EXCLUSIV. Averile judecătorilor care i-au făcut scăpați pe securiștii implicați în asasinarea disidentului anticomunist Gheorghe Ursu. O decizie odioasă, ticăloasă și insalubră a justiție române

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin decizia judecătorilor Valerica Voica, Constantin Epure și Alin Sorin Nicolescu, i-a achitat definitiv pe Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, foştii ofiţeri de Securitate acuzați că au organizat torturarea disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, provocându-i moartea. Motivarea este la fel de scandaloasă ca decizia în sine.

Inițial, la Curtea de Apel București, cei doi securiști fuseseră achitați de judecătoarea Mihaela Niță.

La aproape 34 de ani de la căderea dictaturii comuniste, într-o Românie care are pretenția că ar fi stat de drept, membru al Uniunii Europene și al NATO, niște asasini în slujba dictatorului Nicolae Ceaușescu sunt achitați de cea mai înaltă instanță a Justiției române!

„Specialii” din Justiție defechează pe memoria zecilor de mii de victime chinuite și asasinate în Gulagul comunismului românesc, a milioanelor de români umiliți și transformați în sclavi ai dictaturii comuniste. „Specialii” din Justiție batjocoresc memoria tuturor românilor care au îndrăznit să se opună comunismului, mulți dintre aceștia fiind uciși în luptele de rezistență armată comunistă din anii ’50 ai secolului trecut ori pe străzile orașelor românești, în Decembrie 1989.

Într-o firavă încercare de apărare a memoriei disidentului anticomunist Gheorghe Ursu și a tuturor celor care au suferit și au murit în timpul dictaturii comuniste, vă prezentăm averea cu care sunt răsplătiți, din banii cetățenilor români, judecătorii care i-au achitat pe securiștii implicați în asasinatul din 1985.

Averea judecătoarei Mihaela Niță

Ultima declarație de avere înregistrată de judecătoarea Mihaela Niță, de la Curtea de Apel București, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este din iulie 2021. Absența unor declarații de avere mai actuale este o faptă gravă în sine.

În urmă cu doi ani, judecătoarea avea în proprietate:

• două terenuri în suprafață totală de 1.180 de metri pătrați, în comuna Berceni, județul Ilfov (împreună cu soțul);
• o casă în suprafață de 237 de metri pătrați, în aceeași localitate (împreună cu soțul);
• 4 autoturisme: Opel Astra (fabricat în 2004), încă un Opel Astra (fabricat în 2008), Mercedes E200 (fabricat în 2007) și Mercedes GLK (fabricat în 2013).

În conturile bancare ale judecătoarei se găseau rezerve de 142.000 de lei (aproximativ 28.400 de euro).

Judecătoarea avea datorii prin trei credite bancare (un credit scadent în 2024 și două credite ipotecare scadente în 2030) în valoare totală de 387.810 de lei (aproximativ 77.500 de euro).

În perioada iulie 2020 – iulie 2021, judecătoarea Mihaela Niță a încasat ca magistrat, din partea statului român, suma totală de 213.817 de lei (aproximativ 17.800 de lei pe lună), adică aproximativ 42.800 de euro (3.500 de euro pe lună).

Pe lângă aceste venituri, în casa doamnei judecător au intrat, în perioada iulie 2020 – iulie 2021, încă aproximativ 140.000 de lei (28.000 de euro), reprezentând salariul și norma de hrană primite de soț, Florin Cătălin Niță, la acel moment director de direcție în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Conform Presshub.ro, în prezent, domnul Niță este „pensionar la 48 de ani, cu 130.000 de lei pe an, pensie plătită de Ministerul de Interne, parte responsabilă civilmente în dosarul Gheorghe Ursu”.

În ianuarie 2020, pe marginea deciziei judecătoarei Mihaela Niță de a-i achita pe securiștii implicați în asasinarea disidentului Gheorghe Ursu, Europa Liberă scria: „Motivul invocat de judecătoarea Mihaela Niță în susținerea tezei sale este că Gheorghe Ursu nu a fost «un opozant pe faţă al regimului comunist şi al conducătorului Partidului Comunist», iar «opoziţia victimei față de regimul comunist a fost nesemnificativă, venind şi din partea unei persoane care anterior, pentru o lungă perioadă de timp, a fost privilegiată de acest regim». Mai mult, judecătoarea consideră că Gheorghe Ursu nu a fost anchetat de Securitate pentru scrisorile trimise la Europa Liberă și opiniile sale anticomuniste. «Curtea apreciază că nu opiniile personale ale victimei Ursu Gheorghe Emil despre conducerea de stat și de partid și politica partidului comunist sau consemnările sale denigratoare, jignitoare la adresa conducătorului statului au generat anchetarea sa în continuare și de organele de Securitate, acțiunile intreprinse de lucrătorii de Securitate nefiind, în mod evident, de răzbunare”.

Grav este că judecătoarea nu a ținut cont de o decizie definitivă a Curții de Apel București din 2015 (deși o avea anexată la dosarul din 2019), care o contrazice. Prin sentința nr. 2115/03.09.2015, în procesul deschis de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), la cererea lui Andrei Ursu (fiul inginerului Gheorghe Ursu), pentru stabilirea calității de lucrător al Securității a lui Vasile Hodiș, Curtea stabilește că acțiunile lui Hodiș împotriva lui Gheorghe Ursu, mai exact „urmărirea, cercetarea și punerea sub învinuire a acestuia”, „mascheză reprimarea unei persoane animate de concepții anticomuniste și antitotalitare”. Măsurile dispuse de Hodiș urmăreau „aspecte din viața privată, poziția acestuia față de politica Partidului Comunist și a orânduirii sociale din țara noastră, opiniile și afirmațiile cu caracter politic, iar nu aspecte care ar fi putut viza siguranța națională sau prevenirea săvârșirii unor infracțiuni contra statului și a economiei naționale”.

Altfel spus, decizia din 3 septembrie 2015 a Curții de Apel București stabilește că Gheorghe Ursu nu a fost în realitate arestat pentru infracțiuni de drept comun, ci pentru opinile sale anticomuniste și acțiunile sale în acest sens, fiind astfel un disident politic.

Ignorând total aceste argumente, Mihaela Niță concluzionează în motivarea din 2019 că Gheorghe Ursu „nu a fost reținut și anchetat în această calitate”.

Tot Europa Liberă România consemnează că judecătoarea Mihaela Niță, „plecând de la premisa că inginerul Gheorghe Ursu nu a fost disident, a ajuns la concluzia că acesta nu a fost un opozant al regimului comunist și al lui Nicolae Ceaușescu, deci ofițerii de Securitate care l-au anchetat până la moarte sunt nevinovați”.

Averea judecătorului Constantin Epure

Conform declarației de avere depusă la data de 9 iunie 2023, judecătorul Constantin Epure are în proprietate:

• un teren intravilan de 500 de metri pătrați, în orașul Săcele, județul Brașov (dobândit în 2006);
• o casă de locuit cu suprafața de 241 de metri pătrați, aflată tot în Săcele, județul Brașov (dobândită tot în 2006);
• un autoturism marca Volvo (fabricat în 2018).

La momentul declarației, judecătorul Epure avea în contul deschis în 2005 la NN Pensii (ca fonduri de investiții, pensii private) suma de 183.590 de lei (aproximativ 36.700 de euro).

La capitolul datorii, judecătorul declară un credit contractat în 2007 și scadent în 2042, în valoare de 157.200 de franci elvețieni.

Veniturile încasate de judecătorul Epure în perioada iunie 2022 – iunie 2023 sunt consistente.

De la ÎCCJ a primit suma de 325.480 de lei (o parte din sumă reprezentând restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești), adică aproximativ 65.000 de euro (în medie, 5.400 de euro pe lună).

Se adaugă alți 8.535 de lei (aproximativ 1.707 de euro), încasați de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Conform Presshub.ro, judecătorul Constantin Epure „a decis, în mai 2019, după doi ani de procedură de Cameră preliminară, să retrimită dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 la Parchetul Militar, după ce a anulat mare parte din probe. În acel dosar erau trimiși în judecată pentru crime împotriva umanității Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Mugurel Florescu, Emil «Cico Dumitrescu», Cazimir Benedict Ionescu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, Matei Drella, Cornel Burlec Plaieş, Vasile Dobrinoiu, Petre Petre şi Alexandru Ghinescu. Cazul se află încă în cercetări pentru refacerea urmăririi penale. Tot judecătorul Epure a făcut parte din Completul de judecată care a stabilit să se aplice prescripția dosarelor penale în urma unei decizii a CCR din 2022″.

Detaliu biografic important: judecătorul Constantin Epure a făcut parte din instanțele care i-au condamnat pe Liviu Dragnea (Dosarul „Angajări fictive”) și pe Elena Udrea (Dosarul „Gala Bute”) și l-au achitat pe Călin Popescu Tăriceanu (dosarul de mărturie mincinoasă).

Totodată, judecătorul Constantin Epure, împreună cu colegul de instanță, judecătorul Alin Sorin Nicolescu, l-au achitat, în 2021, pe generalul Gabriel Oprea, fost ministru de Interne, care era judecat în dosarul deturnării de fonduri operative de la Departamentul de informații și protecție internă (DIPI), serviciul secret al MAI.

Averea judecătorului Alin Sorin Nicolescu

Conform declarației de avere din data de 22 mai 2023, judecătorul Alin Sorin Nicolescu avea în proprietate următoarele:

• 2 terenuri agricole în suprafață totală de 2.787 de metri pătrați (la Tg. Jiu și Bălești, județul Gorj);
• 4 terenuri intravilane, în suprafață totală de 5.017 metri pătrați (trei în Tg.Jiu și unul în Balești, județul Gorj);
• 2 case de locuit în suprafață totală de 206 metri pătrați (una la Tg. Jiu, alta la Bălești, județul Gorj; una – în cotă parte cu o altă persoană)
• 4 apartamente, în suprafață totală de 270 de metri pătrați: 2 apartamente îl au ca titular pe judecător (ambele în București, unul în suprafață de 37 mp, dobândit în 2012, și altul în suprafață de 86 mp, dobândit în 2021); un apartament o are ca titular pe soția judecătorului (în Constanța, în suprafață de 69 mp, dobândit în 2022); cel de-al patrulea apartament îi are titulari pe soții Nicolescu (în București, în suprafață de 78 mp, dobândit în 2017);
• 4 autoturisme: Infiniti Q50 (fabricat în 2016), Mercedes C Class (fabricat în 2014), Audi QS (fabricat în 2011) și Honda (fabricat 1998).

Averea judecătorului Alin Sorin Nicolescu este completată de 3 depozite bancare: 30.000 de dolari (deschis în 2020), 110.000 de lei – aproximativ 22.000 de euro (deschis în 2013) și 40.000 de euro (deschis în 2022).

Soția judecătorului a adus în visteria familiei o donație de 85.000 de euro din partea părinților ei, Coșciug Gabriel și Coșciug Măriuța (domiciliați în comuna Suciu de Sus, județul Maramureș).

Veniturile încasate de judecătorul Nicolescu, în perioada mai 2022 – mai 2023, de la sistemul de Justiție al statului român, sunt constituite din următoarele surse:

• 252.093 de lei (50.418 de euro), adică o medie de aproximativ 21.000 de lei (aproximativ 4.200 de euro) pe lună – de la ÎCCJ;
• 14.826 de lei (aproximativ 3.000 de euro) – de la Curtea de Apel București, ca drepturi salariale restante din hotărâri judecătorești;
• 1.225 de lei (245 de euro) – de la Tribunalul Gorj, ca drepturi salariale restante din hotărâri judecătorești;
• 13.354 de lei (2.670 de euro) – de la Consiliul Superior al Magistraturii, ca drepturi bănești pentru participarea la comisii.

Judecătorul Alin Sorin Nicolescu este și cadru didactic la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București (universitate privată), de unde a încasat suma de 56.000 de lei (aproximativ 11.200 de euro).

Veniturile judecătorului au fost completate cu 5.500 de euro reprezentând chirie apartament, precum și cu 136.000 de lei (aproximativ 27.200 de euro) reprezentând pensie privată Pilon 2 încasată.

Ceva mai modestă, soția judecătorului, avocata Mihaela Nicolescu de la Baroul Gorj, a contribuit la prosperitatea familiei cu suma de 206.000 de lei (venituri din avocatură), adică aproximativ 41.200 de euro (3.400 de euro pe lună), la care se adaugă donația deja amintită, primită de la părinții ei, în valoare de 85.000 de euro.

Conform Presshub.ro, judecătorul Alin Sorin Nicolescu, împreună cu colegul de instanță, judecătorul Constanti Epure, l-au achitat, în 2021, pe Gabriel Oprea, fost ministru de Interne, care era judecat în dosarul deturnării de fonduri operative de la DIPI (Departamentul de informații și protecție internă, serviciul secret al MAI).

Recent, completul format din judecătorul Alin Sorin Nicolescu și colegii săi Valerica Voica și Constantin Epure l-a achitat pe deputatul Mihai Lasca (intrat în Parlament pe listele AUR) în dosarul în care acesta a fost judecat pentru constituire a unui grup infracțional organizat care s-ar fi ocupat cu traficul de migranți.

Averea judecătoarei Valerica Voica

Conform declarației de avere din data de 29 mai 2023, judecătoarea Valerica Voica deține:

• un teren intravilan în suprafață de 1.200 de metri pătrați, în localitatea Călugăreni, județul Giurgiu, dobândit în 2013 (împreună cu soțul);
• o casă de locuit în suprafață de 73 de metri pătrați, în aceeași localitate, dobândită în 2013 (tot împreună cu soțul);
• un autoturism Dacia Logan MCV (an de fabricație 2019).

Judecătoarea Voica deține în diferite bănci și la Trezoreria Statului rezerve financiare în valoare de aproximativ 88.000 de euro și de aproximativ 119.000 de lei (echivalentul a 23.700 de euro), totalizând aproximativ 111.700 de euro.

În funcția de judecător, Valerica Voica a încasat, în perioada mai 2022 – mai 2023, suma totală de 332.731 de lei (aproximativ 66.500 de euro), în medie 27.727 de lei (aproximativ 5.500 de euro) pe lună.

Judecătoarea Valerica Voica a încasat și suma de 2.453 de lei (drepturi de autor) de la Editura Universul Juridic București.

La veniturile familiei contribuie și soțul judecătoarei, Daniel C. Voica, avocat în Baroul București (de unde a încasat modesta sumă de 578 de lei) și pensionar. Pensia soțului judecătoarei se ridică la 54.504 lei pe an (aproximativ 10.900 de euro), ceea ce înseamnă o medie de 4.500 de lei (aproximativ 900 de lei) pe lună.

Judecatoarea Valerica Voica a fost promovata la ICCJ în ianuarie 2022, când CSM era condus de Lia Savonea. Totodată, judecătoarea Valerica Voica a fost membru în Comisia de examinare care a promovat-o pe Lia Savonea ca judecătoare la ICCJ, așa cum reiese dinanaliza de caz realizată de Europa Liberă România.

În cariera de magistrat, judecătoarea Valerica Voica a făcut parte din completele de judecată care au judecat dosare controversate. Amintim câteva dintre ele.

• Recenta achitare definitivă a lui Cristian Popescu Piedone (PUSL) în dosarul „Colectiv”.
• Recenta condamnare la 3 ani închisoare cu suspendare a fostului senator Dan Șova (PSD) pentru trafic de influență în dosarul „CET Govora”, în contextul în care Șova fusese condamnat de Curtea de Apel București la 4 ani de închisoare cu executare.
• Recenta achitare a deputatului Mihai Ioan Lasca (intrat în Parlament pe lista AUR), acuzat de DIICOT de constituire de grup infracțional organizat, care ar fi comis infracțiuni de skimming, copiere de date de la ATM-uri, folosirea de carduri contrafăcute, trecerea frauduloasă a unor migranți către Ungaria. Instanța a motivat decizia prin „fapta nu este prevăzută de legea penală”. Decizia nu este definitivă.
• Recenta decizie de trimitere în rejudecarea de la zero a dosarului de corupţie în care sunt inculpați un fost şef al ANAF, Şerban Pop, şi omul de afaceri Horia Simu, condamnaţi în primă instanţă la închisoare cu executare pentru intervenţii la fosta şefă a DIICOT, Alina Bica.
• Achitările decise în dosarul despăgubirilor ANRP, în valoare de 70 milioane de euro, în iulie 2022 – au fost achitați foştii deputaţi Theodor Nicolescu (PNL) şi Marko Attila (UDMR), precum şi omul de afaceri Horia Simu, alături de Ingrid Zaarour (fostă preşedintă ANRP), Remus Iuoraş (fost vicepreşedinte ANRP), Constantin Lefter Zaharia, Ionela Mihaela Nicolescu fostă Bărbulescu (foşti membri ai comisiei), Alexandru Florin Hanu (expert evaluator).
• Achitarea fostului președinte al FRF, Mircea Sandu, în anul 2020, într-un dosar în care DNA îl acuza de luarea unei mite de peste 700.000 lei, temeiul achitării fiind „fapta nu există”.
• Unul dintre dosarele în care a fost inculpat actualul fugar Sebastian Ghiță (acuzat de complicitate la înșelăciune și fals în declarații într-o afacere cu produse petroliere în care eludase plata unei taxe către stat). Dosarul  a ajuns, în 2006, la Tribunalul București și va fi judecat de judecătoarea Valerica Voica. Potrivit relatărilor de presă, dosarul a fost tergiversat până când Ghiță a fost achitat (pentru a treia oară în dosarul respectiv), dar printr-o sentință care nu este definitivă.

***

Acestea sunt personajele din Justiția română care l-au asasinat pentru a doua oară pe inginerul Gheorghe Ursu, disidentul anticomunist ucis de Securitate în noiembrie 1985.

Universitatea la care predă judecătorul Alin Sorin Nicolescu – „fabrică de diplome” pentru PSD-iști

Universitatea „Nicolae Titulescu” din București, instituția privată de învățământ unde judecătorul Alin Sorin Nicolescu este cadru didactic, se numără printre „fabricile de diplome” unde mulți politicieni și-au procurat hârtia care să ateste că dețin acele studii superioare. Ulterior, diploma i-a ajutat în cariera politică și în ocuparea unor sinecuri gras plătite din banii publici.

Emblema Universității „Nicolae Titulescu” este Adrian Năstase, fost prim-ministru și fost președinte al PSD, condamnat la închisoare, în mai multe dosare, pentru fapte de corupție.

Între politicienii care și-au luat diplome de la Universitatea „Nicolae Titulescu”, amintim câteva nume.

Laura Vicol  – avocată, fostă apărătoare în instanță a fraților Cămătaru, puternic susținută în partid de primarul PSD al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. În prezent, Laura Vicol este deputat PSD, președinta Comisiei Juridice a Camerei Deputaților. A absolvit Facultatea de Drept și Relații Internaționale a acestei universități.

Dumitru Chiriță – electrician la bază, fost președinte al ANRE, fost deputat PSD. A absolvit Facultatea de Drept și Relații Internaționale din cadrul universității amintite.

Catinca Maria Nistor – fosta șefă a ICR Londra, implicată într-un scandal monstru provocat de sumele imense cheltuite din banii statului român pentru achitarea chiriei unui apartament din centrul Londrei. A obținut licența în Drept la Universitatea „Nicolae Titulescu” București.

Florin Iordache – actualul președinte al Consiliului Legislativ, fost ministru al Justiției, fost deputat PSD. A absolvit un masterat, în 2006, la această universitate.

Mihaela Virginia Toader – fost ministru delegat pentru Fondurile Europene cu susținerea PSD, fost membru în Consiliul de Administrație al Transgaz SA, fost administrator public al Consiliului Județean Ilfov. A absolvit Facultatea de Drept la Universitatea „Nicolae Titulescu” București.

Ana Birchall – avocat, fost deputat PSD, fost ministru pentru Afaceri Europene, fost ministru al Justiției în Guvernul Dăncilă, în prezent director la Societatea Națională Nuclerelectrica SA. Este absolventă a Facultății de Drept și Relații Internaționale (promoția 1996) a acestei universități.

În loc de concluzii

Într-un articol cu titlul „A doua moarte a inginerului Gheorghe Ursu”, publicat în Sunmedia.ro, profesorul Vladimir Tismăneanu (profesor de Științe Politice la Universitatea din Maryland, SUA), consemnează pentru Istorie:

„Decizia ÎCCJ din 27 iullie 2023 contrazice in toto concluziile Raportului Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Represiunile securiste nu au încetat în martie 1965. (…) Nu au existat două Securități – una malignă, înainte de venirea lui Ceaușescu la putere, și alta, relativ benignă, după 1965. Am scris despre cazul doctorului Sdaechter, (sin)ucis de Securitate. Nu o spun eu, a spus-o Ceaușescu în ședința Comitetului Politic Executiv.

Achitarea asasinilor disidentului Gheorghe Ursu nu ține de dreptul comun. A fost o crimă împotriva umanității. Decizia ICCJ este negaționistă. O spun cu deplină răspundere profesională și morală. Decizia ICCJ este ignobilă și scandaloasă. 

Întemeiată pe falsificarea deliberată a realității istorice, situată la antipodul cercetărilor științifice privind aparatele terorii comuniste, această decizie este, de fapt, a doua moarte a inginerului disident Gheorghe Ursu”.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* Curtea de Justiție a UE desființează regimul mafiot Iohannis – PSD – servicii: prescripția faptelor decisă de CCR, prin care au scăpat toți infractorii, este ilegală!

* „În loc să taie pensiile speciale și sinecurile, Ciolacu ne crește nouă taxele. Un parazit nu-și părăsește niciodată gazda de bunăvoie”

* Moarte-șoc, la 20 de zile de la demisia-șoc: Mihnea Vasiliu, fostul șef al Ringier România, a pierit în fața fiicei sale, în holul unui hotel! Avea 57 de ani

* Principalul vinovat instituțional pentru „azilele groazei”, secretarul de stat impus de Lia Olguța Vasilescu, a rămas în funcție. Jurnalistul Vanghele: „Ăsta e creatoru’ sistemului ăstuia nemernic, lumpenu’ ăsta patibular”

* VIDEO. Comportament bizar al șefei unui „azil al groazei”: a dansat pe stradă cântând „Criminalaaaaa!”. Dezlănțuirea în 7 fotografii

* VIDEO. Avocatul torționarilor din cazul „azilelor groazei”: fostul milițian Pavel Abraham, acuzat că a maltratat protestatari la Mineriada din 13-15 iunie 1990

* Dosarul „Otopeni”: șpăgi de peste 1,5 milioane de euro erau notate minuțios într-un fișier numit ”Viața e frumoasă”!

* SONDAJ. Românii au cea mai mare încredere în Codruța Kovesi. Intenția de vot la partide: PSD – 31%, PNL – 19%, AUR – 18%, USR – 11%

* VIDEO. La o zi după ce a nenorocit Nașul TV, Șoșoacă a adus o amendă și pentru Realitatea Plus! De data asta, complice la fake-news i-a fost conspiraționista dragnistă Anca Alexandrescu

* VIDEO. Hulpavul preot Calistrat povestește cum își dijmuiește enoriașii: 10% din toate cheltuielile nunții! „L-ați luat pe Dumnezeu de prost? Ai citit în Scriptură ce înseamnă zeciuiala? 10% trece-mi în cont sau pune-mi în plic!”