vineri, martie 29, 2024
AcasăAlegeri 2020Elucidarea unui mister: unde au dispărut 16.295 de voturi prin corespondență. Ce...

Elucidarea unui mister: unde au dispărut 16.295 de voturi prin corespondență. Ce se întâmplă cu cele 1.092 care au ajuns prea târziu

-

Înainte de orice discuție, să vedem cifrele:

  • 35.808 plicuri pentru votul prin corespondență a expediat Poșta Română, în perioada 2-13 noiembrie, conform bazei de date primită de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Sunt românii care s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență.

  • 18.421 de plicuri (cu voturi) au fost predate pe Poșta Română către AEP. Sunt plicurile care s-au întors în România până joi, 3 decembrie, ora 23.59 (data-limită de primire a voturilor prin corespondență).

  • 1.092 de plicuri s-au întors în țară, tot prin Poșta Română, după expirarea termenului-limită prevăzut de lege.

  • 19.513 este numărul total de plicuri aduse în țară de Poșta Română, în termenul-limită legal sau după acesta.

  • 16.295 de plicuri nu au revenit în România.

Reprezentanții partidelor politice (cu excepția PNL, evident, care se află la guvernare) s-au repezit să invoce un abuz, o proastă organizare sau chiar o fraudă electorală.

În realitate, nimic din toate acestea. Explicațiile Poștei Române și cele ale premierului Ludovic Orban arată că „scandalul votului prin corespondență” nu prea e scandal. Sau e unul artificial.

Pur și simplu, 16.295 de români din diaspora au ales să nu mai voteze prin corespondență, deși se înregistraseră pentru acest tip de vot. Spaima de pandemie i-a făcut să se înregistreze, mai ales că se vorbea că în unele țări s-ar putea să nu fie permisă deschiderea secțiilor de votare. Între timp, deschiderea secțiilor i-a făcut pe acești oameni să nu mai trimită plicul, ci să opteze pentru votul la secție. Unii, poate, au renunțat la intenția de a vota – și aceasta este o posibilitate.

- Advertisement -

Ar mai fi discuția cu cele 1.092 de voturi exprimate, dar invalidate pe motiv că plicurile au ajuns în țară prea târziu. Legea e lege, ea nu permite o altfel de soluție.

Dar și cei 16.295 de români care n-au trimis plicul, și cei 1.092 al căror plic a ajuns prea târziu pot vota duminică la orice secție de votare din diaspora (o puteau face și sâmbătă).

Poșta Română: Precizări convingătoare

Poșta Română, companie de stat condusă provizoriu de directorul Horia Grigorescu, a reacționat printr-un comunicat care clarifică situația și o face mai puțin scandaloasă.

- Advertisement -

„Compania Națională Poșta Română, în calitate de furnizor național de servicii poștale, a realizat, în parteneriat cu Autoritatea Electorală Permanentă, serviciile de expediere a documentelor electorale către cetățenii români din diaspora care și-au exprimat intenția de a vota prin corespondență. De asemenea, Poșta Română, în baza angajamentului asumat în parteneriatul cu AEP, realizează și serviciul de predare a plicurilor conținând buletinele de vot recepționate din străinătate, până în data de 3 decembrie, ora 23.59.

Activitatea de distribuire efectivă a plicurilor electorale expediate de Poșta Română se realizează de către fiecare operator poștal național, din țara în care românii din diaspora au rezidența. Cu toate acestea, pentru a avea suficient timp la dispoziție și în acord cu dispozițiile legale în vigoare, Poșta Română a expediat, prin punerea la dispoziția tuturor administrațiilor poștale străine, plicurile electorale în intervalul 2-13 noiembrie. Algoritmul de distribuire a plicurilor electorale a avut în vedere acoperirea cu prioritate a țărilor mai îndepărtate și unde expedierea s-a realizat pe cale aeriană, tocmai pentru ca cetățenii din aceste țări să aibă la dispoziție suficient timp pentru a-și exercita votul.

Aceste plicuri de retur sunt transmise de către administrațiile poștale străine (în mod gratuit) sau de operatori privați de servicii poștale (contra cost), opțiunea privind returnarea plicurilor electorale către România aparținând exclusiv votanților.

Având în vedere contextul pandemic, Poșta Română, pentru turul de scrutin vizând alegerile parlamentare, a venit în sprijinul votanților din diaspora și a pus la dispoziție atât pentru procesul de expediere, cât și de recepționare al plicurilor electorale, curse rutiere dedicate, preîntâmpinând în acest fel eventualele perturbări ale traficului aerian internațional, generate de suspendarea anumitor curse.

De la momentul recepționării de către administrațiile poștale străine a plicurilor electorale, intervine procesul de distribuire în țara de destinație prin intermediul rețelei poștale din țările respective. După recepționarea plicurilor electorale și exprimarea votului de către cetățenii români din diaspora, aceștia au avut la dispoziție următoarele variante de transmitere a votului:

– Expedierea sau predarea plicului cuprinzând buletinele de vot către ambasadele din țara de rezidență;

– Expedierea plicului cuprinzând buletinele de vot, în mod gratuit prin intermediul plicului autoadresat către România. Menționăm că acest tip de trimiteri retur au statut de trimitere simplă, dacă expeditorul nu a plătit un serviciu suplimentar; în consecință, aceste expediții nu pot fi monitorizate pe traseu prin sistemul track & trace.

–  Expedierea plicului cuprinzând buletinele de vot, contra cost, prin intermediul unui furnizor privat de servicii poștale.

Procesul de colectare și expediere către România a plicurilor conținând buletinele de vot se realizează de administrațile poștale din țările de rezidență.

Cu toate acestea, Poșta Română, fiind parte din Uniunea Poștală Universală, a menținut un dialog constant cu toate administrațiile poștale străine pentru a trata cu prioritate toate timiterile poștale electorale (atât în cadrul procesului de expediere, cât și de returnare), astfel încât procesul de prelucrare a trimiterilor poștale să fie accelerat.

Mai mult decât atât, pentru a elimina impredictibilitatea curselor aeriene, Poșta Română a utilizat cursele auto proprii pentru serviciul de returnare a plicurilor electorale predate de administrațiile poștale străine din Marea Britanie, Germania, Italia, Moldova, Serbia, Bulgaria și Ungaria, din celelalte țări plicurile electorale fiind expediate direct de către autoritățile poștale străine.

Totodată, fiind în contact permanent atât cu administrațiile poștale străine, dar și cu cetățenii români din diaspora, Poșta Română a răspuns tuturor solicitărilor particulare primite din partea cetățenilor români care nu recepționaseră plicurile expediate de Poștă.

În baza prevederilor legale, Poșta Română a predat către AEP un număr total de 18.421 de plicuri electorale, plicuri care au ajuns în România până joi, 3 decembrie, ora 23.59 – data-limită de primire a voturilor prin corespondență.

După expirarea termenului limită prevăzut de legislația electorală în vigoare s-au întors în România 1.092 de plicuri. În acest sens, apreciem ca un progres lăudabil faptul că AEP a introdus sistemul de informare a cetățenilor români din diaspora ale căror plicuri nu au fost recepționate până la data de 3 decembrie, facilitând astfel tuturor românilor posibilitatea exercitării alternative a votului fizic în secția de votare. (…)

Poșta Română nu poate furniza informații cu privire la exprimarea efectivă a dreptului de vot de către fiecare cetățean care și-a exprimat această intenție, românii din diaspora având inclusiv posibilitatea ca, și în ipoteza în care au optat pentru votul prin corespondență, totuși să fi ales să voteze în secțiile de votare fizice sau să nu își mai exprime votul.

În mod particular, referitor la solicitările de informații publice, vă comunicăm faptul că:

1. Poșta Română a pregătit și expediat, în perioada 2-13.11.2020, un număr total de 35.808 plicuri pentru votul prin corespondență conform bazei de date primită de la Autoritatea Electorală Permanentă. De asemenea, au părăsit România, pe data de 24 noiembrie, 158 de plicuri destinate militarilor români din Afganistan. Livrarea acestora a fost efectuată cu o aeronavă aparținând MApN.

2. În ceea ce privește confirmările de primire, se impune diferențierea acestora între:

– trimiteri cu formular standard de confirmare de primire (pentru trimiteri recomandate – țări cu care România nu are relații EMS, un număr 172 de trimiteri de acest tip), și

– trimiteri EMS pentru care confirmarea de primire este electronică și se obține doar în urma unei solicitări formulate în mod expres către operatorii de destinație.

3. Numărul plicurilor sosite în România până la data de 3 decembrie 2020 și predate către cele 3 birouri electorale de circumscripție este de 18.421 de plicuri.

4.  În data de 2 decembrie au fost predate biroului 1 – 5.414 plicuri, biroului 2 – 5.283 de plicuri, respectiv 5.344 biroului numărul 3. Rezultă un total de 15.941 de plicuri predate în data de 2 decembrie. 

În data de 3 decembrie au fost predate birourilor următoarele cantități de plicur: biroul 1 – 785 de plicuri, biroul 2 – 837 şi biroul 3 – 858 de plicuri. Rezultă un total de 2.480 de plicuri predate în data de 3 decembrie.

Menționăm și faptul că, pe tot parcursul procesului electoral, Poșta Română a colaborat în permanență cu operatorii poștali din tările de destinație, astfel încât procesul de distribuire a plicurilor cu documente să fie finalizat în cel mai scurt timp cu putință. Cea mai frecventă solicitare primită de la partenerii noștri a fost cea legată de numerele de telefon ale destinatarilor, în vederea contactării acestora, informație la care Poșta Română nu a avut acces.

Am înregistrat un număr de aproximativ 250 de reclamații cu diverse subiecte. Dintre acestea, aproximativ 60 se refereau la faptul că trimiterile erau blocate din motive necunoscute de operatorii poștali. Am avut astfel de situații în Ungaria, Franța sau Elveția. După intervențiile Poștei Române, aceste trimiteri au fost deblocate și livrate către destinatari.

Un alt aspect întâlnit a fost cel referitor la refuzul primirii plicului la poștă pe motiv că acesta nu este plătit. Precizăm că toate administrațiile poștale din țările unde au fost trimise pachetele de vot au fost informate despre faptul că plicurile de întoarcere sunt preplătite. Aceste informații au fost sesizate AEP, Poșta Română contactând administrațiile poștale din țările respective, iar problemele au fost rezolvate (în Statele Unite, unui cetățean i s-au cerut bani pentru expedierea plicului cu buletinul de vot în România, iar după intervenția companiei a primit banii înapoi de la poșta americană).”

Șeful AEP: Am cerut explicații Poștei

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Constantin Mitulețu-Buică, a declarat pentru HotNews.ro că este vorba despre 14.280 de plicuri cu voturi care nu au ajuns la birourile electorale ale secțiilor de votare.

Șeful AEP a explicat pentru HotNews.ro că 35.880 de români au votat prin corespondență, ajungând la destinație, adică la birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, plicurile cu votul a 21.600 de oameni. Astfel, 14.280 de plicuri sunt „pierdute” pe traseu la acest moment.

Mitulețu-Buică spune că a solicitat explicații Poștei Române. Explicațiile au venit și a fost convingătoare. Ele au corectat însă cifrele avansate de președintele AEP, astfel:

  • nu 35.880, ci 35.808 români din diaspora s-au înscris pentru a vota prin corespondență; iar aceștia nu „au votat”, ci au primit plicurile pentru a vota;
  • nu 21.600, ci 19.513 plicuri s-au întors la AEP;
  • nu 14.280 de plicuri, ci 16.295 de plicuri nu s-au întors la AEP.

Constantin Mitulețu-Buică: „Am solicitat în ședința de astăzi a Biroului Electoral Central ca Poșta Română să ne comunice câte plicuri au plecat, câte plicuri au fost primite de cetățeni și câte s-au întors cu votul. Să ne explice dacă aceste plicuri se află în tranzit. Sunt două variante: fie plicurile nu au fost trimise de către unii cetățeni care și-au înregistrat opțiunea de vot prin corespondență, fie ele au plecat și la acest moment sunt blocate în tranzit în statele-gazdă”.

Șeful AEP a precizat că toate plicurile cu votul prin corespondență ar fi trebuit să ajungă până în 3 decembrie la miezul nopții, iar tot ce nu a ajuns până atunci „nu mai poate fi gestionat ca vot, iar cetățeanul trebuie să meargă să voteze la o secție de votare”.

„Cetățenii sunt notificați prin SMS dacă plicurile lor au fost înregistrate sau nu, iar în situația în care nu au ajuns, sunt îndrumați către secția de votare. Aceste mesaje sunt trimise de către AEP”, a adăugat Mitulețu-Buică.

USR-PLUS cere Guvernului clarificări pe care le-a primit deja

Alianța USR-PLUS și Dan Barna au reacționat sâmbătă pe Facebook. Președintele USR a invocat în mod eronat faptul că „peste 14.000 de români din diaspora nu au putut să voteze prin corespondență”. În realitate, acești români (în număr de 16.295) au ales să nu mai voteze prin corespondență, chiar dacă se înscriseseră pentru acest tip de vot. Ei nu au mai trimis plicurile cu votul lor. Excepție fac cei 1.092 ale căror plicuri au ajuns la AEP prea târziu. Și unii (cei 16.295), și alții (cei 1.092) au dreptul să voteze duminică la orice secție de votare din diaspora.

Alianța USR-PLUS: „Primim mii de sesizări din partea românilor din diaspora care reclamă că votul lor prin corespondenţă nu a ajuns la AEP. Ei şi-au înţeles îndatorirea civică de a vota şi au făcut-o în condiţii de siguranţă, folosind votul prin corespondenţă. Acum li se spune că au făcut-o degeaba. AEP ne spune că aproape jumătate din voturile prin corespondenţă au fost pierdute. Nu ne interesează un joc de pasare a responsabilităţii între AEP şi Poşta Română, vrem un răspuns clar pe care aceste două instituţii le datorează cetăţenilor români. (…) Cerem Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe şi Biroului Electoral Central să ia urgent toate măsurile de informare publică pentru ca cetăţenii al căror vot nu a ajuns la AEP să ştie şi să găsească soluţii să voteze fizic”.

Dan Barna (copreședinte USR-PLUS):

„Incompetența dăunează grav democrației.

E inacceptabil faptul că peste 14.000 de români din diaspora nu au putut să voteze prin corespondență, deși statul român i-a asigurat că vor putea face acest lucru.

E inacceptabil și faptul că până la această oră încă nu avem o explicație coerentă pentru această bătaie de joc la adresa cetățenilor.

Celor din țară vreau să le spun doar atât: mergeți mâine la vot și votați ținând seama inclusiv de acest ultim exemplu de stat incapabil să se achite de sarcini esențiale cum ar fi respectarea dreptului oamenilor de a-și alege viitorul”.

PSD: Ciolacu cere demiterea şefului Poştei Române. Complet aiurea!

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a scris sâmbătă pe Facebook: „Votul fiecărui român contează şi trebuie protejat! 14.000 din cele 35.800 de voturi prin corespondenţă nu au ajuns la AEP. De vină este Poşta Română, al cărui director este un alt politruc liberal! Solicit demiterea de urgenţă a şefului Poştei Române care nu a fost în stare să organizeze circuite astfel încât să fie respectate deciziile luate de autorităţile electorale!”.

Ciolacu a fost complet defazat. Solicitarea lui a devenit ridicolă odată cu explicațiile furnizate de Poșta Română.

PMP: „Este un precedent extrem de periculos”

PMP a anunțat sâmbătă că a transmis o solicitare oficială către Biroul Electoral Central (BEC), prin care cere clarificări cu privire la plicurile cu voturile prin corespondență care „au dispărut”.

„Este un precedent extrem de periculos, având în vedere că PMP se bucură de o largă susținere în rândul comunităților din diaspora și Republica Moldova”, au precizat reprezentanții PMP.

Ludovic Orban: Cei cu voturi nevalide prin corespondență pot vota la secția de votare

Premierul Ludovic Orban a oferit explicații logice, de bun-simț, sâmbătă seară, la sediul Ministerului de Externe. În privința cifrelor, și Orban le face varză, semn că la momentul declarației nu avea stuația raportată de Poșta Română.

  • „E posibil ca unii să fi uitat să voteze sau poate au renunţat să-şi exercite dreptul de vot (prin corespondență – n. red.), spunând că se duc fizic. Foarte mulţi dintre cei care au cerut să voteze prin corespondenţă au cerut într-un vârf pandemic. În multe ţări în care avem o diasporă românească numeroasă a fost un vârf de pandemie şi, probabil temători – pentru că nu ştiau dacă o să se poată deplasa fizic la secţia de votare -, au solicitat să voteze prin corespondenţă.”
  • „S-a stabilit data de 3 decembrie termenul limită de ajungere a plicului, astfel încât, dacă cineva nu poate să voteze valid prin corespondență – fie din cauza serviciului poştal din ţara unde se găseşte, fie din cauza faptului că a trimis poate plicul prea târziu, fie dintr-o altă cauză -, să i se permită exercitarea dreptului de vot fizic. Asta este raţiunea legii.”
  • „Poate că legea ar trebui modificată, în sensul de a fi impus un termen limită până la care cetățenii care votează astfel să transmită plicul cu votul.”
  • „Sunt în jur de câteva sute de plicuri cu voturi exprimate care au ajuns după data de 3 decembrie și care nu pot fi considerate valide. Ei (românii aflați în această situație – n. red.) primesc din partea misiunii diplomatice (informația – n. red.) că votul nu este valid, şi, mai mult decât atât, primesc inclusiv recomandarea că pot să-şi exercite dreptul de vot prin prezenţă la secţia de votare.”

 

  • „În ceea ce priveşte plicurile care au fost validate, la misiunile diplomatice sunt peste 3.000 de plicuri valide cu votul valid exprimat, iar plicurile care au ajuns în ţară, care sunt preluate de Poşta Română, sunt în jur de 18.000. Deci, sunt în total vreo 21.000 şi ceva de voturi din 35.000.”
  • „A ajuns un număr de câteva sute de plicuri cu voturi exprimate care au venit după data de 3 decembrie. Ele nu pot fi considerate valide, pentru că aşa spune legea. Asta este prevederea legală şi, ca atare, nu poate nici Poşta, nici AEP, nici biroul electoral al secţiilor de votare din străinătate, nu poate să decidă altceva decât prevede legea. Tocmai pentru că votul nu a fost valid, li s-a comunicat şi posibilitatea să voteze fizic, atâta timp cât votul nu a fost considerat valid.”
  • „E posibil, în anumite situaţii, să fie din cauza serviciului poştal al ţării respective, care… cine ştie, în condiţii de pandemie, poate i s-a anulat o cursă. Noi nu am putut să prevedem o astfel de situaţie excepţională care poate să întârzie mişcarea plicurilor cu vot. AEP a spus că Poşta Română trebuie să prezinte către BEC exact care este situaţia – câte plicuri au venit, în ce moment şi câte plicuri au venit după data de 3 decembrie. Aceasta e situaţia care se va prezenta.”

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

- Advertisement -

3 COMENTARII

  1. Tonul l-a dat intai Buica ,pesedistul,seful Autoritatii electorale,la ordinul lui ciolacu,iar pluseristii au cazut in capcana ca deobicei,datorita neprofesionalismului lor,al naivitatii de incepatori in ale politicii,de care ,bineinteles au profitat hotii rosii!! Cand au organizat alegerile in 2016,ciolosistii,ca ei erau la guvernare,tot cam la fel se intampla in diaspora,ba mai rau,avand in vedere ca atunci nu erau restrictii de circulatie in lume,nu era pandemie!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -
- Advertisment -