Gestul Arhiepiscopiei Sibiului, care cere cenzurarea unui film documentar la Festivalul Astra Film invocând „Biserica, familia și patria”, deschide Cutia Pandorei a unui trecut întunecat. Comunicatul instituției conduse de mitropolitul Laurențiu Streza al Transilvaniei este în linia poziției pe care această instituție a avut-o de-a lungul ultimilor peste 100 de ani, una în care a existat o predilecție către autoritarism și extremism, cenzură și metode dictatoriale, iar atunci când a avut posibilitatea – chiar violente. Este vorba de niște grave greșeli comise de cei care au condus, rând pe rând, Arhiepiscopia Sibiului și pentru care această instituție nu și-a cerut niciodată scuze poporului român.
Arhiepiscopia Sibiului cere interzicerea (cenzurarea) documentarului „Arsenie. Viața de Apoi”. Se invocă, drept argumente, „sângele eroilor de la Revoluție” și „valorile fundamentale ale poporului nostru” care sunt acum sub atacul „neomarxismului cultural”. Străinii vor să distrugă „instituțiile fundamentale pe care se bazează ființa poporului nostru, începând cu Biserica, cu familia și cu patria”, spune instituția condusă de Mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza.
Solicitarea Arhiepiscopiei Sibiului nu e susținută de Patriarhie și sună bizar într-un stat laic, așa cum se declară România. În mod cert, e vorba de o pretenție care încalcă inclusiv Constituția României, care garantează în mod explicit libertatea de exprimare și libertatea de conștiință.
Modul în care este redactat comunicatul – Ziaristii.com a scris AICI despre el – amintește de o mentalitate care pare să se fi perpetuat în interiorul Arhiepiscopei Sibiului. Publicația noastră face, în acest context, o scurtă incursiune în trecutul instituției care, în anul de grație 2023, încă mai cere cenzurarea unor inițiative care ar leza „valorile tradiționale ale poporului român”.
Istoria unei Arhiepiscopii care s-a aliat cu ocupanții străini, cu toate dictaturile și a sprijinit extremismul legionar
Nicolae Bălan, mitropolit al Ardealului în perioada 1920-1955, a semnat în 1916, pe când era arhiepiscop al Sibiului, o scrisoare de credință față de împăratul Austro-Ungariei, afurisindu-i pe românii care intraseră în război ca să elibereze Transilvania. Bălan spunea, alături de alți prelați ortodocși din provincia aflată sub stăpânire străină, că este foarte fericit sub conducere maghiară.
Același mitropolit Nicolae Bălan a fost, în perioada interbelică, unul dintre cei mai importanți – dacă nu cumva chiar cel mai important – susținători ai legionarilor din interiorul BOR.
În Arhiepiscopia Sibiului s-a format atunci un foarte puternic nucleu de propagandă – inclusiv mass-media – pentru extremiștii de dreapta. Sub patronajul mitropolitului Bălan și conducerea lui Dumitru Stăniloae, publicația arhiepiscopiei, Telegraful Român, a devenit o oficină de propagandă naționalistă și vehement antisemită, atacând tot ceea ce era considerat „neromânesc”.
În 1937, mitropolitul Bălan a condus procesiunea a 200 de preoți legionari la funeraliile lui Ion Moța, ucis în războiul civil din Spania, iar în 1940 a organizat o fastuoasă slujbă de pomenire pentru Corneliu Zelea Codreanu.
După război, odată cu instaurarea comunismului, mitropolitul Nicolae Bălan a trecut de partea noilor autorități și a scris o nouă pagină neagră în istoria României, executând în coordonare regimul bolșevic și cu „Patriarhul Roșu”, Justinian Marina, planul de distrugere a Bisericii Greco-Catolice.
În 1948, mitropolitul Ardealului a pus mâna pe toate proprietățile fraților români din biserica greco-catolică, asistând apoi nepăsător la aruncarea în închisoare a conducătorilor acestei biserici. Preoții uniți cu Roma au fost fie obligați să treacă la ortodoxie, fie persecutați și condamnați. Totul, făcut de Securitate cu sprijinul și sub înaltul patronaj al Mitropoliei Ardealului.
Cine invocă Biserica, familia, patria și stabilește standardele morale tradiționale ale poporului român
Ca o paranteză care are legătură indirectă inclusiv cu subiectul comunicatului emis acum de Arhiepiscopie: Mănăstirea Prislop, locul unde azi se organizează pelerinaj la mormântul lui Arsenie Boca, a fost până în 1948 greco-catolică. Biserica ortodoxă sprijinită de comuniști a ocupat-o cu forța pe 29 octombrie, iar preoții greco-catolici au fost arestați. În locul lor, mitropolitul Nicolae Bălan l-a transferat la Prislop, pe 25 noiembrie 1948, pe călugărul Arsenie Boca. Doi ani mai târziu, și acesta avea să fie arestat, la rândul său.
Succesorul lui Nicolae Bălan la Mitropolia Ardealului a fost un alt aliat al regimului dictatorial comunist. Mitropolitul Iustin Moisescu, devenit ulterior și patriarh al BOR (1977-1986), a fost de asemenea membru al mișcării legionare în perioada interbelică.
Șantajabil din cauza trecutului său legionar, Iustin Moisescu a fost un colaborator devotat al Securității, acest lucru contribuind decisiv la fulminanta sa ascensiune (în 4 zile, 23-26 februarie 1956, a intrat în monahism, a fost hirotonit diacon, apoi făcut episcop-vicar patriarhal, hirotonit preot și, în final, ales arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului).
Publicația noastră a trecut în revistă evenimentele de mai sus pentru a da un background situației din ziua de azi, când vedem că reprezentanții acestei arhiepiscopii cer azi, invocând Biserica, familia și patria, interzicerea unui film care n-ar îndeplini standardele morale tradiționale ale poporului român stabilite de ei.
Sigur că acești oameni nu au nicio vină pentru ce au făcut înaintașii lor. Dar faptul că sunt fideli acelorași idei și principii care au făcut atât de mult rău României și românilor nu mai cade pe umerii generațiilor trecute.
[…] Viața de apoi”, regizat de cineastul Alexandru Solomon, i-a înfuriat nu doar pe capii Arhiepiscopiei Sibiului, care au cerut interzicerea lui la Astra Film Festival. Apoi purtătorul de cuvânt al Patriarhiei […]