Șefii asociațiilor de pensionari au găsit finanțare pentru pensii mărite cu 40%: banii altora. Rezervele BNR și contribuțiile la pensiile private, printre “soluții”

Rezervele valutare ale țării stocate la BNR, banii salariaților cu care aceștia își finanțează pensiile private și reducerea evaziunii fiscale sunt câteva dintre soluțiile pe care le-au găsit liderii asociațiilor de pensionari pentru a finanța majorarea cu 40% a pensiilor începând din această toamnă, notează Agerpres.

Liderii a trei asociații importante de pensionari au cerut, marți, ca Guvernul să respecte calendarul stabilit de PSD, prin care pensiile ar urma să fie majorate cu 40% la 1 septembrie. În caz contrar, asociațiile pensionarilor amenință că vor organiza mitinguri de protest și că vor da în judecată Guvernul.

Absolut toată lumea a știut, chiar de la început, că majorarea pensiilor cu 40% în septembrie 2020 este irealizabilă. PSD plănuia să le plătească din împrumuturi externe până la alegeri

Se încearcă astfel, în continuare, implicarea pensionarilor în răfuieli și combinații politice. Nu veniturile pensionarilor sunt aici problema – pentru că, într-adevăr, cei mai mulți dintre ei trăiesc din pensii foarte mici, sub limita decenței. Problema este că de necazurile și situația precară a acestor milioane de oameni se folosesc politicieni cinici, care îi amăgesc pentru a le cumpăra voturile. Realitatea e că România nu are banii necesari.

Povestea majorării pensiilor cu 40% a fost gândită de PSD, de la bun început, ca o bombă electorală. Absolut toată lumea – de la ziariștii care scriu despre economie, bancheri, economiști, finanțiști, oameni de afaceri și până la liderii PSD care au inițiat legea – știa că e economia României nu poate suporta o asemenea cheltuială. Presiunea pe buget era deja prea mare, mai ales după ce Dragnea mărise uriaș cheltuielile cu salariile în sectorul public, în încercarea de a determina populația să nu reacționeze la răfuiala lui cu Justiția.

PSD a plasat mărirea pensiilor cu 40%, în mod strategic, chiar înaintea alegerilor. Pentru că banii nu existau, planul era ca, timp de o lună sau două, pensiile majorate să fie plătite din împrumuturi externe, iar pensionarii mulțumiți îndemnați să voteze PSD.
Ce urma să se petreacă după alegeri avea mai puțină importanță. Dacă ar fi câștigat alegerile, PSD putea fie să taie pensiile, fie să lase liberă inflația explozivă, precum în anii ’90, care ar fi readus veniturile la nivelul real. Dacă PSD ar fi pierdut alegerile, problema era deja a următorului guvern, căruia i s-ar fi lăsat în brațe o bombă atomică.

Dumitru Cojanu, președintele Federației Naționale “Unirea” a Pensionarilor din România: “Dacă chiar este o problemă pandemia, suma care se transferă la fondurile administrate privat poate să fie amânată cu un an sau doi“

Dar PSD a pierdut guvernarea mai repede, în toamna lui 2019, iar acum împinge de la spate asociațiile de pensionari să pună presiune. Criza Covid-19 a făcut literlamente imposibilă creșterea pensiilor cu 40% la toamnă: PIB-ul României se va contracta, după estimările specialiștilor, cu 6,7%. Impactul asupra bugetului va fi foarte mare, pentru că pensiile se estima că urmau să consume 10% din PIB în condițiile de creștere economică, înainte de apariția pandemiei.

Dar asta e problema altora, iar liderii Federației Naționale a Pensionarilor din România, Uniunii Generale a Pensionarilor din România și ai Federației Naționale “Unirea” a Pensionarilor din România, care pretind că reprezintă interesele a 5 milioane de pensionari, cer respectarea legii făcute de PSD.

Pentru că nu pot nega criza economică abătută asupra României, conducătorii acestor federații și uniuni au venit cu soluții pentru majorarea pensiilor. Unar ar fi ca acestea să fie plătite cu rezervele valutare pe care țara le păstrează pentru situații de extremă urgență (război, catastrofe naturale nimicitoare).

O alta ar fi deposedarea celor care muncesc acum, “pentru un an sau doi”, de banii pe care-i plătesc la Pilonul II de pensii, care este privat. O altă soluție este diminuarea evaziunii fiscale și silirea marilor datornici la bugetul de stat să-și achite restanțele.

Dumitru Cojanu, președintele Federației Naționale “Unirea” a Pensionarilor din România, nu vede nicio problemă în a li se lua „doar“ pentru un an sau doi banii personali ai angajaților de acum, pentru a se plăti majorarea pensiilor: „Dacă chiar este o problemă pandemia, şi într-adevăr este acel şomaj tehnic (…) noi am propus-o, ca suma care se transferă la fondurile administrate privat, acea sumă de 9 miliarde care spuneam că este în bugetul pentru anul acesta, poate să fie amânată, prorogată cu un an sau doi, că într-adevăr anul acesta este o problemă, şi atunci sunt destui bani ca să se asigure acel 40% prag de creştere a pensiilor pe care le avem. Aceste lucruri nu sunt văzute şi nu sunt aplicate de Guvern în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Se vorbea de problema datoriilor pe care le au companiile la bugetul asigurărilor sociale de stat. Avem lista lor: 18 miliarde. Cât din acestea vin să susţină această acţiune (n.r. – de creştere cu 40% a pensiilor) care este pentru acest an? Guvernul nu spune nimic de acest lucru. I-am arătat ministrului de Finanţe aceste probleme”.

„Acea sumă de 9 miliarde” despre care Dumitru Cojanu spune că “se transferă la fondurile administrate privat” nu este, așa cum lasă acesta să se înțeleagă, a nimănui. Banii sunt ai angajaților, plătiți din salariile lor pentru a beneficia de o pensie privată. Deci nu sunt “banii statului”, adică “ai tuturor”, iar ceea ce propune Cojanu e un furt, după modelul gândit și de PSD în ultimii ani.

Toma Neamțu, președintele Uniunii Generale a Pensionarilor din România: „Apelarea şi la rezervele şi fondul Băncii Naţionale a României, deoarece sunt supradimensionate şi pot sprijini fondul de pensii cel puţin 2-3 ani“

Un alt om plin de idei și de soluții este Toma Neamțu, președintele Uniunii Generale a Pensionarilor din România: “(…) Deci, trebuie găsite nişte pârghii care depindeau de dânsul (n.r. – de ministrul Finanţelor) – fiind din luna noiembrie, trebuia să treacă la aceste măsuri. Nici acum nu e târziu. Restrângerea uriaşelor datorii faţă de stat a unor agenţi economici – mulţi sunt iertaţi, şi nu înţelegem de ce -, eradicarea sau, cel puţin, diminuarea corupţiei, control mai sever la graniţă, prin confiscarea produselor ilegale care sunt introduse în ţară. Şi ultima măsură, care cred eu că e bună: apelarea şi la rezervele şi fondul Băncii Naţionale a României, care reprezintă o altă soluţie, deoarece acestea sunt supradimensionate şi pot sprijini fondul de pensii cel puţin 2-3 ani. Domnul guvernator mereu se vaită că nu sunt bani, dar rezerva e constituită”.

Realitatea este că impactul bugetar al Legii Pensiilor este nimicitor pentru România și așa ceva nu se poate face fără a arunca țara în faliment. Pur și simplu, nu există resursele financiare pentru a asigura asemenea majorări de pensii.

Deja, prin majorarea succesivă a punctului de pensie, impactul bugetar a fost în 2019 de 8,4 miliarde de lei, iar în 2020 ar trebui să fie de 24,8 miliarde de lei. În 2021, impactul ar fi de 51 de miliarde de lei, iar în 2022 – de 81 de miliarde de lei.

CITIȚI ȘI:

* Firea: „Sunt filată, sunt urmărită. Sunt căutată acolo unde, oricum, nu are ce să fie găsit”. Contractele cu turcii sunt beleaua primăriței!