile 1 – Rămășițele mic-burgheze – Editura Fundației Pro
  • 2003: Un august pe un bloc de gheață (ediție electronică) – Editura LiterNet
  • 2003: Supraviețuirile 2 – Armata mea de cavalerie – Editura Fundației Pro
  • 2004: Supraviețuirile 3 – Logica – Editura Fundației Pro
  • 2004: As time goes by (ediție electronică) – Editura LiterNet
  • 2005: Supraviețuirile 4 – Pe vremea cînd nu mă gîndeam la moarte – Editura Fundației Pro
  • 2006: Supraviețuirile 5 – Gărgăunii, Editura Fundației Pro
  • 2007: Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață – Editura Polirom
  • 2016: Viața ficțiunii după o revoluție – Editura Polirom
  • 2017: Fotbal plus ai mei și ai noștri – Editura Polirom.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* Cioloș cere închiderea RTV, Clotilde Armand cere închiderea „robinetului” cu bani de la primării către RTV / „Nu mai alimentați cu bani publici mașinăria de manipulare!” / Cât au primit RTV și Antena 3 de la Primăria Sectorului 1 în mandatul lui Tudorache-PSD

* Panică la Guvern: salariile bugetarilor îngheață de la 1 mai! „Încasările la buget pe primele două luni au fost de 7 ori mai mici decât în 2022” – profesorul Păun

* Guvernul a greșit bugetul pe 2023, spune șeful ANAF! De aici gaura de zeci de miliarde. „Nu poți să fii un fiscalist zapciu care să aducă banii cu forța, să dai cu biciul fără să ții cont de realitate“

* Nicușor Dan a reușit să facă Bucureștiul mai credibil financiar decât România! Agenția Fitch a acordat rating A orașului și remarcă „planul de investiții ambițios“

* Impostura cinică a unui comunist din PSD: cum a pus Petre Daea să se verse o basculantă de gunoi în Pădurea Băneasa, ca să-l filmeze televiziunile că face ecologizare

* PSD „prelungește“ Revoluția cu 3 zile ca să-l salveze pe Ciolacu! Impostorul vrea certificat de luptător cu rol determinant, deși în Buzău n-a existat fenomen revoluționar în 1989

* Ce șarlatanie! După modelul „Vadim – omul anului în lume”, ex-PRM-ista Olguța Vasilescu a cumpărat cu 22.900 de euro, din bani publici, titlul de „cea mai căutată destinație de Paște din Europa” pentru Craiova, de la un SRL belgian!

România a plătit în 2022 peste un miliard de lei pentru pensiile speciale ale magistraților. Pensia medie a acestora este de 21.000 de lei, din care doar 1.400 de lei din contribuție, restul fiind subvenție

* „Venerarea științei, tehnologiei și progresului este noul păgânism. Biserica Ortodoxă Rusă i se va opune activ!“ – Patriarhul Kirill, în predica de Paște

- Advertisement -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -
- Advertisment -