Războiul din Biserica Ortodoxă Română. În apărarea lui Vasile Bănescu

Poziționarea Patriarhiei Române față de agresiunea Rusiei lui Putin asupra Ucrainei – adevărata miză a tensiunilor din BOR.

Tensiunile din Biserica Ortodoxă Română (BOR), care au răbufnit în agora românească cu o virulență fără precedent, nu sunt provocate de chestiunea celebrării datei Paștilor de către ortodocși împreună cu catolicii (conform calendarului gregorian, corect din perspectivă astronomică) și nici neapărat de ieșirile pe tarlaua propagandei putiniste ale controversatului ierarh Teodosie al Tomisului.

Miza este cu mult mai mare și este constituită de poziționarea Patriarhiei Române față de războiul de agresiune declanșat de criminalul de război Vladimir Putin asupra Ucrainei.

Gruparea pro-putinistă și anti-europeană formată din mai mulți ierarhi și din numeroși preoți și călugări din BOR – grupare care s-a manifestat tot mai vizibil și impertinent încă din perioada pandemiei de Covid-19 – își asumă un război fățiș cu Patriarhul Daniel și cu Patriarhia Română, care s-au poziționat prompt și corect (atât dogmatic, cât și civic) față de războiul de agresiune declanșat de Rusia lui Putin asupra Ucrainei, condamnându-l ferm și fără echivoc.

Astfel, în ziua de 24 februarie 2022, ziua când s-a produs invadarea Ucrainei de către „orcii” lui Putin, din partea Patriarhiei Române, prin vocea patriarhului Daniel, era comunicat un mesaj clar cu privire la poziția Bisericii Ortodoxe Române față de acest război.

Un mesaj scurt, dar încărcat de semnificații:

„Biserica Ortodoxă Română, ca și celelalte instituții importante din România și Uniunea Europeană, a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina, război declanșat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent. Ne exprimăm pe această cale speranța că forțele politice euro-atlantice mai pot găsi calea unui dialog pacificator, spre binele Ucrainei și al întregii Europe. Totodată, ne exprimăm deplina solidaritate cu creștinii români ortodocși care trăiesc în Ucraina, precum și disponibilitatea de a-i ajuta după propriile noastre puteri. Ne rugăm Milostivului Dumnezeu, Domnul păcii, al dreptății și al iubirii, să dăruiască ocrotire poporului ucrainean și înțelepciune făcătoare de pace tuturor conducătorilor politici responsabili”. (BASILICA)

La scurt timp, Patriarhia Română revenea cu un nou mesaj, în data de 7 martie 2022, condamnând cu asprime agresiunea Rusiei asupra Ucrainei:

„Încă de la început, Patriarhia Română a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina, război declanșat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent. De asemenea, Patriarhia Română a făcut apel la rugăciune şi solidaritate pentru sprijinirea și ajutorarea cetățenilor ucraineni, refugiați în România, din cauza războiului. Astfel, în toată Biserica Ortodoxă Română au fost organizate colecte sau acțiuni de ajutorare a refugiaților din Ucraina. În ultimele zile, sute de mii de ucraineni au intrat în ţara noastră, fugind din calea războiului. Aceştia au fost întâmpinați încă de la intrarea lor în România cu multă compasiune, prietenie şi solidaritate de reprezentați ai eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, care le-au oferit ajutorul”. (EUROPA LIBERĂ)

Ajutorul oferit refugiaților ucraineni din România de către Patriarhia Română, în anul 2022, este impresionant: 7.600 de clerici și voluntari implicați în activitățile filantropice în beneficiul refugiaților; 3.400.656 de euro alocați pentru refugiați (bani și produse – hrană caldă, produse alimentare, hrană bebeluși, produse igienico‑sanitare, medicamente, pături, îmbrăcăminte, jucării etc.); 126.341 de servicii de traducere, 92.199 de servicii de  consiliere și orientare; 24.955 de servicii medicale; 8.583 de servicii educaționale, precum și sprijin logistic, constând în spații de adăpost (cort/containere etc.) și transport; 18.509 locuri de cazare, dintre care 75% cu servicii de masă incluse, oferite unui număr de 13.231 de refugiați ucraineni; organizarea de transporturi umanitare (446 de transporturi pe teritoriul României, în valoare totală de 1.360.304 euro; 142 de transporturi în Ucraina, în valoare de 2.172.816 euro; 38 de transporturi în Republica Moldova, în valoare totală de 412.112 euro); 275.004 euro din colectele realizate în cuprinsul Patriarhiei Române, care a fost direcționată către eparhiile din zona de frontieră a României cu Ucraina; ajutor umanitar în valoare de 5.322.436 de lei (peste 1 milion de euro) alocați de Federaţia Filantropia (structură patronată de BOR) și organizațiile membre, prin diferite proiecte derulate, şi în parteneriat cu International Orthodox Christian Charities (IOCC); campanie de donare de sânge pentru Ucraina la care au participat 3.198 de persoane, clerici și mireni ai BOR.

În total, în anul 2022, eparhiile Bisericii Ortodoxe Române și Federația Filantropia au oferit un sprijin cuantificabil în suma de 42.904.050 de lei (aproximativ 8,7 milioane de euro) în beneficiul persoanelor afectate de războiul din Ucraina. (BASILICA)

Efortul este impresionant!

Totuși, cum spuneam, în BOR s-a manifestat, încă de la începutul războiului din Ucraina, cu tot mai mare agresivitate, un curent de opinie pro-Rusia. Deși minoritari, ierarhii, preoții și călugării cu viziuni anti-europene și pro-Putin aruncă cu mizerie în acțiunile Patriarhiei Române de susținere a Ucrainei în fața invaziei militare a „orcilor” lui Putin.

Apucăturile de securist ale Arhiepiscopului Teodosie „Mache” al Tomisului

Deranjat de atenționările pertinente făcute de Vasile Bănescu (purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române) cu privire la aberațiile pe care le-a deversat în spațiul public despre data Paștilor și Lumina de la Ierusalim, ÎPS Teodosie al Tomisului – arhivat în dosarele Securității comuniste cu numele conspirativ de „Mache” – a reacționat ca un vechi și profesionist securist: l-a atacat pe Bănescu la familie!

Zice „Mache” despre Vasile Bănescu: „Are a doua soție care a fost categoric împotriva religiei, și atunci ce să aștepți dintr-o atmosferă de familie foarte controversată? Dumnezeu să-i ajute! Ne rugăm pentru el”.

Amestecul de fariseism („ne rugăm pentru el”) și ticăloșie de securist („are a doua soție care a fost categoric împotriva religiei, și atunci ce să aștepți dintr-o atmosferă de familie foarte controversată?”) este vomitiv!

Incapabil să ofere argumente teologice, să-și susțină punctul de vedere printr-o atitudine creștină și smerită, cum se cere unui ierarh al lui Hristos, „Mache” cel îmbrăcat în veșminte de arhiepiscop reacționează după manualul de manipulare: își lovește adversarul la chestiunile intime, care nu au vreo legătură cu subiectul dezbaterii!

De fapt, nu este absolut nicio diferență între această reacție de mojic la adresa lui Vasile Bănescu și numeroasele, controversatele (multe dintre ele, extrem de toxice pentru viața Bisericii) poziționări publice ale lui Teodosie față de măsurile sanitare anti-Covid19 ori – la fel de grav! – față de chestiunea războiului din Ucraina, prin care și-a exprimat simpatia față de criminalul de război Vladimir Putin!

Totodată, reacția jignitoare a lui Teodosie împotriva lui Bănescu amintește de arsenalul propagandei AUR. Să nu uităm că liderul AUR, extremistul naționalist-filetist George Simion, este un „casnic” al palatului arhiepiscopal unde își află tihna Teodosie și unde cei doi au purtat discuții „de taină” cu privire la viitorul politic și religios al națiunii române, un viitor infestat de personaje după chipul lor…

Ierarhii precum Teodosie al Tomisului sunt produsul toxic al jocurilor de culise care au marcat istoria Sinodului BOR. Să ne reamintim că Teodosie a fost ridicat de la smerita treaptă de ieromonah la treapta de ierarh „pe repede înainte”, în anul 1994, cu acordarea prealabilă (o formalitate!) a rangului de arhimandrit, fiind ales în funcția de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cu titulatura de Teodosie Snagoveanul.

Începutul anilor ’90 a fost unul plin de tulburare și de lupte pentru putere în sânul Sinodului BOR. După o încercare nereușită de „lovitură de Sinod” care viza înlăturarea de la putere a Patriarhului Teoctist, taberele implicate au negociat „pacea ecleziastică”, unul dintre marile compromisuri comise la acel moment fiind „împrospătarea” Sinodului cu mai mulți monahi relativ tineri (cu vârsta de până în 40 de ani), loiali grupărilor care i-au ridicat la treapta de ierarhi ai BOR. Printre aceștia se numără și doi dintre cei mai importanți mitropoliți actuali ai BOR, Teofan al Moldovei și Irineu al Olteniei, precum și însuși Patriarhul Daniel.

Alianțele secrete între ierarhii din Sinodul BOR, intervențiile discrete din partea unor politicieni locali sau a unor lideri naționali de partid, sprijinul financiar defel dezinteresat din partea unor prosperi oameni de afaceri etc. reprezintă tot atâtea ingerințe ale politicului și financiarului în modul de funcționare a mecanismelor elective prin care sunt desemnați ierarhii Bisericii Ortodoxe Române.

…și, uneori, acest amestec nepermis între interesele lumești și exigențele canonice ale treptei de ierarh generează erori precum Arhiepiscopul Teodosie „Mache” al Tomisului.

Sinodul BOR este obligat să decidă sancționarea canonică a clericilor, călugărilor și ierarhilor care colportează propaganda putinistă

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a reușit să promoveze în agora românească imaginea unei Biserici Ortodoxe capabile de dialog, cu o viziune dacă nu modernistă, cel puțin moderat pro-europeană, de un tradiționalism cumpătat, curățit de filetism și ferm împotriva naționalismului de grotă.

În calitate de comunicator, Vasile Bănescu este superior tuturor celor care au ocupat funcția de purtător de cuvânt al Patriarhiei Române după decembrie 1989. Ca teolog, Vasile Bănescu este suficient de echilibrat, de instruit și de flexibil pentru a transmite, în numele Patriarhiei Române, necesarele corecții canonice ca reacție fie la derapajele unor preoți, călugări și ierarhi, fie la diferite evenimente din viața societății românești aflate în eventual conflict cu Învățătura de Credință a Bisericii Ortodoxe Române.

Prin urmare, în tot scandalul provocat de Arhiepiscopul Teodosie „Mache” al Tomisului, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, este fără vină.

Însă, reiterăm, miza acestor tensiuni din adâncul Bisericii Ortodoxe Române – din care cearta pe chestiunea celebrării la o dată comună a Paștilor de către ortodocși și catolici este doar vârful aisbergului – o reprezintă poziționarea Patriarhiei Române față de războiul de agresiune al lui Putin asupra Ucrainei. Implicit, această poziționare este strâns legată de viziunea Bisericii Ortodoxe Române despre apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO.

În acest context, Sinodul BOR are obligația de a sancționa clericii, călugării și ierarhii care promovează în spațiul public propaganda putinistă, manipulările abjecte anti-UE și anti-NATO confecționate de Kremlin, infectând mintea și sufletele credincioșilor ortodocși.

Biserica Ortodoxă Română se află la un moment de răscruce. Dacă gruparea putinistă din Sinod și din adâncurile întunecate ale BOR va câștiga lupta, atunci aproape cu certitudine, Biserica Ortodoxă Română se va prăbuși și va trage după sine, în prăpastie, națiunea română.

Reacția pe care Patriarhia Română o va avea în scandalul declanșat de atacurile de tip securist ale Arhiepiscopului Teodosie al Tomisului la adresa familiei lui Vasile Bănescu ne va ajuta să înțelegem dacă Patriarhul Daniel și gruparea sa din Sinodul BOR au voința necesară de a apăra Biserica și interesele Națiunii Române.

HRISTOS A ÎNVIAT!