Comisia Europeană îl „arde” pe Băsescu, care luase apărarea Secției Speciale: “S-au confirmat temerile că era utilizată ca instrument de presiune politică pentru a schimba cursul proceselor”

3
7732

Comisarul european pentru Justiție, belgianul Didier Reynders (62 de ani), i-a răspuns dur și clar, acum trei zile, europarlamentarului Traian Băsescu (69 de ani), fost președinte al României care, în decembrie 2020, intervenise în favoarea păstrării Secției Speciale înființate de Liviu Dragnea și Tudorel Toader.

Dincolo de orice echivoc, oficialul Comisiei Europene a arătat că temerile formulate încă din 2019 s-au confirmat, SS fiind folosită ca instrument de presiune politică asupra magistraților, în special în procesele care vizează corupția la nivel înalt în statul român.

Traian Băsescu, ajuns azi la o atitudine exact opusă celei pe care o avea ca președinte al României în problema corupției, a avut pe 10 decembrie 2020 o interpelare pentru Comisia Europeană. Sub pretextul a două întrebări, Băsescu lua apărarea Secției Speciale de investigare a magistraților înființate de Dragnea și Tudorel Toader.

Fostul președinte pretindea, în mesajul său, că “existența acestei secții speciale garantează că procurorii anticorupție nu pot folosi dosare împotriva judecătorilor”.

Băsescu către Comisia Europeană: „Existența acestei Secții speciale garantează că procurorii anticorupție nu pot folosi dosare împotriva judecătorilor“

Mesajul lui Băsescu pentru Comisia Europeană:

“Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) din România, înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și operațională începând cu 23 octombrie 2017, are competență exclusivă de a investiga infracțiunile săvârșite de judecători și procurori.

În accepțiunea Raportului din 2020 privind statul de drept în România (SWD 2020 0322), continuarea activității secției poate afecta independența justiției, Comisia de la Veneția sugerând desființarea acesteia.

În realitate, existența acestei Secții speciale garantează că procurorii anticorupție nu pot folosi dosare împotriva judecătorilor pentru a crea presiune asupra acestora și pentru obține rezultate favorabile în alte cauze pe care le au în lucru.

În timpul unei audieri a Comitetului Helsinki al SUA din 2017 (1), s-a dezvăluit că judecătorii care nu pronunță hotărâri favorabile încadrărilor făcute de Direcția Națională Anticorupție (DNA) au devenit, ei înșiși, ținte, în timp ce acelora considerați prietenoși cu interesele DNA de a obține condamnări li s-a răsplătit loialitatea, acest lucru explicând modul în care DNA a menținut rate extraordinare ale condamnărilor, de 92%. În acest context:

1. Care este motivul pentru care Comisia insistă pentru desființarea SIIJ?

2. Care sunt alternativele propuse de Comisie pentru asigurarea independenței judecătorilor față de presiunile procurorilor?”

Interesele dureroase ale lui Băsescu

Traian Băsescu este direct interesat, în această luptă, pentru că protejata sa, Elena Udrea, este pe cale de a fi condamnată pentru diverse acțiuni de corupție. Băsescu a susținut justiția și DNA cât a fost președinte, până când în vizorul procurorilor a intrat pupila sa. După ce s-au deschis acțiunile împotriva Elenei Udrea, Băsescu “a întors armele”, devenind un feroce atacator al procurorilor anticorupție.

Contrar celor pretinse de Băsescu în intervenția sa, SIIJ n-a fost deloc un garant al independenței magistraților, ci dimpotrivă. Pe parcursul anilor de funcționare, procurorii SIIJ s-au ocupat exclusiv de magistrații – judecători și procurori – care au supărat PSD și oligarhii. Multe alte nereguli comise de procurorii SIIJ au provocat reacția colegilor din alte parchete. Șeful DNA a reclamat că au dispărut dosare, iar rechizitoriile au ajuns pe mâna infractorilor, furnizate de șefa SIIJ.

Didier Reynders, comisar european pentru Justiție: „Funcționarea SIIJ confirmase temerile că putea fi utilizată ca instrument de presiune politică, pentru a schimba cursul procedurilor penale, în special în cazurile de corupție la nivel înalt“

Belgianul Didier Reynders, comisar european pentru Justiție, i-a răspuns clar lui Băsescu pe 9 martie 2021. El a arătat că acțiunile SIIJ au confirmat suspiciunile privind folosirea sa ca instrument de presiune.

“În octombrie 2019, Raportul privind Mecanismul de Cooperare și de Verificare a constatat că funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) confirmase temerile că secția respectivă putea fi utilizată ca instrument de presiune politică și ca modalitate de a schimba cursul procedurilor penale, în special în cazurile de corupție la nivel înalt.

Capitolul consacrat României din Raportul privind statul de drept din 2020 ia notă de faptul că SIIJ își continua activitatea, în ciuda criticilor vehemente la adresa sa, și că există în continuare temeri că SIIJ ar putea fi utilizat ca instrument de presiune asupra magistraților.
Comisia reamintește că, în 2019, instanțele române au adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene o serie de cereri de decizie preliminară, punând sub semnul întrebării compatibilitatea înființării SIIJ cu dreptul UE, în special cu Articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și cu Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene (3). Comisia nu are comentarii cu privire la cauzele respective, care sunt încă în curs de desfășurare“.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

3 COMENTARII

  1. De multe ori, în ultimul timp, NU prea mai poți să faci deosebirea între discursul lui Băsescu și ai lui (PUȚINII P.M.P.-iști rămași…) și cel al ăstora de pe la A.U.R. (aceleași HIPER-NAȚIONALISME-POPULISTE ieftine!) sau P.S.D. (atacuri ANTIJUSTIȚIE furibunde, când e vorba de CORUPȚIE!)…

  2. Evident doar interesele lui personale sau de clan îl fac să susțină o cauză sau sa o combată.
    De ce să nu fie orice cetățean al acestei țări pasibil de a fi judecat pentru propriile abateri de la normele în vigoare?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here